VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/1 api 4-5
  • Te tupuraa mai te faatereraa nazi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tupuraa mai te faatereraa nazi
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tumu i tupu ai te faatereraa nazi
  • Te faatereraa nazi: o vai tei patoi atu ia ˈna?
    A ara mai na! 1986
  • No te aha te mau ekalesia i mamû noa ˈi
    A ara mai na! 1995
  • Ua riro mai to ˈu riri ei here
    A ara mai na! 1995
  • Toru o te tuhaa: 1935-1940 Te pohe atura te Totaiete o te mau Nunaa
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/1 api 4-5

Te tupuraa mai te faatereraa nazi

“MEA NAHEA TE hoê faatereraa haavî mai te IIIraa o te Reich i te itearaahia i roto i te hoê fenua, tei mua roa oia i te pae faanavairaa faufaa e i te pae o te mau peu paari o te ao nei?” Ua anihia teie uiraa, e te hoê taata papai aamu o J. Noakes, i roto i te vea History Today. No te pahonoraa e tia ia tuatapapa i te taatoaraa o te aamu.

E ere na Hitler i haamau te pupu nazi. I te matahiti 1919, ua haamau o Anton Drexler, hoê taata hamani ponao no Munich, i te Deutsche Arbeiterpartei (Pupu rave ohipa no Heremani). Hoê matahiti i muri mai, ua tauihia te iˈoa e Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei (Pupu national-socialiste o te mau rave ohipa no Heremani). Ua faatere mai o Hitler i taua pupu ra i te matahiti 1921 ra. I muri aˈe, ua faarue o Drexler i taua pupu ra, no te faaiteraa i to ˈna mauruuru ore ia Hitler. E haapotoraa te parau “nazi” no te iˈoa o taua pupu ra.

Ua tamata o Hitler i te matahiti 1923 ra, i te faatahuri i te faatereraa, aita râ i manuïa e ua mau atu oia i te fare auri. Ua papai oia i roto i te fare auri i te buka ra Mein Kampf (Ta ˈu aroraa), te faataa ra oia i te tiaturiraa e te mau opuaraa tumu o te pupu national-socialiste e ta ˈna titauraa matamua “ia riro te hau ei fatu no te mau taata atoa”. Ia naeahia taua opuaraa ra, “e ere i te mea teimaha roa te mau titauraa atoa i te pae totiare”. Ia au ia Hitler, o te Hau “te tiai o te mau tausani matahiti e haere mai nei”.

Aita o Hitler e ta ˈna pupu i tauˈa-mau-hia i te haamataraa. No te mau oreroraa parau rarahi a te Führer, i parau ai te hoê papai buka Helemani, o Kurt Tucholsky e: “Aita e taata: ua itea-noa-hia oia na roto i ta ˈna maniania.” E riro o teie te manaˈo o te taatoaraa. Te vai mau nei râ te taata, e e eita ïa oia e maniania noa.

Te mau tumu i tupu ai te faatereraa nazi

Aita te mau taata Heremani i farii i to ratou pauraa i te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei. I ta ratou hiˈoraa, e mea teimaha roa e te tano ore te mau faautuaraa a te mau parau faaau no Versailles. E au ra e te erehia ra ratou e te hoê faatereraa maitai. Te topa noa ˈtura te pae faanavairaa faufaa. E mau mirioni feia aita faahou e rave ra i te ohipa i muri mai i te fifi rahi no te pae faanavairaa faufaa o te ao nei. Aita e ite-faahou-hia ra te oaoa, ua monohia mai e te ahoaho.

Na roto i te hoê haaparareraa politita faanaho-maitai-hia, ua manuïa te pupu nazi i te tauiraa i te nahoa taata ia riro mai ratou ei mauhaa ineine noa no te faatupuraa i ta ˈna mau opuaraa politita. Ua riro te manaˈo o te huiraatira i ta ˈna mau parau. Ua haafaufaa te pupu nazi i te taiâraa te nunaa i te communisme. Ua riro ïa ei faaitoitoraa apî o te politita tei niuhia i nia i te faaohiparaa i te nuu purutia. Te pupu atoa nei oia i te feia apî te mau hoa, te mau manaˈo e te mau anaanataeraa apî, no te patu-faahou-raa i te hoê Heremani puai.

Ono matahiti noa i muri mai i to ˈna manaraa mai, i te 28 no eperera 1939 ra, ua horoa o Hitler i te hoê oreroraa parau no nia i to ˈna mau manuïaraa. Maori râ ïa te haamauraa i te nahonaho, te tere-maitai-raa te pae faanavairaa faufaa, te faatereraa i te ohipa, e te haapaeraa i te mau parau faaau no Versailles. Ua parau atoa e: “Ua faahoˈi mai au i te Reich to tatou mau tuhaa fenua i eiâhia na i te matahiti 1919 ra (...). Ua haamau vau i te tahoêraa mileniuma o te nunaa heremani (...). Ua faatupu vau i te reira na roto i te faatahae-ore-raa i te toto, e te faahepo-ore-raa i to ˈu nunaa, e tae atu i te mau nunaa ěê, i te mau ino o te tamaˈi ra.”

Ua tatara o Sebastian Haffner i roto i ta ˈna buka Anmerkungen zu Hitler (Te mau manaˈo i nia ia Hitler), e no te mau taata no Heremani, “e taata faahiahia roa o Hitler, ‘mea tonohia mai oia e te Atua’”. Na roto i te mau manuïaraa o Hitler e te hoê haaparareraa faanaho-maitai-hia, ua rahi roa te mana o te pupu nazi i nia i te nunaa, riro roa atoa mai te hoê haamoriraa te huru. Ua riro oioi mai te tururaa i te mau opuaraa a te pupu mai te hoê titauraa “moˈa”.

Ua haamaramarama mai te reira ia tatou eaha ra ta William Shirer i papai i roto i ta ˈna buka Te mau matahiti atâata (beretane). “Ua anaanatae aˈena vau i te huru faahanahanaraa a te mau taata, hou a ite roa ˈi vau i te faatere no te taime matamua (...). Ia ˈna i aroha mai mai nia mai te taupee, e au ra e ua maamaahia te mau taata. E rave rahi te mau vahine i matapouirihia. Ua taataahihia te mau tane e vahine e te nahoa, o te rû ra no te haafatata roa ˈtu no te hiˈo i to ˈna mesia. I ta ratou hiˈoraa, te reira iho â ïa to ˈna huru.”

[Parau iti faaôhia i te api 5]

Ua manuïa te pupu nazi i te tauiraa i te nahoa taata ia riro mai ratou ei mauhaa ineine noa no te faatupuraa i ta ratou mau opuaraa.

[Hohoˈa i te api 5]

Ia au i te hoê taata papai ‘mea tonohia mai o Hitler e te Atua’.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono