Te uiui nei te mau taurearea . . .
Mea ino anei te faahoaraa?
“E MEA faufaa anei ia riro te hoê taurearea tane ei hoa rahi no te hoê taurearea vahine?” Tau taime i teie nei, ua tuuhia teie uiraa i mua i te tahi mau taurearea kerisetiano. Ua pahono mai te hoê potii e: “E mea faufaa roa teie huru faahoaraa na ˈu. Ia peapea anaˈe au, e hinaaro iho â ïa vau i te tahi hoa no te tapea i to ˈu rima.”
Ma te papu maitai, e mea faahiahia roa te hoê hoa mau. Ia au i tei faaitehia i roto i te numera i mairi aˈenei o teie nei vea, e ia imi anaˈe te hoê taurearea i te hoê hoa rahi melo taa ê i to ˈna, e roohia ïa o ˈna i te mauiui rahi. Hau atu â, e mea pinepine te hoê faahoaraa o te manaˈohia e mea maitai i te omuaraa i te riro i te pae hopea ei ati i te pae tino, te pae feruriraa e te pae no te here.
No te aha e mea fifi mau te reira?
Te parau ra te hoê taurearea e: “I te mau vahi atoa ta oe e haere, e parau iho â te mau taata no nia i [te mau taatiraa pae tino]. I te vahi raveraa ohipa e i te fare haapiiraa, e aparauhia iho â no nia i te reira. E faaite pinepine atoa te afata teata i te mau hohoˈa no nia i te ohipa taatiraa pae tino.” No te mea i teie mahana, te haafaufaa-rahi-hia nei te mau ohipa no nia i te taatiraa pae tino, eita ˈtura ïa e maerehia ia topa te mau taurearea i roto i te mau “hinaaro o te apîraa ra”. (Timoteo 2, 2:22.) Te faaite ra te hoê tuatapaparaa a te Piha maimiraa Alan Guttmacher e “i nia e 29 mironi taurearea [marite] 13 e tae atu i te 19 matahiti, 12 mirioni tei rave aˈena i te taatiraa i te pae tino (...). Fatata te afaraa o te mau tamaroa 15 e 17 matahiti e hoê i nia i te toru o te mau tamahine hoê â matahiti te rave pinepine nei ïa i te mau taatiraa pae tino”.
Ia hiˈopoa-anaˈe-hia te reira, e ohipa fifi mau ïa te faahoaraa i rotopu i te hoê taurearea tane e te hoê taurearea vahine. Oia mau, e nehenehe te hoê tamaroa e te hoê tamahine e au maitai te tahi i te tahi i te omuaraa, no to raua iho â huru e no te mea e te anaanatae ra raua toopiti atoa ra i te hoê â ohipa. Mai te peu râ e e farerei pinepine noa raua, e tapeapea iho â ïa raua. Te haamanaˈo ra o Rachel te hoê potii apî i te hoê ohipa i tupu i rotopu ia ˈna e to ˈna hoa tamaroa no te haapiiraa: “I te omuaraa, e hoa noa ïa. E i muri iho, riro aˈera ei faahinaaroraa te tahi i te tahi. Haamata ˈtura mauâ i te tapeapea i te rima, te tauahi a haere ai i te fare haapiiraa. E i te pae hopea, apa roa ˈtura mauâ.”
Te hoê huru herehereraa
E parau paha oe e: ‘Eaha hoi te inoraa ia na reira anaˈe?’ Ia tapeapea anaˈe te hoê tane e te hoê vahine, e tupu mai ïa i muri iho te mau hinaaro puai o te tino. O te haamataraa ïa o te hoê huru herehereraa o te faahope na roto i te taatiraa pae tino. Te feia faaipoipo anaˈe hoi te tia ia na reira. No reira te Bibilia i parau ai e: ‘E mauê ê atu i te faaturi [poreneia]’. — Korinetia 1, 6:18.
Te manaˈo nei râ te rahiraa mai teie taurearea o tei parau e: “Eita roa ˈtu vau e na reira! Te arearea ra te tahi mau taurearea e o vau ïa, no te aha ïa vau eita e arearea atoa?” Parau mau, aita roa ˈtu te tahi pae e hinaaro ra ïa tupu te reira. A feruri na i te mau ohipa i itehia e te hoê maimiraa i ravehia e te vea ra Psychology Today: “Fatata te afaraa (49 i nia i te hanere) o te feia i uiuihia tei faaite e ua faaoti to ratou faahoaraa na roto i te taatiraa pae tino.” Hau atu â, “ua faaite fatata hoê i nia i te toru (31 i nia i te hanere) o taua feia ra e i roto i te avae i mairi aˈenei, ua rave ratou i te taatiraa pae tino e to ratou hoa tane aore ra vahine.” — Na matou e haapapu nei.
Ia haamata anaˈe teie huru herehereraa na roto paha i te hoê noa tapeapearaa rima, e mea fifi roa ïa ia faaea noa i reira. Ua farii te hoê potii apî e ua matau o ˈna i te manaˈo e “mea maamaa” ia parau e e aratai te tapeapearaa rima aore ra te aparaa i roto i te taiata. I teie nei râ, ua taui oia i to ˈna manaˈo. No te aha? Ua faaite oia e: “Ua tupu mau te reira i nia ia ˈu.”
Ia ape-anaˈe-hia te taatiraa i te pae tino, e tupu mai ïa te mauiui i te pae no te here mai te peu e eita e haavîhia. Ua tamata te hoê taurearea i te tamahanahana i te hoê hoa vahine o tei faaite mai i to ˈna mau peapea ia ˈna. Aita i maoro roa ua mirimiri ihora te tahi i te tahi. Ua ahoaho roa ïa to raua haava manaˈo e ua huru ê roa ˈtura te tahi e te tahi.
A taotia
I roto i ta ˈna buka Te tuhaa o te faahoaraa (beretane), te horoa ra o Alan Loy McGinnis i teie faaararaa faufaa e ia tupu noa ˈtu te faahoaraa i rotopu i te tamaroa e te tamahine: “Eiaha e tiaturi rahi roa ia oe iho.” E mea maitai anei no te mau taurearea faaipoipo-ore-hia ia ori haere i te hoê vahi moemoe? Ia haere anaˈe mai te hoê taurearea vahine aore ra tane e faaite mai ia oe i to ˈna mau peapea, e mea faufaa mau anei ia tapeapea i to ˈna rima no te faaite i to oe here ia ˈna? Te faaara nei te Bibilia e: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa.” — Maseli 28:26.
Mea tano anei ia farerei te hoê tamaroa i te hoê tamahine o raua anaˈe? Te haamanaˈo ra o Pierre e: “E hoa rahi roa to mauâ nau metua. Manaˈo atura vau e e hinaaro atoa ratou ia faahoa atoa mauâ. Mea maitai roa i to mauâ vai-tamarii-raa ra; ua taui râ te huru i to mauâ taurearearaa. Aita roa ˈtu to mauâ nau metua i manaˈo e ia vaiiho anaˈe mai ratou ia mauâ no te hauti aore ra no te faaroo i te pehe, e apa noa ïa ta mauâ ohipa.” Auaa aita o Pierre e to ˈna hoa i tae roa i te taatiraa pae tino. Te parau nei râ o Pierre e: “Eita roa ˈtu te reira e tupu ahiri e te vai ra te taata haapao ia mauâ.”
Te hoê taata haapao? I te hiˈoraa o te mau taurearea e rave rahi e ohipa tahito ïa te reira. Ua ite anei oe e i roto i te tahi mau fenua, e tuu te mau metua i te hoê taata haapao ia apee na muri iho i ta ratou tamahine e tae noa ˈtu i to ˈna faaipoiporaa? E riro te reira ei parururaa ia ˈna. E ere anei ïa i te hoê manaˈo maitai ia ara noa eiaha oe ia faaea o oe anaˈe iho e te hoê hoa tane aore ra vahine, noa ˈtu e e “hoa” noa orua?
Eaha ˈtu â ïa mai te peu e noa ˈtu e ua faaohipa oe i teie mau faaararaa atoa e e tupu mai iho â te here? Mai te peu e aita oe i ineine no te faaipoipo, a pee ïa i te faaararaa i roto i te Maseli 22:3: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora.” Te horoa atoa maira te buka ra Te tuhaa o te faahoaraa i teie aˈoraa e: “A mauê ê atu, mea maitai aˈe ïa. I te tahi taime noa ˈtu e ua tamata raua i te haapao maitai, e eita iho â te hoê tane e te hoê vahine e nehenehe e haavî i to raua mau auraa, ua ite iho â ïa tatou e eaha te ohipa e tupu mai i te pae hopea.” Mai ta teie buka e parau nei, “a otohe” i taua taime ra.
Nafea ia ‘faarahi’ i te faahoaraa
Ua farii o Joëlle te hoê potii apî e: “Aita vau i ineine no te faipoipo e no te haamau i te hoê utuafare. Te tamata noa nei râ vau i te hiˈopoa i to ˈu iho huru, e te hinaaro nei au ia tupu ta ˈu mau opuaraa i te pae varua. No reira, aita e faufaa ia riro mai te hoê tamaroa ei hoa rahi no ˈu. E riro te reira ei haafifiraa ia ˈu eiaha râ ei tautururaa.” Teie anei te auraa e eita roa ˈtu ta oe e nehenehe e faahoa ˈtu? Eita roa ïa. No te mea i to te aposetolo Paulo papairaa ˈtu i te amuiraa no Korinetia, ua faaitoito oia ia ratou ia ‘faarahi’ i to ratou aroha te tahi i te tahi. — Korinetia 2, 6:12, 13.
Ei hiˈoraa, te faaite nei o Suzanne e: “Ua haapii au i te faahoa ˈtu i te tahi mau vahine kerisetiano paari o te amuiraa. Te hinaaro nei ratou i te mau hoa, o vau râ te hinaaro nei ïa vau i to ratou huru maitai. E inu pinepine au i te taofe e o ratou. E tauaparau matou e e ataata atoa hoi. Ua riro ratou ei hoa mau no ˈu e a muri noa ˈtu.”
Mai te peu e e hinaaro oe e faaite i to oe mau peapea i te hoê taata e ia tapeapeahia to oe rima, e nafea ïa oe? A haere a farerei i to oe nau metua (hiˈo Maseli 23:26). I te mea e e nehenehe te hoê taurearea tamaroa aore ra tamahine manaˈo maitai e horoa mai i te mau aˈoraa maitatai, a haamanaˈo i te aniraa a Ioba: “E ere anei tei te feia tahito te parau paari; e te ite ra, tei te rahi ïa o te mahana ra?” (Ioba 12:12). E faaauhia te hoê taurearea o te ani atu i te mau aˈoraa i te tahi atu taurearea i te hoê matapo tei arataihia e te tahi atu matapo (Mataio 15:14). Mea maitai aˈe ia haere e faaite i to oe mau peapea i to oe na metua aore ra i te hoê taata paari. No te aha ïa oe e taotia ˈi ia maiti i to oe mau hoa i rotopu anaˈe i te mau taurearea hoê â matahiti e to oe? Ua riro te faahoaraa i rotopu ia Davida raua o Ionatana ei aamu nehenehe mau (Samuela 1, 18:1). E taata paari hoi o Ionatana, e nehenehe oia e riro ei metua tane no Davida.
Parau mau, ia ara anaˈe oe i te pae no te faahoaraa, e taotia iho â ïa oe i to oe tiamâraa. A haamanaˈo râ e te ora nei tatou i te hoê tau e haafifi-tamau-hia te ui apî i te pae taatiraa. E mea maitai aˈe ia patoi atu oe i teie mau haafifiraa e ia ‘haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra’. Ia riro oe ei hoa no te Atua, o te reira te faahoaraa faahiahia roa ˈˈe. — Koheleta 12:1.
[Hohoˈa i te api 29]
Mea pinepine te hoê faahoaraa noa i te omuaraa i te faahope na roto i te mauiui e te taatiraa tia ore i te pae tino.
[Hohoˈa i te api 30]
E nehenehe atoa te mau metua e te feia paari e riro mai ei hoa mau e o te taa hoi i to oe huru.