Ua ite anei teie nei ui i ‘Te mau tapao no nia mai i te raˈi ra?’
O TE TAHI noa mau taata paari teie e haamanaˈo nei â i te mau omuaraa o te mau manu reva i muri aˈe i te tere manuïa no Orville Wright i te matahiti 1903. I taua tau ra, ua faarirohia te manu reva mai te hoê hauti faahiahia mau, ei arearearaa no te feia faatere manureva e ei faaanaanataeraa i te feia mataitai.
I te matahiti 1911 râ, ua haamata ihora o Italia i te faaohipa i te manu reva no te taora atu i te mau paura i nia i te mau faehau no Turetia. Tae mai nei te matahiti 1914: “Te tau i ore taue ai te mau faaiteraa manu reva na roto i te faatupuraahia te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei. Ua ineine te mau faatereraa faatupu tamaˈi i te aufau i te moni rarahi na te feia hamani manu reva e a riro mai ai te reira ei imiraa moni faahiahia mau no te taatiraa a te mau manu reva.” — The Encyclopœdia Britannica.
Te haamataraa te mau tamaˈi na roto i te reva
I te omuaraa o te tamaˈi, ua faaohipa te mau nunaa no Europa i te manu reva no te haere noa e hiˈopoa. Tera râ i te 26 no atete 1914, ua faaû atu te hoê manu reva rutia i te hoê manu reva auteraria. Ua pohe na taata faatere manu reva toopiti atoa ra. I taua mahana ra iho â, ua imi e toru manu reva beretane i te ravea no te faatau i te hoê manu reva helemani o te haere ra e hiˈopoa. I reira, te mau nunaa e tamaˈi ra te haamataraa i te tamaˈi na roto i te reva. I te 5 no atopa 1914, ua reva atu te hoê faatere manu reva farani e ta ˈna atoa pupuhi haapurara e ua faatopa atu te hoê manu reva helemani. Aita i maoro ua tamauhia ihora te mau pupuhi haapurara i nia i te mau manu reva atoa e ua tupu ihora te hoê tamaˈi riaria i roto i te reva. I te hoperaa te tamaˈi, ua fatata 10 000 taata tei pohe na roto i taua ravea ra.
Te mea riaria roa ˈtu â o te hiˈoraa ïa i te hoê topitaraa. I te 8 no atopa 1914, ua tuu atu e piti manu reva beretane i ta raua mau topita i nia i te mau tuhaa fenua faufaa i Cologne e i Dusseldorf. E i te avae titema no taua matahiti noâ, ua haamata te Helemani i ta ˈna mau topitaraa ia Beretane na nia mai i te mau manu reva. I roto i te buka Aamu faahohoˈahia no te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei (beretane) ua tapao o Susanne Everett e “i te maororaa te tamaˈi, ua riro mai te mau tamaˈi a te mau manu reva tei tamauhia te mau topita i nia iho ei ohipa riaria mau”.
Te faataa poto nei o Aidan Chambers i te ohipa a te mau manu reva i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei e: “Ua paari te mau manu reva i roto i te hoê rahiraa ohipa no te haamouraa. I nia i te mau vahi aroraa farani te vai ra e rave rahi mau huˈahuˈa no te mau aroraa no nia mai i te raˈi. Ua farerei o Lonedona, te tahi atu mau oire e oire rii i te mau tamaˈi no nia mai i te raˈi, e tae noa ˈtu i te mau pahi i nia i te miti. Te tamaˈi (...) ua taui roa oia na roto i te taeraa mai te mau taata e mauê ra na roto i to ratou mau matini taa ê roa.”
E rave rahi te mau taata tei ite i roto i taua mau ohipa apî ra e i roto i te tauiraa rahi i faatupuhia e te tamaˈi i te tupuraa o teie parau tohu o te Bibilia e: “E aro mai te tahi nunaa i te tahi nunaa, e te tahi basileia i te tahi basileia; (...) e e tupu mai te mau mea riaria e, te mau tapao rarahi no nia mai i te raˈi ra.” (Luka 21:10, 11; A.a.). Te faaite faahou ra te hoê parau tohu hoê â huru e: “E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe.” — Mataio 24:7, 8.
‘Te haamataraa o te mau mauiui no te fanauraa’
Ua riro noa anei te Tamaˈi Rahi Matumua o te ao nei e to ˈna ‘mau mea riaria e te mau tapao rarahi no nia mai i te raˈi ra’ ei ‘haamataraa o te mau mauiui no te fanauraa’, ia au i Te Bibilia no Ierusalema? Te pahono mai nei te Aamu e, E. Ua hau atu i te hoê mirioni tane topita o tei tuuhia i te Piti o te Tamaˈi Rahi o te ao nei, i rotopu ia ratou te vai ra te mau topita rarahi roa; te tahi pae ua naeahia ïa e 6 000 kilo o te nehenehe e faaapoopoo i te patu tima e 5 metera.
A feruri na i te mataˈu rahi tei faatuitui i te mafatu o te mau taata no Hambourg i te po tiurai 1943 i te haereraa mai e 700 manu reva no te topitaraa i te oire. E piti mahana i muri iho ua haamata faahou â te mau topitaraa e ua faatupu te reira i te hoê diluvi auahi o tei haapohe 40 000 taata. “Ua horo te hoê nahoa rahi taata tei riaria roa i roto i te mau mataeinaa tapiri mai, ta Adolf Galland ïa i papai. Aita i maoro, ua parare atura te ohipa riaria tei tupu i nia ia Hambourg e tae roa ˈtura i te mau oire atea atoa o te Reich.”
Ua farerei atoa o Varsovie, Lonedona, Coventry, Berlin, Dresde, Tokyo, e te tahi atu â mau oire i te mau topitaraa uˈana. Ua faatupu te hoê topitaraa i nia ia Tokyo i te hoê diluvi auahi ino roa ˈtu â i tei ravehia i nia ia Hambourg, e ua pohe hau atu i te 80000 taata. I muri aˈe i taua mau tamaˈi tamau na roto i te reva, ua horo atu e rave rahi mirioni taata i rapae i to ratou oire. “Te huiraatira o Tokyo e pae mirioni ïa e ua topa roa mai ïa i nia i te piti mirioni e toru hanere tausani”, te faataaraa ïa a te taata papai aamu ra o Jablonski. I to ˈna aˈe pae, te faatia ra te hoê vahine Tapone e: “I te mau taime atoa e faaroo ai au i te taˈi pu no te hoê pereoo tupohe auahi aore ra ia ite au i te mau raau e ura ra i roto i te haapupuraa auahi i roto i te hoê fare, e tupaipai roa ïa to ˈu mafatu e e ite faahou ïa vau i te mau mahana ati tei tupu i to ˈu tamarii-rii-raa.”
Ua tupu mai te haaputuraa mauhaa tamaˈi riaria i te Piti o te Tamaˈi Rahi o te ao nei. I te matahiti hopea o te tamaˈi nei, ua haamata te mau Heremani i te taora i te mau V2, mau mauhaa uta topita e 1 000 kilo. To ratou vitiviti e naeahia ïa e 5 600 kilometera i te hora i te taime a topa ˈi e e û ratou i nia i te repo o Beretane fatata e pae minuti i muri aˈe i te pupuhiraa. I muri iho, ua tuu te Fenua Marite e piti topita atomi i nia i na oire tapone o Hiroshima e o Nagasaki e ua haapohe i te reira iho â taime hau atu i te hanere tausani taata. Te faataa ra te Encyclopœdia Britannica e “ua faatupu te mau V2 i amuihia ˈtu i te topita atomi i te mau mauhaa uta atomi i rotopu i na fenua rarahi i muri aˈe i te tamaˈi”.
I muri aˈe i te tamaˈi, ua hamani te mau nunaa i te mauhaa atomi hau roa ˈtu i te puai. Ua tupu te mau tamatamataraa rû na mua aˈe i te tarimaraahia te Parau faaau no te opaniraa i te mau tamatamataraa atomi. Ua haapaaina-atoa-hia te mau topita i roto i te reva. No nia i te hoê o taua mau tamatamataraa ra, ua papai o Simon Mitton e: “Ua faatupu te haapaainaraa na te reva teitei i te avae tiurai 1962 i te hoê hatua o te mau taoˈa atomi o te vai noa e fea rahiraa matahiti. Ua faaorehia te reira huru tamatamataraa maamaa i muri aˈe i te iteraahia e rave rahi mau satellites moni rarahi tei parari i roto i taua mau tamatamataraa ra.”
Oia mau, ua taotia te parau faaau o te matahiti 1963 i te mau tamatamataraa i te mau mauhaa atomi, aita râ te reira i haafifi i te mau hau puai i te faahaere i mua te hamaniraa aore ra te haamaitairaa i te mau ravea no te pairotiraa. No taua tumu parau ra, ua papai o R. Jastrow i roto i te Science Digest: “A 40 matahiti i teie nei, i to te mau Heremani faatereraa mai i te mau V2 i nia ia Beretane, e oaoa roa ratou ia topa anaˈe te mau topita fatata 16 kilometera i te vahi e hinaarohia ra ia topa. (...) I to tatou nei mau mahana, e nehenehe te mau mauhaa uta topita atomi a te marite aore ra ta te rusia e vavahi i te vahi e hinaarohia i te faito fatata e 270 metera noa ˈtu e fea rahiraa tausani kilometera te atea.”
Ua faataa te orometua haapii ra o Jastrow i te huru o te hoê topita atomi apî o te tuuhia ˈtu te mau roro uira e na te radar e faatere ia ˈna. Ua topahia to ratou iˈoa ‘e mau topita maramarama’ no te mea e nehenehe ta ratou e tano i te vahi e hinaarohia i nia i te faito fatata e piti ahuru metera. Te manaˈohia ra e e nehenehe e tamauhia teie mau topita maramarama i nia i te mau mauhaa uta topita atomi i rotopu i na fenua rarahi.
Eita anei outou e farii e te mau tupuraa i haamata mai i te matahiti 1914 o te ‘haamataraa ïa o te mau mauiui no te fanauraa’? No reira, ua faariro mau te taata i te raˈi ei vahi haamouraa o te haere noa ˈtura i te rahi.
[Hohoˈa i te api 4]
Hou a tarimahia ˈi te Parau faaau no te opaniraa i te mau tamatamataraa atomi, ua haapaaina te taata i te mau topita atomi i roto i te reva teitei.