Ia au i te Bibilia . . .
Eaha te ino i te faaearaa e e rave rahi vahine?
Ua haamata te mau ati o Ioana a ite ai to ˈna metua tane i te ohipa i te oire.a I reira, ua atea hoi o ˈna i to ratou fare i roto i te hoê oire rii no Afirika, ua faaea ihora oia i te tahi atu vahine. “E ere te oraraa i te mea ohie no matou,” o ta Ioana ïa e faataa ra, “no te mea aita to ˈu metua tane e haapao maira ia matou i te pae no te moni; ua haapao oia i te piti o ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. I roto i te mau matahiti hopea o ta ˈu tau haapiiraa, mea pinepine to ˈu haereraa e taoto ma te poia. Te pe noa ˈtura to matou fare. I te hopea hebedoma, ua tamata vau i te tauturu i to ˈu metua vahine na roto i te hooraa i te mau maa hotu, eita râ ta matou moni e navai. Ua taˈi noa hoi au i te mau po atoa.”
Te faahohoˈa maitai ra te huru tupuraa peapea i farereihia e Ioana i te mau fifi ta te faaearaa e e rave rahi vahine e faatupu i nia i te feia hara ore. Te vai ra te hoê iˈoa na roto i te reo Venda, te hoê reo e paraparauhia i Afirika apatoa, oia hoi muhadzinga, o ta te hoê vahine e pii atu i te tahi iho vahine i roto i te utuafare e rave rahi vahine. No roto mai ïa i te parau ra “paapaa,” te faaite ra paha teie iˈoa i te mau feiiraa ta te faaearaa e e rave rahi vahine e faatupu pinepine i rotopu i te mau vahine.
‘Teie râ,’ e ani paha outou e, ‘mea ino anei te faaearaa e e rave rahi vahine? Mai te peu e e, no te aha ïa te tahi feia tuiroo i roto i te Bibilia i faaea ˈi e e rave rahi vahine?’
Te faaearaa e e rave rahi vahine i roto i te Bibilia
Ua faatia te Atua i te faaearaa e e rave rahi vahine no te hoê area taime, no te mea ua tauturu te reira i te faatupuraa i ta ˈna parau i tǎpǔ ia Aberahama: “E faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi.” (Genese 12:2; Exodo 1:7) I taua anotau ra, aita ta Sara, te vahine a Aberahama, e tamarii. I te pae hopea, ua taparu oia ia Aberahama ia horoa mai i te hoê huaai na roto i te ravea a ta ˈna vahine tîtî, o Hagara. Inaha, te faaite papu ra te Bibilia i te mau fifi ta teie ohipa i afai mai i roto i te utuafare o Aberahama.—Genese 16:5, 6; 21:8-10.
Area ia Iakoba ra, te mootua o Aberahama, ua hinaaro oia e faaipoipo e hoê anaˈe vahine, o Rahela. (Genese 44:27) Na te metua hoovai tane o Iakoba, oia hoi o Labana, i haavarevare ia ˈna ma te turai ia ˈna ia faaipoipo i na tamahine e piti a Labana, oia hoi o Rahela e o Lea. (Genese 29:21-28) E mea na roto i te faaheporaa a taua nau vahine ra o Iakoba i horoa ˈi i te hoê huaai na roto i te taotoraa e ta raua mau tavini vahine, o Bila e o Zilipa. I reirâ, aita te Bibilia e huna ra i te rahiraa fifi ta te faaearaa e e rave rahi vahine i faatupu i roto i te utuafare rahi o Iakoba.—Genese 29:30, 31; 30:1-3, 15, 16, 20; 37:2-4; 44:20-29.
Te faatia atoa ra te Bibilia i te aamu o Elikana, te metua tane o te peropheta Samuela, e na vahine e piti a Elikana, oia hoi o Hana e o Penina. Ua rave ino noa o Penina ia Hana e no reira oia i taˈi pinepine ai e aita hoi i hinaaro faahou e tamaa. Area ia Penina ra, ua pohehae oia no te mea ua hau atu te here o Elikana ia Hana.—Samuela 1, 1:4-7.
Oia mau, ua faatupu te faaearaa e e rave rahi vahine i te mau haamauiuiraa. A fariihia ˈi te reira i rotopu i te nunaa tahito a te Atua, te faaite papu maira te Bibilia e mai te peu e ua opua te Atua i te omuaraa e ia faaea te taata e e rave rahi vahine.
Te hohoˈa tumu i haamauhia e te Atua
No te taa i te mau otia a te Atua no nia i te faaipoiporaa, e tia ia tatou ia hoˈi atu i te haamataraa o te aamu o te taata. Te faaite ra te Parau a te Atua i te hinaaro o Adamu no ta ˈna vahine i poiete-apî-hia, o Eva. “I teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo,” o ta ˈna ïa i parau. “No reira,” ta te Bibilia ïa e parau faahou ra, “e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.”—Genese 2:21-24.
No te mau faaipoiporaa kerisetiano, ua faatia faahou o Iesu i te hohoˈa tumu i haamauhia e te Atua i te omuaraa ra—oia hoi te faaearaa e te hoê anaˈe vahine aore ra te hoê anaˈe tane. (Mataio 19:4, 5) Hau atu, ua faaite oia e e tia i te feia faaipoipo i teie nei ia auraro i taua titauraa a te Atua ra. Ua faataa oia e: “E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mataio 19:6) No reira, e tia i te hoê kerisetiano faaipoipo ia paruru i te taairaa “hoê” e vai ra i rotopu ia ˈna e to ˈna hoa faaipoipo.b E faaino te mau taatiraa i te pae tino e te tahi atu taata i roto i te hoê faaipoiporaa e e rave rahi vahine, i taua faanahoraa a te Atua ra. E opanihia taua huru ohipa nei i roto i te amuiraa kerisetiano.—Korinetia 1, 5:11; 6:9, 16, 18; Hebera 13:4.
Eita ïa e maerehia e, te haamaitai ra te mau Papai i te mau kerisetiano faaipoipohia o tei faaea e te hoê noa vahine. (Korinetia 1, 9:5; Timoteo 1, 3:2) Te faataa ra te Bibilia e: “Ei vahine mau [eiaha ei mau vahine] ta te tane, e ei tane mau [eiaha ei mau tane] hoi ta te vahine [eiaha te hoê tane tei faaipoipo ê na i te vahine].”—Korinetia 1, 7:2; Maseli 5:18.
I to ratou haapiiraa e te opani ra te Bibilia i te faaearaa e e rave rahi vahine, ua rave vetahi i te mau taahiraa avae itoito no te faaafaro i to ratou oraraa ia au i te hinaaro o te Atua. E rave na tatou i te hiˈoraa o Ioane, e ora ra i roto i te hoê oire no Afirika no ropu.c E toru vahine ta ˈna na mua ˈˈe. I to ˈna râ haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, na ˈna iho i rave i te faaotiraa na roto i te paraparauraa i ta ˈna mau vahine. I muri aˈe i to ˈna raveraa i te mau faanahoraa no te haapao i te mau mea e hinaarohia e te piti e te toru o ta ˈna mau vahine e ta raua mau tamarii i fanauhia mai, ua hoˈi aˈera ratou i ǒ ratou i roto i te oire rii. Inaha, ua faaî atura ïa o Ioane i te mau huru e titauhia ia rooa mai te haamaitairaa e tavini i te Atua i roto i te amuiraa o taua vahi ra. Ua roaa atoa ia ˈna i te tahi atu mau haamaitairaa.
“I te mau po atoa,” o ta ˈna ïa e faataa ra, “e rave rahi mau fifi e tiai maira ia ˈu i te fare. Ei hiˈoraa, aita te hoê o ta ˈu mau vahine e mauruuru i te hape a te mau tamarii a te tahi iho vahine, e e tatamaˈi te mau tamarii ratou ratou iho. Te ohipa matamua ta ˈu e rave, o te faaafaroraa ïa i te peapea. I teie nei, ua haapii au i te ora e te hoê anaˈe vahine, ua riro atura ïa to ˈu utuafare ei vahi hau mau.”
Ma te papu maitai, mea tia iho â ia tutava ia roaa mai te hau e te haamaitairaa a te Atua.—Roma 12:1, 2.
[Nota i raro i te api]
a Aita te iˈoa mau i tuuhia.
b Te faˈi ra Te titionare apî no te ao nei no nia i te haapiiraa i te Parau a te Atua no te Faufaa Apî (beretane) e e auraa taa ê to te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “ei hoê” i roto i te Mataio 19:5b, e tuea ra e te tatararaa o te mau parau hebera i roto i te Genese 2:24, e te faataa ra oia i “te hoê taairaa taatoa o te tane e te vahine, e ia motu noa ˈtu, e mauiui ïa raua.”
c Aita te iˈoa mau i tuuhia.
[Parau iti faaôhia i te api 23]
“Mea pinepine te pohehae i te pae no te mau taatiraa o te tino e te mau tatamaˈiraa i te tupu i roto i te utuafare [e rave rahi vahine]; e e tia i te tane ia faaite i te maramarama, te etaeta, te aravihi e te paari no te paruru i te au-maite-raa.”—Te buka parau paari beretane apî
[Hohoˈa i te api 22]
Hohoˈa hamanihia i te repo i tunuhia o te hoê utuafare fetii no Afirika; te hoê tane Igbo e ta ˈna mau vahine
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te parau faatia a te British Museum