VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/1 api 6-7
  • E ite-faahou-hia anei oia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ite-faahou-hia anei oia?
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ati nazi i roto i te ao nei
  • E ite-faahou-hia anei te faatereraa nazi?
  • Te faatereraa nazi: o vai tei patoi atu ia ˈna?
    A ara mai na! 1986
  • Hitler: mou aita râ i moehia
    A ara mai na! 1986
  • No te aha te mau ekalesia i mamû noa ˈi
    A ara mai na! 1995
  • Te ino o te Faatereraa Nazi faaite-tahaa-hia
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/1 api 6-7

E ite-faahou-hia anei oia?

EITA ROA e nehenehe e haapapu ˈtu i te numera tia o te mau néo-nazis i Heremani. Ia au i te hoê faanahoraa e ara nei i nia i te mau pupu politita taa ê roa i te Repubilita Heremani, te taatoaraa o te mau pupu o te pae atau roa ua hau atu ïa i te 20 000 mau melo. Ua tatuhaahia ïa i roto i te mau pupu rii e rave rau, e i te rahiraa o ratou, aita ïa i hau atu i te hanere melo hoê pupu.

Mai te huru ra eita e ite-faahou-hia te faatereraa nazi. Oia mau, eaha te faufaaraa o te faatereraa nazi mai te peu e aita e raatira mai ïa Hitler te huru, o te nehenehe e tahoê i taua mau pupu taa ê atoa ra i raro aˈe i ta ˈna aratairaa? Aita hoê aˈe mesia politita no te reira tiaraa i itehia ˈtura e tae roa aˈenei â i teie mahana, e ere atoa o Michael Kühnen, hoê o te mau tia néo-nazis heremani. Te faariroraa hoi te hoê o te mau pǐpǐ a Kühnen ia ˈna mai “te rima atau o te Führer Adolf Hitler i te fenua nei”. Teie â ta ˈna faahitiraa no nia ia Hitler e: “Mea moˈa roa atoa te Führer no matou mai ia Iesu no te mau kerisetiano.”

E au mau ia haapapuhia ˈtu e mea taa ê roa te huru tupuraa i Heremani i teie mahana i to te tau o Hitler. Te vai noa nei â te ereraa i te ohipa, aita râ e naeahia ra te 30 i nia i te hanere. I teie mahana, e mea tano noa te maraaraa o te hoo ia faaauhia i to te mau matahiti piti ahuru ra, e hoê taoˈa e 35 moni Heremani e naeahia ïa e 1 200 miria moni Heremani i roto noa e piti matahiti. E no te here aiˈa e te here i te nuu ua fatata roa ïa i te moe. Te vai nei i roto i te papa ture heremani te mau ture paruru eiaha ia tupu faahou mai te hoê faatereraa haavî.

Te manaˈo nei râ e rave rahi e eiaha e haafaufaa ore atu i te mau fifi o te riro i te tupu mai na roto i te mau pupu rii néo-nazis. Ua faahaamanaˈo aˈera te orometua no te pae aamu ra o Karl-Dietrich Bracher, no te haapiiraa tuatoru no Bonn e: “E mau pupu rii noa atoa i te mau matahiti piti ahuru ra, e aita atoa hoi e faanahoraa rahi.” Mai te iteahia ra te mau taparahiraa taata i te mau fenua e rave rahi, e nehenehe te hoê pupu taata itoito mau e faatupu i te mau ati rahi roa noa ˈtu to ratou iti.

Te ati nazi i roto i te ao nei

Ua faautuahia o Michael Kühnen i te omuaraa o teie matahiti, hau atu e toru matahiti fare auri no ta ˈna mau ohipa néo-nazis. Na mua ˈˈe râ to ˈna tapearaahia, ua nehenehe oia i te tapuni atu i Helevetia “no te haamaitai roa ˈtu â i te tiaraa o te pae atau tumu”. Teie te parau a te hoê vea no Helevetia: “Ua mauruuru oia i te iteraa e ‘te farii-maitai-hia ra ta ˈna haapiiraa e e rave rahi mau pupu’ i roto i teie nei fenua.”

Te vai atoa nei te mau pupu néo-nazis i Auteraria, fenua tumu no Hitler o ta te IIIraa o te Reich i haru mai i te avae mati 1938 ra. Te haamanaˈo nei te vetahi mau ruhiruhia no Auteraria ma te mihi i te tau a faatere ai te pupu nazi i te fenua. No te mea aita ratou e farii nei i te huru morale o teie nei tau, te huru ahuraa, te raveraa i te raau taero e ite-rahi-hia nei i rotopu i te mau ui apî o teie nei tau, e tae roa ratou i te parau e “aita te reira i te tau o Hitler”. E faatia atoa ratou e i te tau o te Führer e “e nehenehe e ori haere noa i te po ma te mataˈu ore”. Eita te tahi pae e faatia noa ˈˈe i te mau ohipa riaria o taua faatereraa ra e parau mai râ ratou e: “I teie mahana, te hinaaro nei matou i te hoê ïa Hitler iti.”

Aita i taotia-noa-hia te faatereraa néo-nazi i Europa ma. Ia au i te Frankfurter Rundschau, ua fatata e 10 000 nazis o tei tapuni atu i roto i te mau fenua taa ê mai ia Marite latino ma i te hoperaa te Piti o te Tamaˈi o te ao nei. E tia anei â ia mataˈuhia ratou? No nia i te ite-faahou-raahia te faatereraa nazi i Paraguay, ua pia te vea ra ABC revista i te hoê rahiraa mau uiuiraa manaˈo o te mau taata tuiroo mai ia Jaime Edan, taata ite i te ture, o tei parau e: “Te vai noa nei â te faatereraa nazi noa ˈtu â e aita e ite-taha-roa-hia râ.” Ua parau atoa te hoê tia politita e “aita te pupu national-socialisme i mou”.

E i te Fenua Marite? Ua taparahi-pohe-roa-hia o George Lincoln Rockwell, i te matahiti 1967 ra, e na ˈna hoi i haamau i te pupu nazi Marite. E ua vai noa to ˈna manaˈo i roto i te tahi mau pupu néo-nazis. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te Time, ahuru matahiti i muri aˈe i te poheraa o Rockwell e: “Noa ˈtu te paruparu i te pae politita o te pupu nazi e te topa-maite-raa te numera o te mau melo, mea puai noa nei â to ˈna aravihi no te faarahiraa i te riri uˈana e no te faatupuraa i te haavîraa puai.”

E ite-faahou-hia anei te faatereraa nazi?

Na nia i te maraaraa o te faatereraa néo-nazi i Heremani, ua faaoti te vea ra Süddeutsche Zeitung e: “Ia au i te aamu no Heremani, e te mau taparahiraa taata faatupuhia e te faatereraa nazi, e ere paha te tereraa ohipa a te pupu atau i te hoê ati ino roa, e mea haama mau râ.” Mea papu roa ˈˈe te manaˈo o te vea ra Die Zeit: “E mea maamaa te manaˈo e e ite-faahou-hia te faatereraa nazi i Heremani Tooa o te ra, te tumu, aita e vai faahou nei te mau ravea no te turairaa i te faatereraa nazi i nia.”

I teie nei, eita e itehia mai te hoê Hitler apî “iti” aore ra “rahi” e horoa â te tiaraa i vai na i te faatereraa nazi. Ua faahiti te hoê taurearea heremani haere haapiiraa 17 matahiti e: “Ua faaara-maitai-hia matou, e e ara matou ia ore te reira i tupu faahou â.”

Peneiaˈe eita mau te reira e tupu. Aita râ e vai ra i te faatereraa nazi anaˈe te mana no te haavîraa, e tae noa ˈtu no te tahaeraa. Mai ta te tau i faaite e ere o Hitler te faatere haavî hopea o te ao nei. A tamau noa ˈi te mau taata i te mau huru faatereraa atoa, e itehia iho â te mau faatereraa haavî. Mea nahea tatou e ore ai e riro ei mau taata no ratou? E itehia te pahonoraa, ia hiˈopoa maitai anaˈe tatou i te ohipa i tupu i raro aˈe i te faatereraa a te IIIraa o te Reich.

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Ia au i te manaˈo o te hoê néo-nazi: “Mea moˈa roa atoa o Hitler no matou mai ia Iesu no te mau kerisetiano.”

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Aita râ e vai ra i te faatereraa nazi anaˈe te mana no te haavîraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono