Hoê anaˈe vahine faaipoipo aore râ e rave rahi: Mea faufaa mau anei?
Na to matou taata papai i Nigéria
MA TE ROHIROHI e te oaoa te hoˈi ra te mau taata i tae atu i te rururaa i tupu i Ibadan i Nigéria e o tei faaoti. Teie râ, ua faaea ˈtu o Johnson e ta ˈna mau vahine e toru e na tamarii hoê ahuru i roto i te hoê fare ofe o te mau piha papairaa parau o te rururaa. Te rave ra oia i te mau faanahoraa ia faaorehia to ˈna faaipoiporaa e rave rahi vahine.
Oia mau, ua ineine o Johnson e vetahi atoa i te faarue i te peu tupuna aferika: te faaipoiporaa e rave rahi vahine no te mea, ua putapû roa ratou i te mea atoa o ta ratou i faaroo i taua rururaa ra a te mau Ite a Iehova. Eaha râ ta ratou i faaroo? Ua haamauhia anei ta ratou faaotiraa no taua tauiraa râ, i nia anaˈe i te mau manaˈo e mea ohie aˈe taua huru oraraa ra? Aore râ ua papu anei ia ratou e mea ino mau ia faaipoipo e rave rahi vahine?
Faaipoipo e rave rahi vahine aore râ hoê anaˈe vahine?
E patoi mai râ vetahi mau taata aau rotahi i te tiaraa o Johnson, peneiaˈe no te mea e te itehia nei te faaipoiporaa e rave rahi vahine i roto e rave rahi mau huru oraraa, i Aferika e aore râ i te vahi ê atu. E rave rahi atoa te haapapu e e mea faahiahia mau taua huru oraraa ra. Ei hiˈoraa, i te hoê vahi aita te faaipoiporaa e rave rahi vahine i tia i te ture, o te faaturi ïa te peu rave-pinepine-hia. No reira te rave nei iho â vetahi mau feia e rave rahi hoa, na roto i te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa. Mai te mea ra e te faaore ra te faaipoiporaa e rave rahi vahine i te faaturi. Te manaˈo râ vetahi e, e paruru te reira i te mau peu taiataraa e i te mau maˈi purumu e roaa mai na roto i taua huru taatiraa râ.
Ua vai noa te faaipoiporaa e rave rahi vahine no te mau tumu totiare e ere râ no te mau tumu morare. Oia mau, e roaa mai i te hoê tane e rave rahi ta ˈna vahine e tamarii tamaroa atoa i te hoê roo rahi e te hoê tiaraa papu. E ia faaipoipo hoi te mau tamahine, ua roaa mai ïa i te metua tane te tahi ô faahiahia mau. I te mataeinaa, e rave te mau vahine e te mau tamarii i te ohipa faaapu, na te reira e faarahi i te moni o te utuafare. I Aferika te faahepohia ra te mau tane ia rave e rahi mau vahine. Ei hiˈoraa hoê taata Aferika o Mose te iˈoa tei parau: “Ua faaoti au i te faaipoipo noa i ta ˈu vahine matamua. No te mea râ ua fanau mai oia hoê anaˈe tamahine, ua faahepo mai to ˈu metua tane ia rave au e piti vahine. Ua na ô oia e: ‘Nafea oe e nehenehe ai e faaea noa e hoê anaˈe tamarii? E e tamahine â hoi!’”
Noa ˈtu â ïa teie mau haapapuraa, te farerei nei râ te faaipoiporaa e rave rahi vahine i te fifi. E ere no te rahiraa o ta ˈna vahine e ore ai te tane taiata e faaturi. E ere atoa i te mea oaoa na te mau vahine ia horoa i ta ratou tane na te tahi e te tahi, e no reira ua haere te tahi pae e taiata. Eita ïa te faaipoiporaa e rave rahi vahine e paruru i te mau maˈi e roaa mai na roto i te taiataraa.
E te vai atu â te tahi atu mau fifi. Te haamanaˈo ra o Mose e: “E pae vahine ta to ˈu metua tane, e rave rahi fifi, no te mea aita ratou e faaea ra i te tatamaˈi e te faaino te tahi i te tahi.” No reira o Mose i hinaaro ai e faaea i te hoê noa vahine. O Johnson o ta tatou i faahiti i te omuaraa o teie tumu parau, te na ô faahou nei â ta ˈna tamaiti e: “Te tatamaˈi pinepine noa nei te mau vahine a to ˈu metua tane, no nia i te tunuraa maa, e te tahi atu mau ohipa. E te tatamaˈi atoa nei ratou no nia i te faatereraa i te tamarii. E te vai atoa râ te pohehae. Eita ratou e au ia horoa i ta ratou tane na te tahi e te tahi. E na taua mau mea râ i haapeapea i to matou oraraa.”
Aita e here mau i roto i te utuafare o te feia e faaipoipo ra e rave rahi vahine. Na roto i te taairaa o ta te tane e rave nei i roto i to ˈna utuafare ua riro ïa oia ei raatira, eiaha râ ei tane faaipoipo e ei metua tane. E vaiiho oia na ta ˈna mau vahine e haapii e e aˈo i ta ˈna mau tamarii ma te faaohipa i te mau ravea e te mau faaueraa tano ore. E paari te tamarii i roto i te hoê faanahoraa totiare e aita e ture papu i reira e te vai ra te huenane e aita atoa ratou e ite i te au maitai e te here o te hoê utuafare.
Hoê tumu faahiahia mau
E patoi mai râ vetahi e ma te parau e e farii te Atua i taua faanahoraa râ, inaha ua farii oia i te faaipoiporaa e rave rahi vahine i ǒ te mau Iseraela i Tahito ra. Parau mau te faaite ra iho â te Bibilia e e rave rahi vahine to te mau tavini tui roo o te Atua. Teie râ e ere i roto i te nunaa o te Atua te haamataraa te faaipoiporaa e rave rahi vahine. Eiaha ia moehia ia tatou e ua poiete te Atua hoê anaˈe iho vahine na te taata matamua ra o Adamu, ‘e tauturu au na ˈna ra’. (Genese 2:18-24.) Aita te Bibilia i faahiti noa ˈˈe i te faaipoiporaa e rave rahi vahine e tae noa ˈtu i te tau o Lamech taata iria o tei rave e piti vahine. I te faaiteraa mai i taua ohipa râ, te na ô ra te Bibilia e e peu matau-ore-hia te reira i rotopu i te huitaata noa ˈtu e no taua tau ra. — Genese 4:19-24.
I muri iho, te mau taata mai ia Noa, na tamarii e toru e o Lota, ua faaipoipo ratou hoê anaˈe vahine. E no Aberahama? Ua taatihia o Aberahama i ta ˈna anaˈe ra vahine o Sara e tae noa ˈtu i te 85raa o to ˈna matahiti. No te mea râ aita o Sara i fanau i te tamarii rave atura oia i te hoê peu tupuna, ani atura i ta ˈna tane i te hoê ravea no te monoraa ia ˈna. O ta ˈna tavini vahine o Hagara atura tei fanau mai i te hoê tamarii no Aberahama (Genese 16:1-11). Teie râ aita e haapapuraa i faaite mai e ua tamau noa o Aberahama i te taoto ia Hagara i muri aˈe i te fanauraahia mai to ˈna tamaiti o Isemaela. Oia mau, ua faahiti tamau o Iehova ia Sara mai te “vahine” a Aberahama, area ia Hagara râ “ei tavini” ïa no ˈna. E i muri aˈe ua faareva ˈtura o Aberahama ia Hagara. — Genese 17:19; 21:8-16.
Teie râ, ua rave-papu-aˈenei-hia te faaipoiporaa e rave rahi vahine i roto i te mau opu fetii. E ere atura ïa te Ture i horoahia i muri iho ia Mose ra no nia i te faaipoiporaa e rave rahi vahine i te hoê ohipa apî. Te faatitiaifaro noa râ te Ture i te hoê faanahoraa totiare i vai aˈena, e te reira eiaha ia tupu mai te mau ohipa tia ore, na roto i te mau faaueraa e te mau faaheporaa no te faaiti atoa i taua huru taatiraa ra. (Exodo 21:9-11; Deuteronomi 21:15-17; Samuela 1, 21:3-5; Samuela 2, 11:11). No reira, ua faaipoipo noa te rahiraa o te mau Iseraela i te hoê anaˈe vahine. O te feia ona e te feia faatere anaˈe râ tei faaipoipo e rave rahi vahine. Ua faaara râ o Iehova i te arii e “eiaha hoi oia e faarahi i te vahine na ˈna ia ore ia taiva ta ˈna aau”. (Deuteronomi 17:17.) E i to ˈna horoaraa i te tahi mau faaipoiporaa ei hiˈoraa, ua faahiti noa ïa o Iehova i te mau faaipoiporaa hoê anaˈe vahine. — Salamo 128:3; Maseli 5:18; 31:10-31.
Aita o Iehova i haamau i te faaipoiporaa e rave rahi vahine. Aita oia e au i te reira e oia atoa i te faataa-ê-raa, o tei rave-atoa-hia e to ˈna nunaa. — Malaki 2:14-16.
Te faaipoiporaa e rave rahi vahine e te kerisetianoraa
Ua parau atura o Iesu: “No te mǎrû ore o to outou aau i tuu noa mai ai Mose ia outou i te haapae i ta outou mau vahine, aore râ i na reirahia i te matamua ra” (Mataio 19:8). E au atoa te reira no te faaipoiporaa e rave rahi vahine. ‘Aore râ i na reirahia i te matamua râ.’ “Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane, e tana metua vahine, a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? E teie nei e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” — Mataio 19:4-6.
Te haapapu ra o Iesu e o te faaipoiporaa matamua te hiˈoraa tano (Mataio 19:3-8). Te haapapu atoa râ te Bibilia e mai te peu e te vai ra i roto i te amuiraa kerisetiano te hoê tiaau faaipoipohia “ei taata vahine hoê” e tia ˈi. Oia atoa no te “vahine ivi” “ei vahine i tahoê na i te tane [hoê] e tia ˈi”. Te haapapu atoa ra te reira e o te faaipoiporaa hoê anaˈe vahine te hiˈoraa o ta te mau kerisetiano e tia ia apee. Eita te mau tiaau “ei aveia (...) no [te] nǎnǎ”, na roto i to ratou tiaraa, e au ia titau i te hoê faanahoraa ê atu no ratou (Timoteo 1, 3:2; 5:9; Petero 1, 5:3). Aita ˈtu ïa e ravea no te kerisetiano oia hoi te faaea taata taa noa aore ra te faaipoiporaa hoê anaˈe vahine. E mea tia râ te reira i mua i te Atua (Korinetia 1, 7:8, 9). E ere roa ˈtu ïa i te mea tia te faaipoiporaa e rave rahi vahine.
E horoa teie mau ture a te Atua i te tura no te tane e te vahine. No reira e ore te vahine faaipoipo e mataˈu i te faaea ta ˈna tane i te tahi atu â mau vahine faaipoipo. Eita atoa hoi te hoê vahine taa noa e opua i te faaipoipo i te hoê tane e vahine faaipoipo ta ˈna, noa ˈtu e mea varavara te tane taa noa i to ˈna vahi faaearaa. E faaoromai râ oia e ia roaa mai ‘ta ˈna iho tane’. (Korinetia 1, 7:2.) Oia mau, ua taati-papu-hia na hoa faaipoipo i te tahi e te tahi. E na roto i taua taatiraa ra e tia ia raua i te horoa i te hoê oraraa utuafare maitai e te au hoi na to raua mau tamarii. — Petero 1, 3:7; Ephesia 5:21-31; 6:1-4.
Te hiˈoraa kerisetiano
Na taua mau haapiiraa tumu ra i turai ia Johnson ia taui i to ˈna oraraa atoa i te matahiti 1947. Te haamanaˈo nei ta ˈna tamaiti o Rufus: “Ua faahoˈi to ˈu metua tane i ta ˈna e piti vahine i to raua metua râ. Ua horoa râ oia i te mau mea atoa no to raua oraraa ma te faaoti papu eita oia e ora faahou e o raua. Te hinaaro mau nei oia e auraro i te mau faaueraa a te Atua.”
E ere i te mea ohie no Johnson i te faarueraa i to ˈna oraraa taata faaipoipo e rave rahi vahine. E ua rave oia i te hoê faaotiraa na roto i te feruri-maite-raa i te huru o to ˈna oraraa i te pae morare, i te pae o te here e i te pae o te mau peu. E ere roa ˈtu ïa te maitiraa i rotopu i na faanahoraa totiare e piti. Te tumu o te reira, te hinaaro ra oia e auraro i te faaueraa a te Atua e ia tiamâ mai oia no te tavini ia ˈna. E parau mau, na roto i taua huru taatiraa ra, e noaa ia Johnson e i ta ˈna mau vahine i te tahi mau faufaa materia; tera râ na roto i te tamau-noa-raa i roto i taua huru haerea ra, eita ïa e roaa mai ia ratou te haamaitairaa a te Atua.
E rave rahi tei pee i te tiaraa itoito o Johnson. Ei hiˈoraa, te parau nei o Theodore e: “Ua haere au i te mau putuputuraa a te mau Ite a Iehova e ua hinaaro vau i te bapetizo ia ˈu. E vau râ vahine ta ˈu. E nafea ïa vau i te faahoˈi i na hitu? Ua faaea noa vau i roto i taua huru oraraa ra e pae matahiti i te maoro, ma te pure i te Atua ia tauturu mai ia ˈu. Ua tamau noa vau i te haapii i te Bibilia e te putuputu e te mau Ite a Iehova. E ua î maite au i te maramarama i te parau a te Atua, e te hinaaro hoi i te faaohipa i ta te Atua ra e ua horoa mai to ˈu hinaaro ia auhia mai au e te Atua i te puai no te rave i te faaotiraa tano. E ua faataa vau i ta ˈu mau vahine, e ia au i te Bibilia, o ta ˈu vahine matamua ïa “te vahine o to apîraa ra” e i teie nei ia ˈna anaˈe vau e faaipoipohia ˈi e tia ˈi (Malaki 2:14-16). Faahoˈi ihora vau ta ˈu mau vahine e hitu ra, e ua horoa vau i te hoê fare no ratou tataitahi e ta ratou hoê ahuru ma piti tamarii. E i reira, ua faaau vau i to ˈu oraraa i nia i te mau faaueraa kerisetiano, e ua nehenehe ia ˈu e faatupu to ˈu hinaaro e tavini ia Iehova. E i teie nei ua tiamâ atoa ta ˈu mau vahine tahito ra no te tavini ia Iehova ma te tia e i te faaipoipo-faahou-raa ia hinaaro anaˈe ratou.
Te mau hopea maitai noa ˈtu te haafifiraa
Ua faatupu pinepine taua mau tauiraa ra i te tahi mau haafifiraa no roto mai i te utuafare fetii e te feia tapiri. Ei hiˈoraa te fifi i farereihia e Warigbani: “E piti vahine ta ta ˈu tane, e o vau te piti. E piti atoa tamarii ta ˈu. E i to ˈu haapiiraa e o te vahine matamua anaˈe te vahine mau i te hiˈoraa a te Poiete, ua uiui noa vau e: E faarue anei au i ta ˈu tane? Mai te peu e na reira vau e ia faatia oia ia ˈu ia haere au e na tamarii atoa, e nafea vau i to matou oraraa i te pae materia? E haamamu anei au i to ˈu haava manaˈo ma te faaere ia ˈu i te oaoa rahi i to ˈu iteraa i te haamoriraa mau? Oia mau, ua haapii au i te Bibilia e te mau Ite a Iehova. Ua pure ihora vau ia Iehova ia tauturu mai oia ia ˈu.
“I to ˈu faaiteraa ˈtu i ta ˈu tane e e faarue vau ia ˈna e te hinaaro ra vau e rave i na tamarii toopiti, riri roa ˈˈera oia e aita ˈtura i taua mai. E i muri iho, faatia mai nei oia ia ˈu ia haere e na tamarii atoa, tera ra aita hoê aˈe moni tauturu, aita atoa e moni no te faurao.
“Ua faaruru atoa hoi au i te riri o to ˈu iho mau fetii. Ua faariro ratou ia ˈu mai te hoê maamaa. Ua faaau atoa hoi to ˈu tuaane ia ˈu i te hoê ‘tamahine puhara i te taoˈa’ ma te faaoo mai ia ˈu. Aita râ vau i faaea i te aparau ia ratou no nia i te Bibilia e, i muri iho, ua haapii atoa e rave rahi melo o to ˈu fetii. I teie mahana, e pae o ratou e tavini ra ia Iehova e o vau atoa. Oia mau, e rave rahi te mau mea ta ˈu i faarue o ta ˈu hoi i fanao na i te matamua ra. E tia ia ˈu ia faaitoito i te rave i te ohipa no te faaamu i to ˈu utuafare. Tera râ mea faufaa aˈe te oaoa o ta ˈu i ite no te parau mau e o ta ˈu e auraro nei i te mau mea materia atoa. Eita e nehenehe e faaauhia te mau faufaa materia i te oaoa no te mea te auhia nei au e Iehova.”
Ua faaoti atoa o Mose e: “Te fanao nei au, i teie nei, i te mâ e te au maitai o to ˈu mau taairaa i roto i to ˈu utuafare. Ua paari ta ˈu mau tamarii e i teie mahana ua riro ratou ei mau tavini pǔpǔhia no Iehova e te haapao maitai. Ua faaoaoa rahi roa te reira ia ˈu.”
Ma te faahiti i te mau haamaitairaa i noaahia mai na roto i te faaotiraa a Johnson, te na ô nei ta ˈna tamaiti o Rufus: “Aita e tamaˈiraa faahou i te fare, e e tia atoa hoi i to matou metua tane i te haapao e te haapii maitai ia matou ia au i te haapiiraa a te Bibilia. Ua riro mai o ˈna ei pionie (taata poro i te taime taatoa) fatata e piti ahuru matahiti; ua tapea maite oia i to ˈna haapao maitai ia Iehova e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa a piti matahiti i teie nei.”
E hinaaro anei outou i te mau haamaramaraa hau atu â no nia i te mau ture a te Atua? Te titau atu nei matou ia outou ia ani i te mau Ite a Iehova ia haapii i te Bibilia e o outou. Mea oaoa mau na ratou i te aparau ia outou no nia i te Paradaiso i te fenua nei no a muri atu, i reira te mau ture atoa a te Atua e upootia ˈi. — Isaia 11:9.
[Parau iti faaôhia i te api 10]
I roto i te hoê faaipoiporaa e rave rahi vahine, e horoa ïa te vahine i ta ˈna tane na te tahi atu vahine.
[Hohoˈa i te api 11]
I roto i te hoê faaipoiporaa hoê anaˈe vahine, e taati-papu-hia na taata faaipoipo i te tahi e te tahi. E na roto i taua taatiraa ra, e nehenehe ïa raua e horoa i te hoê oraraa utuafare maitai e te au hoi na to raua mau tamarii.