Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha e erehia ˈi i te hoa?
“Ua tufa mâua to ˈu hoa e rave rahi mea anaanatae e te mau ohipa; o mâua noa ia haere anaˈe. Tera râ, ua ore taue to mâua auhoaraa. Ua hepohepo mau â vau.”—Maria.
UA ITEA mai ia outou te hoê hoa, o te taa maira ia outou e o te ore e faahapa mai. I muri iho, haamata taue atura orua i te atea ê. E tamata outou i te faatitiaifaro, aita râ i manuïa.
E taoˈa faufaa roa te hoê hoa taiva ore. (Maseli 18:24) E mea mauiui râ ia ere i te hoê hoa. Te faaite maira te Bibilia e i to Ioba faarueraahia e to ˈna mau hoa, ua autâ oia e: “Ua ore to ˈu ra mau taata tupu, e to ˈu ra mau taua ua ore ratou ua ite mai ia ˈu.” (Ioba 19:14) E ite atoa outou i teie huru peapea mai te peu e ua faarue mai to outou hoa ia outou aita i maoro aˈenei. Mai ta te taurearea ra o Patrick e parau ra, “e au mai te hoê taata herehia e outou tei pohe.” E nafea râ mai te peu e ua ere-mau-hia outou i to outou mau hoa atoa?
Te mau auhoaraa paruparu
Te faaite ra te buka ra Adolescence a Eastwood Atwater e “mea papu ore roa te mau auhoaraa i rotopu i te mau taurearea, e tupu taue te mau tauiraa rahi e te mauiui rahi ia mutu anaˈe te auhoaraa.” Na te aha e haaparuparu ra i te mau auhoaraa i rotopu i te mau taurearea? Te tumu matamua oia hoi ia paari mai outou, e haamata to outou mau manaˈo hohonu, mau manaˈo, mau tapao, e mau anaanataeraa i te taui. (A faaau e te Korinetia 1, 13:11.) E nehenehe outou iho e hemo—aore ra e hemohia—i to outou mau hoa i roto i te tahi mau tuhaa.
No reira, ia paari anaˈe mai te mau hoa, e atea mǎrû noa ratou i te tahi taime—e ere no te mea e ua peapea te tahi i te tahi, no te mea râ aita ta ratou mau tapao, mau anaanataeraa, e mau faufaa e tu faahou ra. E mea maitai aˈe ia mutu te hoê auhoaraa. A paari ai outou e a haamata ˈi outou i te haafaufaa i te mau tumu parau i te pae varua, e taa paha ia outou e ere vetahi o to outou mau hoa tahito i te mau hoa maitatai. (Korinetia 1, 15:33) Te haapao nei outou ia ratou, teie râ, eita outou e anaanatae e haere na muri ia ratou mai mutaa ihora.
Te mau mea o te faaino i te mau auhoaraa
E nafea ïa mai te peu e te ere-noa-hia ra outou i te mau hoa—aita hoi outou e hinaaro e ia mutu taua mau taairaa ra? Ma te huna ore, peneiaˈe te vai ra to outou te tahi huru paruparu e faura maira. Ei hiˈoraa, e faaino te pohehae i te mau auhoaraa. A feruri na e mea moni aˈe to outou hoa, mea maramarama aˈe, mea haviti aˈe, aore ra mea matauhia aˈe ia outou. E inoino anei outou no te mea e mea faatietiehia o ˈna? “Te feii [pohehae], o to te ivi ïa tahuti.” (Maseli 14:30) “Ua pohehae mau â vau i te roo o to ˈu hoa e i ta ˈna mau mea atoa e aita hoi ta ˈu,” o ta te taurearea ra o Keenon ïa e faˈi ra, “e ua faaino te reira i to mâua auhoaraa.”
Te popore hoa, o te tahi atu ïa huru o te faaino. Nafea ïa outou, ia ite anaˈe outou e mea haere rahi aˈe to outou hoa na muri ia vetahi ê ia outou? Ua faˈi te hoê potii e: “Ua pohehae atoa vau ia paraparau anaˈe vetahi ê i te tahi o to ˈu mau hoa.” E nehenehe outou e faariro i to outou hoa o te amuimui atu ia vetahi ê ei hoa taiva.
E nehenehe atoa te titauraa i te tia-roa-raa e faaore i te hoê auhoaraa. Ei hiˈoraa, ua faarooroo paha outou e ua faatiatia haere to outou hoa i te mau mea no nia ia outou i muri i to outou tua, ma te faaite atoa paha i te mau parau omoe. (Maseli 20:19) “Eita vau e tiaturi faahou ia ˈna!” o ta outou ïa e parau ma te riri.
Te auhoaraa—Hinaaroraa e fanaˈo aore ra e horoaraa ˈtu?
Mai te peu e ua faaino te pohehae, te popore hoa, aore ra te titauraa i te tia-roa-raa i to outou auhoaraa, a aniani e, ‘Eaha ta ˈu e hinaaro ra i ǒ te hoê hoa ra?’ Te feruri ra anei outou i te hoê hoa o ta outou e faaueue, mai te hoê tavini o te rave i te mau mea atoa ta outou e titau ia ˈna? Te faahoa ra anei outou ia ratou no to ratou hanahana, to ratou roo maitai, aore ra ta ratou moni? Te titau ra anei outou e ia haapao mai te hoê hoa ia outou anaˈe, e maa vahi iti ia vetahi ê? E tia ïa ia outou ia faaafaro i to outou manaˈo.
Ua ite tatou i roto i te mau haapiiraa a te Bibilia e ere te mau taairaa maitatai no roto mai i te hinaaroraa e fanaˈo, maoti râ te horoaraa ˈtu! I roto i te Mataio 7:12, ua na ô Iesu Mesia iho: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” E mea tano iho â ia tiai i te tahi mau ohipa no ǒ mai i te mau hoa. Te faˈi ra te buka ra Understanding Relationships: “Te hinaaro tamau nei tatou i te hoê hoa haavare ore e te huna ore, o te faaite i te aroha, o te parau mai i to ˈna mau manaˈo moe e te mau fifi, o te tauturu mai ia hinaaro tatou, o te tiaturi mai e oia atoa . . . o tei ineine no te faaafaro i te mau fifi.” Teie râ, aitâ i oti i reira. Te na ô faahou ra te buka e: “Te vai ra te mau mea o ta te taata e hinaaro ra i te hoê hoa ia rave no ratou e e hinaaro ra e rave atoa ˈtu no te hoa.”—Na matou i papai faaopa.
A tapao na i te huru o Iesu iho i nia i te feia piri roa ia ˈna. Teie ta ˈna i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eita ˈtura vau e parau atu ia outou e e tavini; aore hoi te tavini i ite i ta to ˈna ra fatu e rave ra; ua parau râ vau ia outou e e taua.” Tera râ, ua niuhia anei te auhoaraa o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te mea o ta ratou e rave no ˈna? Aita roa ˈtu. Ua na ô oia: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.” (Ioane 15:13, 15) E, te niu papu o te auhoaraa oia hoi te here faatusia! Mai te peu e ua niuhia te hoê taairaa i nia i te here, e nehenehe te reira e ora ˈtu na roto i te mau peapea e te mau fifi.
Ia tupu anaˈe te fifi
Ei hiˈoraa, a feruri na e mea moni aˈe to outou hoa, e mea maramarama aˈe, aore ra e mea aravihi aˈe ia outou. E tauturu te here miimii ore ia outou ia oaoa e to outou hoa. Inaha, te na ô ra te Bibilia “e ore te aroha [here] e feii [pohehae].”—Korinetia 1, 13:4.
Aore ra a feruri na e e parau aore ra e rave to outou hoa i te hoê mea o te haamauiui ia outou. Te auraa anei ïa e ua mutu to orua auhoaraa? Eita. Ua peapea roa te aposetolo Paulo i to ˈna faarueraahia mai e to ˈna hoa ra o Mareko, i roto i te hoê tere mitionare. No to ˈna peapea rahi, aita oia i farii e ia apee mai o Mareko ia ˈna i roto i te tahi atu tere! Ua tatamaˈi atoa o Paulo e o Baranaba, te taeae fetii o Mareko no nia i te reira. Tera râ, tau matahiti i muri iho, ua faahiti Paulo i te mau parau maitatai no nia ia Mareko, ua titau manihini atoa Paulo ia ˈna e haere e tauturu ia ˈna i Roma. Papu maitai, ua faaafaro raua i to raua fifi.—Ohipa 15:37-39; Timoteo 2, 4:11.
No te aha e ore ai e na reira atoa ia fifihia outou e to outou hoa? Eiaha e tiai ia rahi roa. (Ephesia 4:26) Na mua ˈˈe e haava oioi ai aore ra e pari ai ma te riri, a faaroo atu ia paraparau mai to outou hoa no nia i te fifi. (Maseli 18:13; 25:8, 9) Peneiaˈe no te tahi taa-ore-raa. E nafea râ ïa mai te peu e ua hape iho â to outou hoa? A haamanaˈo e e taata noa to outou hoa. (Salamo 51:5; Ioane 1, 1:10) Te faahiti nei tatou pauroa i te tahi mau parau e te rave nei i te tahi mau mea o ta tatou e tatarahapa i muri iho.—A faaau e te Koheleta 7:21, 22.
Noa ˈtu râ, e nehenehe outou e parau roa ˈtu i to outou hoa e ua mauiui roa outou no ta ˈna mau ohipa. E turai paha te reira i to outou hoa ia tatarahapa ma te aau rotahi. I te mea hoi e “eita [te here] e manaˈo ino ia vetahi ê,” e nehenehe paha outou e haamoe atu i te fifi. (Korinetia 1, 13:5) A haamanaˈo ai oia i te hoê hoa tei erehia e ana, teie ta te taurearea ra o Keenon e faatia ra: “Mai te peu e e nehenehe faahou â vau e haamata apî, eita ïa vau e titau i te hoê auhoaraa tia roa i rotopu ia mâua. E faaroo rahi au e e faaoromai au ia ˈna e e ore au e faarahi roa i to ˈna mau paruparu. Te taa ra ia ˈu i teie nei e te mea e manuïa ˈi te hoê auhoaraa, ia haapaiuma ïa i te mau tamataraa e te mau tautooraa.”
E nafea râ mai te peu e mea varavara roa to outou hoa i te haere mai na muri iho ia outou mai mutaa ihora aore ra mai ta outou e hinaaro? E ere anei no te mea e mea popore roa outou i nia i te taime e te ara-maite-raa o to outou hoa? E nehenehe te reira e faaore i te hoê taairaa. Te horoa nei te mau taata, e taairaa maitatai to ratou, i te tahi tiamâraa i te tahi e te tahi. (A faaau e te Maseli 25:17.) Te vaiiho nei ratou e rave rahi taime ia fanaˈo atoa ia vetahi ê! Inaha, te faaitoito nei te Bibilia i te mau kerisetiano ia “mahora” i to ratou mau hoa. (Korinetia 2, 6:13) No reira, ia na reira anaˈe te hoê hoa, aita e faufaa ia faariro ia ˈna ei hoa taiva.
Oia mau, e ere i te manaˈo maitai ia piri uˈana roa i te hoê noa taata. (Salamo 146:3) E mea paari ia faahoa i te tahi mau taata taa ê i to outou iho mau hoa, mai to outou mau metua, te mau matahiapo, e vetahi atu feia paari e te aupuru. Teie ta Ana e faatia ra ma te here: “O to ˈu metua vahine to ˈu hoa maitai roa ˈˈe. E nehenehe au e paraparau ia ˈna no nia i te mau mea atoa.”
E nehenehe e fanaˈo i te mau auhoaraa vai maoro!
Te na ô ra te Bibilia i roto i te Petero 1, 3:8 e: “E teie nei, ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua.” E, a faaite i te maitai, te aroha, te taiva-ore-raa i te pae morare, e te haapao-mau-raa ia vetahi ê, e e huti noa mai iho â outou i te mau hoa! Teie râ, te titau ra te auhoaraa vai maoro i te tutavaraa e te hinaaro mau. E hoona aˈe râ te mau utua maitatai i te tutavaraa.
Te vahi anaanatae, te faahiti ra te Bibilia no nia ia Davida e o Ionatana. Ua oaoa raua i te hoê auhoaraa faahiahia roa. (Samuela 1, 18:1) Ua nehenehe raua e haapaiuma i te pohehae faufaa ore e te mau huru paruparu. No te mea, ua tuu Davida e Ionatana i to raua auhoaraa e to raua taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova na nia ˈˈe i te mau mea atoa. A na reira atoa, e iti mai to outou peapea e tapea mai i te mau hoa o te mǎtaˈu ra i te Atua!
[Hohoˈa i te api 26]
Te mutu pinepine nei te auhoaraa ia manaˈo anaˈe te tahi e, ua taiva to ˈna hoa ia faahoa ˈtu oia ia vetahi ê