Te ao o te peu tiaa faufau ra hiˈoraa no roto mai
UA RIRO te peu tiaa faufau ra ei imiraa moni tere roa na roto i te mau ravea o te mau buka e rave rahi, te mau hohoˈa, te mau ripene video, te mau hohoˈa teata, te mau hohoˈa atoa i roto i te tele e tae noa ˈtu te mau parau poroi faufau na roto i te niuniu paraparau. I te fenua Marite, te manaˈohia nei e te moni matahiti e noaa mai nei na roto i te reira ravea tei rotopu ïa i te 128 miria e 1 455 miria farane.
Tau matahiti i teie nei, ua papai o Burton Wohl, e taata na mua ˈˈe e pata atoa na hoi i taua mau huru hohoˈa ra e, i roto i te vea ra Harper’s i te hoê faataaraa maere mau no taua imiraa moni faufau ra. Ma te parauraa e, e “pû ohipa peu tiaa faufau ra” ta ˈna vahi raveraa ohipa, ua faaite o Wohl e e au mau oia i te “hoê pû ohiparaa o te horoa ra i te avae hoê te mau tane, te mau rahiraa pereoo auahi î i te mau peu faufau atoa”. Ua haapapu oia e “e pû ohipa rahi mau â, e rave rahi mau piha ohiparaa, haamauhia i nia e rave rahi mau tâ fenua, i roto e rave rahi mau fare teitei, vetahi mea piri roa teie mau fare teitei area i te tahi pae ra ua haapurarahia ïa i nia i te hoê atearaa e 500 metera, e te reira i roto i te hoê tuhaa fenua no te mau vahi hamaniraa tauihaa”.
O vai ma te huru taata e ravehia nei ei hohoˈa i roto i taua “pû ohipa tiaa faufau ra”? Teie te mau faataaraa a B. Wohl: “Te rahiraa o te itehia ra i nia i te mau api o te mau vea (aita vau e haapao ra i te reira tuhaa) e mau taata tei roto anaˈe i te fifi. Aita noa ratou e rave nei i te hoê raau taero aore ra hau atu â, e au atoa nei râ ratou i te mau taata mata poopoo roa, tei atihia, e e au ra e tei te vahi ê roa to ratou feruriraa, o te itehia ˈtu e te itehia nei â i Kalifonia mai te huru ra e ‘aita ratou i nia i te fenua nei’, e rave rahi i rotopu ia ratou te imi noa nei â i te ravea hopea no te faaore i te haumani.”
Ua farii teie taata e: “Ua riro te peu tiaa faufau ra ei mau huru tupuraa auraa ore roa; te hoê ohipa eita roa ˈtu e nehenehe e ore e tumâhia”, tei hunahia i muri mai i te hoê paruru, o tei parauhia e “ohipa faaiteiteraa, te maimiraa no nia i te huru o te tino taata nei, te maimiraa no te pae totiare, te haapaoraa aore ra te maimiraa no te pae feruriraa”. I te hiˈoraa no roto mai a B. Wohl, ua faaau oia i “te peu tiaa faufau ra, mai te mau pape faarue hairiiri e faarepo nei i te mau vahi atoa ta ˈna e naea ra e e haaviivii ra oia atoa i te toto ra. Aita roa ˈtu e haafeaaraa no te mea ua riro te maniiraa i te toto e te haaviraa uˈana, ei ohipa tumu i roto i te peu tiaa faufau ra, te hoê otia o tei ore roa i naeahia e te taata tiaraa huiarii ra [o Sade e mea au roa hoi na ˈna te haaviraa uˈana]. Ua haamauhia te puai i nia i te haaviraa uˈana e te maniiraa toto. E te puai, te mea ïa e faahanahanahia ra e te peu tiaa faufau ra, o ta ˈna ïa e faateniteni nei e haafaahiahia nei”.
Ua faarue o Burton Wohl i teie ohipa au ore roa ra hoê matahiti i muri aˈe, no te mea, ua papu ia ˈna eita ta ˈna e nehenehe e tamau noa i te rave atu i reira. Ua faaite oia e: “Ua manaˈo noa vau e ua riro te peu tiaa faufau ra ei ohipa tano ore mau e te faufau rahi e no roto mai hoi ta ˈna moni apî i te paruparu o te taata nei, te maˈi e te mau tupuraa hepohepo atoa.” Ua faaoti oia e: “Ua ite atu vau e te mea e titauhia ra no te noaaraa mai i taua moni ra, te haere noa ˈtura ïa i te rahi. Ua ravai roa vau, eita vau e na reira faahou.”
Ua tano mau â teie faataaraa o te ao o te peu tiaa faufau ra e te faaiteraa o ta te Bibilia e horoa nei no nia i te haaviiviiraa e naeahia e te mau taata e faarue nei i te mau aˈoraa morale teitei tuuhia mai e te Atua ra.
Te taiohia nei ïa i roto i te Roma 1:24, 28: “I faarue ai te Atua ia ratou ia rave noa na i te hinaaro o to ratou mafatu, i te mau peu faufau, ia faaino haama noa na i to ratou iho mau tino: E no te mea aita ratou i faaite na roto i to ratou ohipa e, ua ite ratou i te Atua mau; ua tuu noa ˈtura te Atua ia ratou i te manao hape noa, ia rave na i te mau mea au ore ra.” — V.C.J.S.