VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g85 8/10 api 24-26
  • Nafea ia faaea i te hiˈo rahi i te tele?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia faaea i te hiˈo rahi i te tele?
  • A ara mai na! 1985
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea ohie aˈe ia parau i te rave
  • Nafea ia taotia i te taime mataitairaa tele?
  • ‘Ua faaore au te peu hiˈoraa i te tele’
  • Ua taui anei te afata teata ia outou?
    A ara mai na! 1991
  • A haavî atu i te afata teata hou oia e haavî ai ia outou
    A ara mai na! 1991
A ara mai na! 1985
g85 8/10 api 24-26

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea ia faaea i te hiˈo rahi i te tele?

TE TUAMA ra anei oe i te tele i to oe iho â taeraa ˈtu i te fare? E vai ama noa anei oia e tae noa ˈtu i te taime taotoraa aore i te hopea o te mau porotarama? Tei mua noa ra anei oe i te reira e au ra e ua faataotohia oe, i te hiˈoraa i te mau hohoˈa, aita oe e au ra aore ra ua papu ia oe eita e au ia oe ia hiˈo atu? E hiˈo atoa anei ra oe i te tele mai te peu te vai ra ta oe ohipa rû, ta oe mau faaineineraa no ta oe haapiiraa?

Mai te peu e e, a ara! O te hoê noa teie o te mau tapao e faaite maira e “te mataitai rahi roa nei oe i te tele”a. Teie râ aita te tele i faatupu noa i te haafifiraa. A faaroo anaˈe ia Deborah, 12 matahiti: “Te hiˈo nei au i te tele no te mea te faaarearea maira ia ˈu, te haapii mai nei e te tamarû ra ia ˈu.” Teie râ e nehenehe te hoê ohipa maitai ia faaohipa-rahi-anaˈe-hia i te haafifi mai i muri aˈe. E mea rahi te mau hohoˈa tele e ere roa ˈtu i te mea maitai: Te rahiraa o te haaviraa uˈana e te peu taiata ua faaano oia i te otia no te “medebera i te pae morare” o te tele. Te tae roa atoa nei te hohoˈa taiata faufau na roto i te hoê ravea apî a te tele i roto roa i te mau fare. No reira, nahea ïa te hoê taurearea e noaa ˈi te mau peu au maitai ia hiˈo anaˈe oia i te tele?

Mea ohie aˈe ia parau i te rave

“Eita roa ta ˈu e nehenehe ia ore e hiˈo i te tele. Ia tuama-anaˈe-hia e hiˈo iho â vau. Eita roa ta ˈu e nehenehe e tupohe atu... Ia faaineine anaˈe vau e tupohe, e topa ta ˈu rima ma te taumi ore i te pitopito. E parahi noa ïa vau i mua i te tele e rave rahi hora.” E manaˈo noa anei ra teie na te hoê tamarii paari ore i te pae feruriraa? Eita, o te huru hepohepo mau ïa o te hoê orometua no te hoê fare haapiiraa tua rua! A hiˈo atoa na te fifi i farereihia e te mau taurearea o tei faaoti no te hoê “HEBEDOMA TELE ORE”:

“Tei roto roa vau i te hoê huru paruparu. (...) E maamaahia vau.” — Suzanne, 12 matahiti.

“I teie mahana, eita ta ˈu e nehenehe faahou. (...) Ua mataitai vau e piti ahuru hohoˈa; eiaha paha teie rahiraa hohoˈa. Te manaˈo nei au eita ta ˈu e nehenehe e faaea. Mea au roa na ˈu te tele.” — Linda, 13 matahiti.

“E tamataraa fifi mau â te reira. Ua hinaaro puai au e hiˈo. Te mea fifi roa ˈtu â i te po iho â ïa i te hora vau e tae atu i te hora ahuru.” — Louis, 11 matahiti.

Oia mau, i rotopu i taua mau taurearea o te “ere-rahi-hia” ra, ua itehia mai e te tahi pae te tahi mau mea maitatai no te mono atu i te tele. Ua parau te hoê potii e: “Ua tauaparau vau e to ˈu metua vahine. Ua riro mai oia ei taata faahiahia roa ˈˈe no ˈu, no te mea aita to ˈu anaanataeraa e tohia ra i nia ia ˈna aore ra i nia i te tele.” Te tahi atu potii râ, ua haafaufaa oia i to ˈna taime vata no te tunuraa i te maa. Ua ite-atoa-hia i te hoê tamaiti e mea arearea roa ˈˈe “ia haere atu i roto i te hoê aua eiaha râ e hiˈo noa i te tele”, aore ra i te haereraa e taia, i te taio aore ra i te haereraa i tatahi.

Ua faatupu râ te rahiraa o taua mau taurearea ra i te hoê oroa i te hoperaa te “HEBEDOMA TELE ORE” ma te hiˈoraa i te tele mai te maamaa râ te huru. E ere ïa te auraa e eita roa ˈtu e nehenehe e faaea i te hiˈo i te tele. Ua opua te mau melo o te hoê fetii e hoo i ta ratou afata tele. Te faatia nei ratou e: “Ua riro te ereraa i te tele mai te hoê rapaauraa i te hoê maˈi maoro e te mauiui hoi.” Te manaˈo nei râ vetahi pae e no ratou e ere ïa i te mea faufaa i te faaore roa i te tele. No ratou, teie ïa te uiraa...

Nafea ia taotia i te taime mataitairaa tele?

Teie te parauraa a te vahine papai buka ra o Linda Nielsen: “Te haapiiraa e haavî ia ˈna iho, o te haapiiraa ïa i te haamau i te mau tapao.” No te taotia i te taime mataitairaa tele, e au ïa ia haamau oe i te mau otia au maitai eiaha ra e faahau atu i te taime. Te titau maira te buka ra, Mea nafea ia faaore i te peu hiˈo i te tele? (beretane), ia hiˈopoa oe i ta oe mau peu ei taata hiˈo teleb. I roto i te hoê hebedoma, e nehenehe ta oe e tapao haere i te mau hohoˈa hiˈohia e oe e te taime ta oe e faataa ra i te mau mahana atoa i mua i te tele. Hiˈopoa maitai i muri iho i te mau hohoˈa o ta oe i mataitai. “E ere anei na tariˈa nei e faaroo i te huru o te parau, mai te vaha atoa nei e tamata i te huru o ta ˈna maa?” (Ioba 12:11). A faaohipa i te ite i te faataa i te mau hohoˈa tano e au ia hiˈohia (ani atoa i te mau aˈoraa i to oe mau metua).

Ua maiti aˈena vetahi pae i te mau hohoˈa o ta ratou e hiˈo e e tuama ratou i te tele no te reira noa mau hohoˈa. Area vetahi pae ra e mea etaeta roa ˈtu â ta ratou faaotiraa: ei hiˈoraa, aita ïa e tele i te mau mahana haapiiraa, aore ra aita e hau atu i te hoê hora i te mahana. (Ia au i te feia haapii, e mea tia eiaha roa te mau tamariirii haere haapiiraa e hiˈo i te tele hau atu i te ahuru hora i te hebedoma.) Te mea faufaa roa ïa ia taotia oe i te taime mataitairaa tele. E nafea ra mai te peu te iteraa ˈtu te hoê tele tupohehia ua riro ïa e tamataraa puai roa no oe? Teie te ravea a te hoê utuafare fetii: “Te vaiiho nei matou i ta matou tele i raro aˈe i te tahua matamua o te fare, ia ore oia ia vai noa mai i mua i te mata. Aita ˈtura ïa matou e tamata-rahi-hia no te tuamaraa ia hoˈi anaˈe matou i te fare. No te mataitairaa i te hoê hohoˈa e pau ïa matou i raro.” Mai te peu e faanaho outou i ta outou tele i roto i te hoê afata vairaa tauihaa aore ra ia tatara noa mai outou i te niuniu uira, e mea maitai atoa te reira.

E riro paha ïa oe i te parau e: ‘Mai te peu e haumanihia vau?’ I te mea mau ra, ia tupohe anaˈe oe i te tele e vata ïa oe no e rave rahi mau ohipa o te ore hoi e oti ia oe i mutaa ihora no te mea tei ‘mua’ noa oe i te tele (hiˈo i te tabula i te api 26). Ua riro râ te tele i te ume rahi roa i te feruriraa o te taata. Ei opuaraa iho â ïa e tia ˈi no te faaatearaa mai. I roto i te hoê tumu parau i mairi aˈenei, ua taio tatou i te parau no nia ia Wyant, e tei ia ˈna ra taua huru opuaraa ra. E tauaparau faahou tatou e o ˈna atoa.

‘Ua faaore au te peu hiˈoraa i te tele’

A ara mai na!: Ua riro oe e taata mataitai rahi roa i te tele e ere anei?

Wyant: E. I to ˈu vai-tamarii-raa, e hiˈo vau i te tele i te taime iho â to ˈu tapaeraa ˈtu i te fare tae roa ˈtu i te taime a haere ai au e taoto. Ua haamata râ vau i te faaore i te reira i to ˈu haereraa i te haapiiraa tua rua. Tau matahiti na mua ˈˈe, ua haapii to ˈu utuafare fetii i te Bibilia e te mau Ite a Iehova. Aita ra matou i tamau noa i roto i ta matou haapiiraa, e i to ˈu haereraa ˈtu i te fare haapiiraa tua rua, aita matou e haere faahou ra i te mau putuputuraa kerisetiano. Aita mau atura vau i faahoa ˈtu e te mau tamarii Ite i te haapiiraa. Area i te tahi atu mau taurearea, te mau mea e anaanataehia ra e ratou o te melo taatiraa ïa e te faaetaetaraa tino. Ua noaa atoa râ ia ˈu te tahi mea no roto mai i te Bibilia no te papuraa e eiaha vau e faaô atu i roto i te reira pupu.

A ara mai na!: Eaha ïa ta oe i rave?

Wyant: Ua papu ia ˈu e e tia ia ˈu ia taui i te aveia. Ua faahoa ihora vau e te mau Ite taurearea. I te pae hopea, ua haamata vau i te haere i mua i te pae varua. Ua rave faahou â vau i te hoê haapiiraa bibilia, e ua hoˈi au i te mau putuputuraa kerisetiano.

A ara mai na!: Mea nafea te reira i te tauiraa i ta oe mau peu no te hiˈoraa i te tele?

Wyant: A rahi noa ˈi to ˈu anaanataeraa i te mau mea varua, ua papu vau e te rahiraa o te mau hohoˈa o ta ˈu e mataitai nei e ere roa ïa i te mea tano no te mau kerisetiano. I te tahi aˈe pae, te hinaaro nei au e haapii rahi atu â i te Bibilia e e faaineine ia ˈu no te mau putuputuraa. No reira e tia roa ia ˈu e faaiti roa mai te taime e mataitai ra vau i te tele. E ere roa ˈtu te reira i te mea ohie no te mea, mea au roa na ˈu te mau hohoˈa arearea e haautihia ra i te poipoi mahana maa. I te hoê râ mahana, ua ani mai te hoê kerisetiano ia apee vau ia ˈna i roto i te pororaa i tera e tera fare i te poipoi mahana maa. Ua ore atura vau i te hiˈo faahou i te tele i te reira taime. E i te pae hopea, ua haapii vau i te faaea i te hiˈo rahi i te tele.

A ara mai na!: E i teie mahana?

Wyant: E tia noa iho â ia ˈu e haapao maitai no te mea ia tuama-anaˈe-hia te tele, eita roa vau e nehenehe e rave i te hoê noa ˈˈe ohipa. No te reira i te rahiraa o te taime eita ïa vau e tuama i te tele. A tae atoa hoi ua ino ta ˈu tele a tau avae i teie nei, e aita atoa vau i afai noa ˈˈe e tatai.

Ua tapao anaˈe oe na te aha i turai ia Wyant ia faatupu i te reira mau tauiraa faahiahia mau? Na to ˈna “hinaaro i te mau mea i te pae varua” o tei rahi noa ˈtu a tamau noa ˈi oia i te haapii i te Bibilia. Hau atu â, maoti i te tauturu a to ˈna mau hoa kerisetiano, ua papu atura ia Wyant e e mea faufaa roa ˈˈe “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu” (Korinetia 1, 15:58). No te rahi te ohipa o ta ˈna e rave ra aita ˈtura to ˈna taime faahou no te mataitai i te mau hohoˈa faufaa ore.

O oe atoa, e ite oe e ia haafatata anaˈe oe i te Atua e na roto i te rahiraa oe i te rave i ta ˈna ohipa, e nehenehe ta oe e arai i te fifi o te mataitai-rahi-raa i te tele (Iakobo 4:8). Oia mau e au ia oe ia haapae i te mataitairaa i te tahi mau hohoˈa au-rahi-hia e oe. No te aha e hinaaro noa ˈi oe i te mataitai i te taatoaraa o te mau hohoˈa e ‘ia hiˈo rahi’ i te tele (hiˈo Korinetia 1, 7:29, 31)? E mea maitai aˈe ia “haavi” ia ˈna iho mai ta te aposetolo Paulo i parau e: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi.” (Korinetia 1, 9:27). E ere anei mea maitai aˈe te reira i te riroraa mai oe ei tîtî na te tele?

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea... Te mataitai rahi roa anei au i te tele?” papaihia i roto i te numera 8 no tiunu 1985 o te A ara mai na!.

b Te faataa atoa maira te reira buka e e tia ia faaorehia te tele hoê hebedoma taatoa. Ia au i te taata papai, e nehenehe mau atura i te hoê utuafare fetii e ite atu i “te mau ohipa anaanatae aˈe e te mau tupuraa faufaa e te reira na roto i te tuuraahia te tele i te hiti”. I muri iho, e nehenehe faahou ai te fetii e mataitai i te tele, i teie nei râ, ma te ara-maite-papu-raa.

[Tumu parau tarenihia i te api 26]

Ta oe e nehenehe e rave ia tupohehia te tele

Tauaparau e te mau hoa

Faaroo i te mau pehe

Faaetaeta i te tino

Hauti i te mau pere amui

Mataitai i te hoê vahi vairaa tauihaa tahito, te hoê aua iˈa aore ra te hoê vahi faufaa taa ê atu i roto i to oe fenua

Haapii i te faataˈi i te hoê upaupa

Haapii i te tunu i te maa

Haapii i te nira ahu

Rave i te mau ohipa i roto i te fare

Papai i te mau rata

Haapii i te tatai i te mau ino rii o te hoê pereoo uira

[Hohoˈa i te api 25]

Mai te peu e tuu atu oe i te tele i te hoê vahi eita oe e ite atu, eita ïa oe e hinaaro ia tuama atu.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono