Aamu no te hoê moemoeâ no nia i te hau
I TE MATAHITI 1916, aitâ o Marite i ô atura i roto i te tamaˈi, ua haamata ˈˈera o Wilson i te faatia haere i ta ˈna moemoeâ: te hoê faanahoraa tamau no te haamauraa i te hau i nia i te fenua nei. Ia au i te taata tei tuatapapa i to ˈna oraraa, o Gene Smith, ua opua Wilson “e haamau, i roto i te Taiete o te mau Nunaa, te hoê tomite no te faatiamâ i te mau taata atoa e no te faaore-roa-raa i te tamaˈi”. I te matahiti 1917, i to te Fenua Marite faaôraa ˈtu i roto i te tamaˈi, riro atura oia ei paruru matamua no taua opuaraa ta ˈna i tiaturi e e riro te reira ei hau mure ore e te hanahana rahi roa ˈˈe no to ˈna oraraa.
Ua horoa oia i to ˈna puai taatoa no te haaparareraa i ta ˈna evanelia no nia i te Taiete o te mau Nunaa, ia au i ta ˈna i manaˈo. Ua hinaaro oia i te hoê “hau aore e re”, aita hoi oia i hinaaro e haamou i te nunaa helemani, ua hinaaro râ oia e faataahuri i te mau faatereraa e faaohipa ra i te haavîraa puai e te nuu.
Ei niu no te mau faaauraa parau, ua faataa oia i to ˈna mau “manaˈo hoê ahuru ma maha”: e pae manaˈo rarahi o ta te mau fenua e tamaˈi ra e tia ia faatura, e e vau opuaraa no nia i te mau fifi taa maitai i te pae politita e no te fenua iho. E te mea faufaa roa ˈtu o te ahuru ma maha ïa o te manaˈo no te mea o te manaˈo tumu ïa no te opuaraa a Wilson: te haamauraa i te Taiete o te mau Nunaa.
‘Manuïaraa faito ore aore ra ati rahi’
I te matahiti 1919, na roto i to ˈna tiaturi rahi e te turuhia ra ta ˈna opuaraa e te Atua, ua hinaaro aˈera o Wilson e haere atu i Paris no te Oreroraa parau no nia i te hau, noa ˈtu te mau faaararaa a to ˈna mau hoa politita e rave rahi, ia faaea te peretiteni o te Fenua Marite i rapae au i te mau faaauraa atoa no nia i te hau. Ua tiaturi oia e e turuhia o ˈna e te huiraatira o te ao nei noa ˈtu e eita te taatoaraa o te mau tia politita e turu ia ˈna. Ua papu ia ˈna e ua riro o ˈna ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te faatupuraa i te hau. O o ˈna anaˈe ïa te tia ia haere atu i Paris, eiaha râ ei taata ê atu.
I taua tau ra, ua faaite oia i to ˈna manaˈo ia Tumulty tane, to ˈna papai parau e: “Mai te mea e e ere teie tere i te hoê manuïaraa no te Aamu, e riro ïa te reira ei ati rahi; te tiaturi nei râ vau e te turu mai nei te Atua ia ˈu (...). Ua papu roa ia ˈu e eita ta te hoê pupu taata, noa ˈtu to ˈna puai aore ra to ˈna mana, e nehenehe e faataupupu i teie opuaraa rahi no teie nei ao.” (Na matou e haapapu nei). Teie te faahitiraa a te hoê buka tuiroo: “Ua opua mau te peretiteni e faaohipa i to ˈna mana e to ˈna roo ia riro te manaˈo hopea no te faaauraa i te parau no te hau ei opuaraa na te Taiete a te mau Nunaa.”
I te avae novema 1918, ua fatata roa te nuu helemani i te pau. Ua anihia ˈtu ia ˈna ia faaea i te tamaˈi. Ua haamata te mau faaauraa parau i roto i te faatere hau nui no Beretane, te Gallois ra o Lloyd George, te faatere hau nui etaeta no Farani, o Georges Clemenceau, te faatere hau nui maramarama no Italia, o Vittorio Orlando, e te tia taa-ore-hia te manaˈo no Tapone ra, o te huiarii ra o Nobuaki Makino. Ua hinaaro o Wilson tane ia farii iho â ratou i te Taiete o te mau Nunaa ei ravea hoê roa no te tatara i te mau fifi no Europa e no te ao atoa nei.
‘Ua hiti faahou mai â te fetia o Betelehema’
Hou te Oreroraa parau i Paris, ua farii to Europa ia Woodrow Wilson mai te hoê aito. Teie ta Herbert Hoover i papai: “I te mau vahi atoa, ua fariihia oia e te taata ma te paieti rahi (...). Aitâ i haapopouhia ˈˈenei te hoê taata mai te reira te huru.” Ua haaputapû roa ta ˈna opuaraa no te hau e ta ˈna moemoeâ i te mafatu o te mau taata e rave rahi. I to ˈna tereraa i Italia, ua huro te nahoa taata i te na ôraa e: “Ia ora Wilson, te Atua no te hau!” Te horoahia ra no ˈna te mau mana hau aˈe i te taata nei. Te na ô faahou ra o Hoover e: “I to ratou hiˈoraa, aitâ i itehia ˈˈenei te hoê taata mana mai teie te huru i te pae morare e te pae politita i te pororaa i te hoê evanelia no te hau, mai te tau mai â a horoa ˈi te Mesia i ta ˈna Oreroraa parau i nia i te mouˈa (...). Ua hiti faahou mai â te fetia o Betelehema.”
E faaroo paieti mau to Woodrow Wilson i nia i ta ˈna ohipa haamauraa i te hau i te fenua nei. Te faatia ra o Charles Mee e: “I te hoê mahana, ua maere roa o Lloyd George raua o Clemenceau i to ˈna faataaraa ˈtu e mea nafea te Taiete o te mau Nunaa ia faatupu i te autahoêraa o te mau taata atoa, e aita hoi te kerisetianoraa i manuïa i te reira. Te haamanaˈo ra o Lloyd George i te parauraahia e: ‘No te aha aita o Iesu Mesia i manuïa i te faafariu i te mau taata o te ao nei ia pee i ta ˈna mau haapiiraa no nia i te reira tuhaa? No te mea ua haapii o ˈna i te manaˈo tia, aita râ oia i tuu mai i te ravea e noaa mai ai te reira. No reira vau i pûpû ai i te hoê faanahoraa faufaa ia tupu ta ˈna mau opuaraa.’” — Te hopea o te faanahoraa: Versailles 1919 (beretane).
Ma te papu maitai, ua tae e rave rahi mau faaitoitoraa ia Wilson ra. Ua farii o Josephus Daniels, faatere hau no te Nuu moana marite, i te opuaraa no te faaauraa parau a te Taiete o te mau Nunaa na roto i teie parau e: “Te faaauraa no teie taiete no te hau, no to ˈna ohie, to ˈna maramarama e to ˈna faahiahia e au ïa i te hoê parabole a Iesu. Ua tae i te taime e pate ai te mau fare pure atoa i te oe, ia tuu te feia poro atoa i to ratou turi i raro, e ia oaoa te mau tia Hau atoa e ia himene te mau melahi e: ‘Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei!’”
Te Taiete o te mau Nunaa e te Ekalesia katolika
Ua tuu anei te mau feia poro i to ratou turi i raro? Ua farii oioi te tahi pae i te Taiete o te mau Nunaa mai te tatararaa a te Atua i te mau fifi o te taata nei. Ia au i te parau a John Dos Passos, i te avae atete 1917 ra, ua fatata roa te pâpa Benoît XV i te haru i te tiaraa o te peretiteni no te Fenua Marite i to ˈna aniraa ˈtu i te mau nunaa e tamaˈi ra e “ia faatupu i te hau eiaha na roto i te titauraa i te re, na roto râ i te hoê faaauraa parau mai ta Woodrow Wilson i vauvau hou te Fenua Marite a ô ai i roto i te tamaˈi”. I teie nei râ, te haapeapea rahi ra o Wilson i te tamaˈi, aita ˈtura oia i taua noa ˈˈe i te parau a te pâpa. Tae roa ˈtura i te taime a tae mai ai te hoê rata na te colonel House, te hoê o to ˈna mau taata. Teie te hoê tuhaa faufaa no taua rata ra:
“No to ˈu maere rahi i mua i te ohipa i tupu no reira vau i haapeapea faahou atu ai ia oe (...). Te tiaturi nei au e e nehenehe oe e rave mai i te mau faaauraa parau no te hau a te pâpa ia oe ra.”
Oioi atura Wilson i te faaohipa eiaha o ˈna ia ere i te taatoaraa o taua opuaraa ra. No ˈna hoi teie manaˈo no nia i te Taiete o te mau Nunaa e ere no te pâpa. Na ˈna, e ere na te tahi taata ê atu e faatupu i te reira.
Noa ˈtu â ïa te reira, ua turu te Ekalesia i te Taiete o te mau Nunaa. Ei hiˈoraa, ua parau te karadino ra o Bourne, oia te arii epikopo no Westminster e tae atu i te hopea o te matahiti 1934 e: “A haamanaˈo tatou e noa ˈtu â to ˈna mau hape te faatupu nei râ te Taiete o te mau Nunaa i te hinaaro no te hau e vai ra i roto i te Ekalesia katolika, e tae noa ˈtu i te mau hinaaro o to tatou metua moˈa, te pâpa.”
“Ua niuhia te Taiete o te mau Nunaa i nia i te Evanelia”
Aita atoa te mau faatere haapaoraa porotetani i haamarirau i te turu atu i te Taiete o te mau Nunaa. Teie tei papaihia i roto i te New York Times no te 11 no tenuare 1920: “I teie po, ua patehia te mau oe atoa i roto ia Lonedona ei arueraa i te tarimaraa i te faaauraa parau no te hau e o Helemani e te haamauraa i te Taiete o te mau Nunaa.”
Ua faˈi te hoê buka iti tei neneihia i Beretane i raro aˈe i te upoo parau ra Te Ekalesia kerisetiano e te Taiete o te mau Nunaa e: “Te turu nei te Ekalesia kerisetiano no Beretane i te Taiete o te mau Nunaa. Teie te faaotiraa i fariihia e te mau arii epikopo no Cantorbéry e no York, e 35 epikopo mataeinaa, e te peretiteni no te Tairururaa rahi o te Ekalesia no te fenua Ecosse e te mau tia o te mau Ekalesia tiamâ atoa no Beretane:
“Ua papu ia matou e:
“1) Te pii nei te Atua i te mau nunaa atoa o te ao nei ia ora ratou mai te hoê anaˈe iho utuafare fetii e tia ˈi;
“2) Ia riro te ravea no te amuiraa i te mau nunaa atoa o te ao nei tei pûpûhia e te Taiete o te mau Nunaa (...) ei ravea maitai roa ˈˈe no te faaohiparaa i te mau titauraa a te Evanelia o te Mesia na roto i te faaoreraa i te tamaˈi, te faatupuraa i te parau tia e te faanahoraa i te hau.”
I te avae titema 1918 ra, ua nenei te Apooraa hau a te mau Ekalesia o te Mesia i Marite i teie parau: “I nia i te tiaraa kerisetiano, te faaitoito nei matou ia haamauhia te hoê Taiete no te mau Nunaa tiamâ i te Oreroraa parau no te hau i mua nei. E ere taua Taiete ra i te hoê noa ravea politita; e faaiteraa politita râ oia no te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.” (Na matou e haapapu nei). Te na ô faahou nei â oia e: “E mea rahi ta te Ekalesia e horoa e hoona rahi atoa râ oia. E nehenehe oia e horoa i te hoê turu puai i taua faanahoraa ra [te Taiete o te mau Nunaa] na roto i te pûpûraa ˈtu i te tahi hanahana o te Basileia o te Atua tei tohuhia mai (...). Te vai ra te mau niu o te Taiete o te mau Nunaa i roto i te Evanelia.”
Ahiri e, “te vai ra te mau niu” o te Taiete o te mau Nunaa “i roto i te Evanelia” e ahiri e o oia mau ‘te faaiteraa o te Basileia o te Atua i nia i te fenua’, e ohipa ïa te huru faatereraa a te Taiete o te mau Nunaa i nia i te Evanelia e te Basileia. Ua faateitei anei o Wilson ia ˈna i to ˈna tiaturiraa e ua riro oia ei mauhaa no te hau i roto i te rima o te Atua no te haamauraa i te hau no te mau nunaa? Teie te tahi uiraa rahi roa ˈˈe, te fanaˈo mau ra anei te Taiete o te mau Nunaa i te paruru no ô mai i te Atua ra?
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te mau hau e tamaˈi ra i Europa i roto i te Tamaˈi Matamua o te ao nei (1914-1918)
Europa no ropu Mau puai amui
Helemani Beretane
Autriche-Hongrie Farani
Bulgarie Rusia (e tae atu i te matahiti 1917)
Turetia Italia, Roumania, Heleni,
Serbie, Polonia, Beletika,
Potiti, Albanie, Finlande
[Hohoˈa i te api 5]
Ua farii-popou-hia Wilson, i Europa iho â râ.
[Faaiteraa i te tumu]
U.S. National Archives