‘Te mau tapao no nia mai i te raˈi’ ra: Te hoê tumu no te ahoaho?
“Eita e ore te parare roa te hoê haapueraa mauhaa atomi riaria e te aravihi i roto i te reva ia tae i te matahiti 2000. E riro ïa taua mau mauhaa i te haaparari i te mau satellites e te mau vahi i haamauhia taua mau mea ra i rapae mai i te fenua nei e tae noa ˈtu i te tahi mau tuhaa o te fenua nei.”
UA faaitehia teie parau i te matahiti i mairi aˈe nei na te peretiteni no te Academie no te ao atoa nei no te pae o te reva teitei. Te tamaˈi i roto i te reva teitei, e ere ïa i te hoê noa parau. Ua haamata aˈena te hoê o te mau hau puai i te tamata i te hoê mauhaa no te haaparari i te mau satellites.
I roto i te hoê oreroraa parau no te 23 no mati 1983, ua ani te peretiteni no te Fenua Marite ia faaohipahia te mau mauhaa i haamauhia i roto i te reva teitei ei ravea parururaa. Te titau ra ïa te reira ia haamauhia i roto i te reva teitei te hoê haapueraa satellites te nehenehe e imi e e haaparari atoa i te mau mauhaa uta topita a te enemi. Ua parauhia te reira e te hau e Ravea parururaa i te nuu, ua topahia râ te iˈoa o taua porotarama ra ‘te tamaˈi a te mau fetia’.
Ua faataa te hoê vea aivanaa i taua mea ra mai te “hoê tiaturiraa rahi no te oraraa a muri atu” na te reira e “haaiti mai i te haamataˈuraa riaria o te mau mauhaa atomi”. Te faaite nei râ te vea Nature e: “Na te maraaraa te mau ravea apî o te tamaˈi na roto i te reva teitei e haafifi nei i te haaiti mai i te rahiraa o te mau mauhaa atomi; mai te peu e e rave mai to outou enemi i te paruru ouma, e tia ïa ia outou ia faarahi i ta outou mau tea.” Te faahiti atoa ra te hoê tumu parau a te Scientific America e ua faatupu te tau o te atomi i “te hoê paruparu faito ore o te parururaa o te fenua taatoa nei”. Te manaˈo atoa ra teie tumu parau e mai te peu e o te aroraa tuutuu ore no te haamauraa i te mau puai no te nuu i roto i te reva teitei te hopea o te reira, e faaiti roa ˈtu â ïa oia i te ‘faito o te parururaa i te fenua nei’.
Ua tohuhia te mau tupuraa ahoaho
Ua tohu aˈena te Bibilia i te papu ore e farereihia nei e to tatou nei ui ia parau anaˈe oia e “e mataˈu te taata (...) e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei; e pau hoi te mau mea o te raˈi ra i te ueuehia”. (Luka 21:26.) No reira e rave rahi te mau mea e ‘haamataˈu nei i te mau taata’ ia hiˈopoa anaˈe ratou i te oraraa o te fenua nei no a muri atu.
Ua papai iho nei te hoê pupu aivanaa e pae no nia i te mau ati no te pae o te huru o te mataˈi e te reva i muri aˈe i te hoê tamaˈi atomi; teie taua faaiteraa ra: “Ua fariihia te mau mea apî i itehia mai e ta matou pupu na te feia maimi no Europa, no te Fenua Marite e te Fenua Rutia atoa. Te itehia ra i roto i teie mau mea e te mau fifi i te pae no te mataˈi tupu maoro i muri aˈe i te hoê tamaˈi atomi rahi e mea ino mau â ïa e te parare rahi hoi mai tei ore hoi i tiaturihia na. I muri iho i taua tamaˈi ra, eita ïa e ore te hoê tuhaa rahi o te fenua te vai maoro i roto i te pouri e te toetoe faito ore, e tupu atoa hoi te mataˈi puai, te auauahi taero e e topa mai hoi te mau taoˈa atomi e e vai noa hoi to ˈna taero (...). Tae noa ˈtu i roto i te mau fenua atea roa i taua tamaˈi ra, e farerei atoa te mau taata e ora mai i te ati poia (...) e te tahi atu â mau ati iino.” — Scientific American, no te avae atete 1984.
Ua topahia taua ati rahi o te ao nei no te tamaˈi atomi i te iˈoa te tau toetoe atomi. No reira eita ïa i te mea maere ia mataˈu te mau taata no te pae apatoa tei atea roa i te mau hau puai. I roto i te hoê neneiraa tei parauhia “Aramagedo”, te faataa ra te hoê vea no te pae rapaauraa no Afirika Apatoa e: “Ia tupu anaˈe te hoê tamaˈi atomi o te ao atoa nei e mea iti roa ïa te tahi mau maˈi o ta te taata e farerei nei i te pae no te oraora-maitai-raa. (...) Noa ˈtu e e tamaˈi atomi taotiahia, e ore ïa te mau rapaauraa o teie tau. (...) Aitâ i itehia aˈenei mai teie nei mahana, te hoê haapeapearaa rahi no nia i te hoê ati rahi atomi.”
Aita râ i taotiahia te mau tupuraa ahoaho i nia noa i te haamouraa taatoa na roto i te hoê tamaˈi atomi o te nehenehe e tupu mai. E faahiti-pinepine-hia te mau ati no te reva teitei, noa ˈtu e eaha te huru, i roto i te mau api o te mau vea e te mau buka. Ua riro te tiaturiraa e e û atu to tatou palaneta i nia i te hoê fetia rarahi ei tumu parau no te hoê hohoˈa teata apî riaria. No teie roa iho nei, ua ani te hoê vea afirika i taua uiraa ra e: “E nehenehe anei e paruruhia te taata i te haamouraa e faatupuhia e te mau palaneta rii nainai o tei ihu haere na roto i te reva teitei e aore ra te mau fetia ave?” Ua manaˈo-atoa-hia e e mou te fenua ia parari anaˈe te hoê fetia rarahi e na te reira e afai mai i te mataˈi hihi atomi e rave rahi i nia i to tatou nei palaneta.
Te mau tumu e tupu ai te manaˈo maitai
Te mau parau tohu no nia i te haamouraa rahi i te huitaata ua haamau-pinepine-hia ïa i nia i taua tiaturiraa ra e: Noa ˈtu e te vai nei te hoê Poiete, eita ïa ta ˈna e nehenehe e atuatu i te ao taatoa nei. Mea tano anei taua manaˈo ra? Mea faatura roa te papai Salamo i te mana rahi o te Atua e ua faauruahia oia no te papairaa i roto i te Bibilia e: “E haamaitai ia ˈna, e te mahana e te marama: e haamaitai ia ˈna, e te mau fetia maramarama. E haamaitai ia ˈna, e te raˈi o te mau raˈi ra: e o outou, e te mau pape i nia iho i te mau raˈi ra: o te reira te haamaitai i te iˈoa o Iehova; ua parau hoi oia, e oti aˈera ratou i te hamanihia: ua haamau hoi oia ia ratou e ua mau e a muri noa ˈtu; ua faaau oia i te haapaoraa, e aore roa i hapa ia ratou.” — Salamo 148:3-6.
Peneiaˈe outou i te ani i te tahi atu uiraa e: ‘Te haapapu maitai ra anei te bibilia e e vai mau anei te fenua e a muri noa ˈtu?’ A tapao i ta ˈna pahonoraa: “Na oe [na te Atua] i haamau i te tumu o te fenua, ia ore roa ia aueue. E vai noa te fenua, [e aore ra e a muri noa ˈtu].” (Salamo 104:5). Hau atu i te reira, ua tǎpǔ mai te Atua e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:11, 29). Ua faahiti atoa o Iesu iho i taua Salamo 37 ra, ma te faaite papu e te tiaturi mau ra oia e e ite atu te huitaata nei i te hoê oraraa mure ore i nia i te fenua nei. — Mataio 5:5.
Ua faaite atoa o Iesu e o vai te ui e ite atu i te haamataraa o te tupuraa o te parau tohu a te Atua. A tohu noa ˈi oia ‘i te mau tapao rarahi no nia mai i te raˈi ra’ o ta tatou e ite nei, ua haapapu o Iesu e na te mau oˈe, te mau maˈi pee, te mau aueueraa fenua, te faatura ore i te ture e te tahi atu â mau ati e faaite mai e ua tae tatou i te mau mahana hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei (Luka 21:10, 11; Mataio 24:6-12). E nehenehe e parau e ua riro teie mau mea ei tumu no te ahoaho. A haapao maitai na i te mau parau a Iesu e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora (...). Ia hiˈo outou i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua ia ite mai outou.” — Luka 21:28-31.
No te aha teie huru manaˈo maitai? No te mea ua ite Iesu e aita e faufaa ïa i ta ˈna mau pipi ia faatupu ‘i te mataˈu rahi e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’. (Luka 21:26.) Teie râ, e nehenehe ta ratou e faateitei i to ratou upoo ma te tiaturi no te mea ua fatata roa ratou i te faatiamâhia i te mau haamataˈuraa iino atoa. Eita roa ˈtu râ te mau faatereraa taata nei e faatupu i teie faaoraraa. “O te Basileia o te Atua” anaˈe te nehenehe e faatupu i te reira. Te tumu ïa o Iesu i haapii ai i ta ˈna mau pipi i te pure mai teie e: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa! Ia tae to oe ra hau! Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na!” — Mataio 6:9, 10.
Peneiaˈe outou i te uiui e afea ra ïa e tupu ai taua faaoraraa i tǎpǔhia maira? No nia i te ui o te ite atu i te haamataraa ‘o te mau tapao rarahi no nia mai i te raˈi ra’ te na ô ra o Iesu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e ore teie nei ui e mou e hope ai i te tupu.” No reira, e vai ora noa â te tahi pae no te ui o te matahiti 1914 o tei ite i te haamataraa o taua mau “tapao” ra ia faatere anaˈe mai te Basileia o te Atua i te mau ohipa atoa o te fenua nei. — Luka 21:32.
Tei rotopu anei outou i te feia e ora mai?
E nehenehe mau â outou e ora mai i taua tau riaria ra, no te mea ua haapapu mai o Iesu i te na ôraa e: “E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 21:36). Oia mau, e nehenehe mau â outou e “ora”. E nafea ra?
A tahi, e mea maitai ia noaa ia outou te ite i te hinaaro o te Atua e ta ˈna mau opuaraa. E titau ïa te reira ia taio e ia haapii maitai outou i te Bibilia. Mai ta Iesu hoi e parau ra e, e noaa ia outou te mau haamaitairaa faahiahia: “E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.” Ia feruri-maitai-anaˈe-hia, te vai ra anei te hoê oaoa hau atu i te rahi i te iteraa e te vai ra te tiaturiraa papu i te ora mure ore? I roto i te hoê pure, ua parau Iesu i te Atua e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra e ia Iesu i te Mesia o ta oe i tono mai.” — Mataio 5:3; A.a.; Ioane 17:3.
Eita râ e ravai noa te ite i te Bibilia ia ora mai te hoê taata i taua anotau riaria ra. Ua parau o Iesu e: “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.” Oia mau, e mea faufaa roa ia haapao aore ra ia faaau i to tatou oraraa i nia i te Parau a te Atua. I roto i te tahi auraa ra, e tia ia tatou ia faaohipa tamau noa i te hinaaro o te Atua. Te horoa mai nei te Bibilia i teie parau tǎpǔ e: “O tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” — Luka 11:28; Ioane 1, 2:17.
E oaoa roa te mau taata i horoa atu i teie vea na oe i te tauturu ia oe. Ua ineine ratou i te faaite atu ia oe e e nehenehe ta oe e haapii i te Bibilia ma te hau i to oe iho fare. E noaa ia oe te ite e roaa mai ai te ora, e e nehenehe ïa e noaa mai ia oe te ora mure ore i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei (Salamo 37:29). Mea papu, te vai nei te mau tumu maitatai ia oe ra no te hiˈoraa ˈtu i te oraraa no a muri atu ma te manaˈo maitai.
[Hohoˈa i te api 6]
Eaha ïa to oe oraraa no a muri atu? Te hoê fenua pau... aore ra te hoê paradaiso?
[Hohoˈa i te api 8]
Ua haapii o Iesu e “e parahi te feia mǎrû i nia i te fenua”.