Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea ia ore e manaˈo faahou i te tamaroa aore ra i te tamahine?
‘PAU aˈe te mahana, te ohipa ino nei te ravea haapurororaa i nia i te morare o te mau taurearea na te mau parau faaino e te mau parau faaooo no nia i te taatiraa tino; te mau pehe rock taˈi noa i roto i to ratou taria no nia i te mau taatiraa pae tino; te rahiraa buka aamu no nia i te here taaihia e te taatiraa pae tino o tei faariro i te mau taatiraa pae tino ei mea au roa.’ O ta te taata papai ra o Lesley Jane Nonkin ïa i parau. Oia, mai te hoê taurearea, te faaitoito-rahi-hia nei outou e te ravea haapurororaa ia tapea noa i te manaˈo i nia i te tamaroa aore ra i te tamahine.
Parau mau, e e ere i te mea ino ia faaite i te tahi anaanatae i te tamaroa aore ra i te tamahine.a Ia rahi aˈe râ te mau manaˈo herehere, te mau moemoeâ faatupuhia ma te vai ara noa, e te mau moemoeâ haavarevare i to outou mau manaˈo o tei haafifi i to outou taoto, ta outou mau pure, te ohipa haapiiraa e hamani i te fare, te taioraa Bibilia, aore ra te mau ohipa no te mau mahana atoa, te faaite ra ïa te reira i te tupuraa fifi no te hoê taime roa. Hau atu, mai te hoê tapitapiraa tano ore e nehenehe oia e aratai i te haerea ino.—Iakobo 1:14, 15.
E ere ïa te auraa e eita ïa outou e tâuˈa faahou i—te mau tamahine—aore ra i te mau tamaroa. Mai ta te Maseli 23:12 râ e faaite ra, e tia ia outou “ia fariu maite i to aau i te aˈo.” Aita, aita e ravea ohie, aita e raau ineine noa no te tauturu ia outou ia na reira. Na roto i te tutavaraa, e nehenehe outou e aratai e ia aifaito to outou manaˈo. E hiˈo na tatou i te tahi mau ravea ohie o ta outou e nehenehe e rave.
A hiˈo i to outou mau hoa
A hiˈo maitai i to outou mau hoa. Ua farii te hoê taurearea tane e: “Te tauaparau ra te mau taata atoa e haaati ra ia oe no nia i te taatiraa tia ore i te pae tino mai te hoê mea matauhia mai te haereraa e tamaa i rapae.” E nehenehe anei te faaroo-pinepine-raa i taua mau tauaparauraa e ohipa i nia ia outou? Ma te feaa ore. Ia au i te hoê tuatapaparaa no nia i te mau taurearea, e toru i nia i te maha o ratou o te farii ra e “mai ia ratou (aore ra eita) te arataihia ra to ratou mau haerea no nia i te taatiraa i te pae tino e te nahoa e haaati ra ia ratou.”
E to outou mau hoa? E taui anei te mau tauaparauraa atoa ei aparauraa rahi i nia i te hoê tamaroa aore ra i te hoê tamahine? E haere anei taua aparauraa ra i te taui roa e a riro mai ai e mea faufau aore ra e turai i te faahinaaroraa? Mai te peu e e, ia apiti atu outou i roto—aore ra te faaroo-noa-raa ˈtu—e mea fifi ïa no outou ia tapea i to outou feruriraa i nia i te mau mea viivii ore. Te aˈo ra te Bibilia e: “E haapae atoa outou i taua mau parau atoa nei, i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.”—Kolosa 3:8.
E ere râ te mea ohie ia faaohipa i teie aˈoraa, mai te peu e aita to outou mau hoa e anaanatae rahi roa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia; e ohipa mai iho â ïa to ratou huru i nia ia outou i muri aˈe. (Maseli 13:20) A hiˈo na te ohipa i farereihia e te hoê tamahine kerisetiano, tei parau e: “Aita vau i hinaaro e parau i te mau tamarii i te fare haapiiraa e e Ite no Iehova vau. E aparau noa mai ratou ia ˈu no nia i te taatiraa pae tino i te mau taime atoa.” E i muri iho, ua topa oia i roto i te peu taatiraa tia ore i te pae tino e ua hapû oia. Te aˈo ra te Maseli 9:6 ma te paari e: “E faarue i te taata ite ore ra, ia ora. E a haere na te eˈa o te ite.” (Today’s English Version) E, ia haaatihia outou e te mau hoa e hoê â to outou mau tiaraa e mau peu morare kerisetiano, te mau hoa o tei faaitoito ia outou i te pae varua—eiaha o tei faatopa ia outou.
Parau mau, e “hapa” atoa na te mau taurearea kerisetiano o tei faaite noa i te haerea paieti “i te parau” i te tahi taime. (Iakobo 3:2) Ia tupu te reira e ia haamata te hoê aparauraa i te haere na te eˈa tano ore, nahea ïa outou? Te faaite mai ra te Bibilia e ua faahinaaro te arii ra o Solomona i te hoê taurearea tamahine tiai mamoe. Aita râ oia i pahono atu i ta ˈna faahinaaroraa. I to te tahi mau hoa taurearea tamataraa i te faaara i to ˈna mau manaˈo hohonu no Solomona, aita oia i faaroo noa ˈtu i taua mau paraparauraa herehere. Ua parau oia ma te papu e: “Te aˈo atu nei au ia outou . . . eiaha outou e faahitimaue, eiaha e faaara i tau here nei, e ia hinaaro noa oia ihora.” (Sire a Solomona 2:7) Mai te reira atoa, e tia ia outou ia faaite papu i to outou mau manaˈo mai te peu e taui ino atu te aparauraa. Aita e faufaa na outou ia aˈo atu i to outou mau hoa. E tamata râ outou i te taui i te tumu parau, ia aratai i te aparauraa i nia i te eˈa maitai aˈe.
Te faaanaanataeraa—E tia ia maiti
Te tahi atoa vahi e tia ia haapaohia oia ïa te faaanaanataeraa. Ei hiˈoraa, e huti paha te hohoˈa teata, te video, aore ra te pehe no teie nei roa i to outou manaˈo. Teie râ, te faahaamanaˈo mai ra te Bibilia ia tatou e: “O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” (Ioane 1, 2:16) Mai te faaitehia i te omuaraa, e rave rahi faaanaanataeraa i teie mahana o te turai i te mau manaˈo i te taatiraa pae tino. Mai te mau himene e te mau hohoˈa teata tuiroo, ua haapapu-roa-hia—pinepine e mea faufau.
Nafea te reira e nehenehe ai e ohipa i nia ia outou ia apiti atu outou i taua mau faaanaanataeraa ra? Te parau ra te taata papai ra o John Langone e: “Ua faaite e rave rahi mau tuatapaparaa . . . e ia vai tatou i mua i te ohipa navenave i te pae tino, e hutihia tatou ia paraparau no nia i te taatiraa pae tino. I te tahi taime, e turai roa te reira ia tatou ia tamata i te mau mea e aita tatou e hinaaro nei e tamata.” E, e faaino hoi ‘te tuuraa i to outou feruriraa i nia i ta te tino’ ia outou. (Roma 8:5) E faaino oia i to outou manaˈo no nia i te here e te taatiraa pae tino e e faaî i to outou feruriraa i te mau moemoeâ viivii. Eaha te aˈoraa a te Bibilia? “E tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1) Ia ape ïa outou i te mau hohoˈa teata, te mau ripene video, e te mau pehe o tei turai i te hinaaro herehere.
I te hoê taime ua horoa te hoê tane kerisetiano faaipoipo-ore-hia i teie aˈoraa iti: “Eiaha e manaˈonaˈo i te mau mea viivii hou outou e taoto ai. E rave rahi mau hohoˈa teata i te maororaa po o te faaara rahi roa i te hinaaro.” E rave rahi atoa mau buka. Te faaite mai nei te hoê taurearea kerisetiano piihia o Sherry e: “E pinepine na vau i te taio i te mau vea no nia i te here. E manaˈonaˈo na vau no nia i te taatiraa pae tino, ma te hinaaro i te hoê oraraa faahiahia e ma te tauiui noa i te taata no te taati i te pae tino.” I te mea e ua î to ˈna feruriraa i te mau moemoeâ, ua ohie noa o ˈna i te hinaaro i te ohipa apaparaa e te mirimiri e te herehere e te hoê taurearea tane. E nehenehe e ape i taua mau fifi ra mai te peu e tamau outou i te taio i te mau buka maitatai—mai teie vea e to ˈna apiti, Te Pare Tiairaa. Ua tauturu taua taioraa ra e rave rahi mau taurearea ‘ia tuu i to ratou huru feruriraa i nia i ta te varua,’ maoti i nia i te hinaaro o te tino.—Roma 8:5.
A faarue i taua mau moemoeâraa ra!
Teie râ, i te tahi taime e ô mai te mau manaˈo no nia i te tamaroa aore ra i te tamahine i roto i to outou feruriraa ma te ore e faaara mai. Te faaite ra o Scott e 17 matahiti to ˈna e: “I te tahi taime, e ere i te mea ohie ia tapea i te feruriraa ia ore ia pee i nia i te taatiraa pae tino. Aore ra peneiaˈe e mea hiˈo noa outou i te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine haviti. Na mua aˈe outou e feruri ai, te ite ra outou e ua reva to outou manaˈo i tera tamaroa aore i tera tamahine. Tera râ, e mea taa ê te hiˈoraa e e taata haviti oia e te haapao-taatoa-raa i te aˈo a Iesu, oia hoi, te ‘hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro.’ (Mataio 5:28; a faaau e te Maseli 6:25.) Mai te peu e e mea api roa outou no te faaipoipo, e nehenehe outou e hepohepo e e paruparu ia parahi noa outou i roto i te mau manaˈo herehere e faatupu i te hinaaro.—A faaau e te Maseli 13:12.
“Eaha te mea i tauturu ia ˈu ia taui i to ˈu manaˈo—o te oreraa ïa e feruri i te mau mea e faatupu i to ˈu hinaaro. Te haamanaˈo ra vau e e nehenehe taua mau manaˈo aore ra te mau hinaaro puai e maue ê,” o ta Scott ïa e parau ra (A faaau e te Philipi 4:8.) Ua parau te aposetolo Paulo e: “Te moto nei vau i tau tino ia vi.” (Korinetia 1, 9:27) Oia atoa, ia haavî outou ia outou iho ia ô anaˈe mai te mau manaˈo no nia i te tamaroa aore ra i te tamahine. Mai te peu e vai noa mai te mau manaˈo, a tamata i te faaetaetaraa tino. “O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira,” e mea faufaa paha te hoê hahaereraa peepee aore ra te tahi minuti faaetaetaraa tino no te tauturu ia outou ia faahoˈi i to outou feruriraa i nia i te mea maitai.—Timoteo 1, 4:8.
Ua ite e rave rahi taurearea e “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea” te tauturu papu aˈe. (Korinetia 1, 15:58) Ua faaohipa te taurearea ra o Debra i te reira mai teie te huru: “Ua itehia ia ˈu te ravea oia hoi ia ohipa noa e e rohirohi roa ˈtu ai.” E nehenehe te apitiraa ma te taatoa e te amuiraa kerisetiano e ta ˈna atoa mau ohipa e tauturu ia outou ia tapea i te hoê feruriraa tano.
Ia rohi outou ia au i tei maraa ia outou, noa ˈtu e mea paari i te tahi mau taime no outou ia ore e feruri i te tamaroa aore ra i te tamahine. Mai te peu e mea paari mau, a ani i te tauturu a te feia paari. Peneiaˈe e nehenehe outou e paraparau i te hoê o to outou na metua no nia i te mau tumu parau fifi. A hiˈo na te mea ta te taurearea ra o Carl i parau: “Ua tauturuhia vau i to ˈu aparauraa ˈtu i te hoê taata paari aˈe e te vai ra te aravihi. Te aparauraa huna ore, te mea maitai aˈe.” Na mua roa, eiaha e haafaufaa ore i te tauturu o ta outou e nehenehe e fanaˈo no ǒ mai i to outou Metua i te raˈi ra. “Ia tupu noa mai te mau hinaaro i te pae taatiraa,” o ta te hoê tane kerisetiano faaipoipo ore e parau ra, “E faahepo vau ia ˈu iho ia pure.” Te haapapu ra te Bibilia e: “E teie nei, e haafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.” (Hebera 4:16) Eita te Atua e faaore i to outou anaanatae i te tamaroa aore ra i te tamahine. E to ˈna râ tauturu, e nehenehe outou e ite e e rave rahi mau ohipa ê atu o ta outou e nehenehe e manaˈonaˈo.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha e mea fifi roa ia faaea i te manaˈo i te tamaroa aore ra i te tamahine?” i roto i ta matou numera no te 8 no Tiurai 1994.
[Hohoˈa i te api 30]
Mai te peu eita e mau ia outou i te oreraa e paraparau no nia i te tamaroa aore ra i te tamahine, a faaitoito i te taui i te tumu parau