‘E horoa Iehova i te maraaraa’
IA AU i te tahi mau papai hebera, ua faahiti te mau ati Iuda tei hoˈi mai mai to ratou tîtîraa i te Salamo 113 e tae atu i te 118 i roto i te tahi mau oroa. Mea matau i te itehia teie mau Salamo i nia i te iˈoa Hallel, e tei roto hoi teie parau tǎpǔ e: “E haapue noa mai Iehova i te maitai i nia ia outou (...). Ua haamaitaihia outou e Iehova.” — Salamo 115:14, 15.
I roto i te matahiti 1984, ua himene-faahou-hia taua mau parau ra, himeneraa taipe ra i te reira taime, i roto i te tahi mau oroa rii taa ê. Oia hoi i te mau tairururaa mataeinaa “Te haereraa i mua te faufaa o te Basileia”, faatupuhia e te mau Ite a Iehova i roto e rave rahi mau fenua o te ao nei. E tumu maitai anei ta ratou no te maiti i “Te haereraa i mua te faufaa o te Basileia” ei tumu parau no ta ratou mau tairururaa e ia faaau i nia i te mau parau a te Salamo?
Te hoê maraaraa faahiahia
I Beletita, ua papai te vea ra Le Jour i teie parau no nia i te mau Ite no te reira fenua e: “Te faataa maitai ra te tumu parau o te tairururaa no te matahiti 1984 oia hoi ‘Te haereraa i mua te faufaa o te Basileia’ i te huru mau o taua pupu ra. (...) E 600 anaˈe hoi ratou i te matahiti 1945 ra, ua maraa to ratou numera i teie mahana i nia i te 22 000, i roto i teie numera aita ïa te mau feia e haapii nei e te feia e au mai nei i taiohia i roto.” I Farani, ua faaite te vea ra Le Provençal e: “Hanere e pae matahiti i muri aˈe i te tupuraa mai ta ratou pupu, te maraa oioi noa ˈtura te numera o te mau Ite.”
Teie râ, e ere no te maraaraa noa o te numera o te mau Ite i hiˈopoa ˈi to teie nei ao ia ratou, no to ratou atoa râ huru oraraa taa ê mau. Ua tupu mau te maere o te feia e hiˈohiˈo ra i taua mau taata ra o te fanaˈo mau ra i te mau maitai o tei ore e ite-pinepine-hia ra i roto i teie nei ao viivii, amahamaha e te aroha ore. Ei hiˈoraa, teie te faahitiraa a te raatira no te hoê tahua taaro no Florence, i Italia: “Oia mau, ua ite au e te manaˈo noa ra vau ia ˈu iho, area râ te hinaaro nei au ia faatupu noa te mau Ite a Iehova i te mau tairururaa i te mau piti avae atoa. E vai mâ noa ïa te tahua taaro. E mau taata maere mau iho â outou.”
“E mea maere mau â tera mau taata”, te parau atoa ïa a te hoê taata rave ohipa no te hoê vahi faaiteiteraa pereoo uira fatata noa mai i te vahi i faatupuhia ˈi te tairururaa i Southampton, i te Fenua Beretane. Te na ô faahou ra oia e: “Inaha hoi tei roto noa te ao nei i te aroraa e te peapea, area ratou [te mau Ite a Iehova] tei roto mau ïa ratou i te hau e te vai ataata noa ra hoi ratou. Aue te peapea e no te mea e ere te ao nei mai ia ratou atoa ra te huru.”
Ua faaau o Heli Savin, taata papai vea no Finlande i te mau Ite mai “te hoê nahoa rahi e 7000 taata, te tamaroa e te tamahine, te metua tane e te metua vahine, te mau mama ruau e te mau papa ruau, [o tei] (...) faatupu i te hoê fetii rahi e itehia hoi i rotopu ia ratou te peu maitai e te faatura te tahi e te tahi”. Te na ô nei â teie papai vea e: “Te mea haviti roa ˈtu i ta ˈu hiˈoraa, o te iteraa ˈtu ïa i taua mau taurearea ra, hoê â matahiti e to tatou mau ‘taurearea i roto i te fifi’. (...) Ua hinaaro roa vau i te apa roa ia ratou ma te tuo ê: ‘Te vai nei â te hoê tiaturiraa no te huitaata nei!’”
Te maraaraa: eaha te mau titauraa?
I te Tau tahito ra, e horoa o Iehova i te maraaraa no to ˈna nunaa mai te peu e e faarue oia i te haamoriraa idolo, e mai te peu e e tuu oia i to ˈna “tiaturiraa i nia ia Iehova” e ia ‘mǎtaˈu hoi ia ˈna’. (Salamo 115:4-13.) I teie mahana, te faaitoito nei te mau Ite a Iehova i te faaî i taua mau titauraa ra. Te haapapuraa mau e te mǎtaˈu mau ra ratou ia Iehova ua faataa-maitai-hia ïa te reira e te hoê o te mau taata orero parau o tei parau e: “I roto i te ao atoa nei, e mau taata haapii Bibilia haavare ore anaˈe te mau Ite a Iehova. Oia mau, te ‘rurutaina’ nei ratou i te Parau a te Atua a tamau noa ˈi ratou i te huti mai i te ite mau i te mau opuaraa te î roa i te here a to ratou Haapii rahi.” — Hiˈo Isaia 66:2.
Te faaite mau nei te maitiraa i te mau tumu parau i vauvauhia i roto i te porotarama i te hinaaro mau ia auhia mai ratou e Iehova. Ua haapapu-atoa-hia mai te mau titauraa a te Atua no nia i te haerea. Ua faaite mai te hoê hautiraa teata taata ora peapea mau e mea nafea te ereraa o Iseraela tahito i te mau haamaitairaa a te Atua i to Akana faarueraa i te mǎtaˈu i te Atua e ua faaô atu oia i nia i te eˈa no te haapao ore. Aita te mau Ite a Iehova e hinaaro nei ia tupu taua huru ohipa ra, i teie mahana i roto i te amuiraa kerisetiano.
Ua pûpû mai te mau tairururaa na te mau Ite a Iehova e rave rahi mau ravea no te faaiteraa i to ratou tiaturi i te Atua. Ei hiˈoraa, i te avae me, ua faaarahia ˈtu te hoê Ite no Helevetia e e vaiihohia o ˈna i ta ˈna ohipa i te hopea no tiunu, no ta ˈna faaroo. Noa ˈtu teie fifi no te pae moni, aita oia i haafeaa i to ˈna haava manaˈo e ua tamau noa oia i te faanahonaho no te haere i te tairururaa e to ˈna fetii e 9 taata. I muri iho, i te hebedoma hopea o ta ˈna raveraa i te ohipa, ua parauhia mai ia ˈna e e nehenehe ta ˈna e tapea noa i ta ˈna ohipa; e hau atu â, ua horoahia ˈtu te hoê parahiraa faahiahia aˈe no ˈna e ua farii-atoa-hia ta ˈna mau mahana faafaaearaa no te tairururaa. E te faatia ra taua taeae ra: “Te fifi hoê roa e vai ra o te faaararaa ïa i te mau tamarii i te poipoi roa no te tapae atu i te hora no te tairururaa.”
Te faaite papu mai nei teie mau tupuraa e mea faufaa mau na te mau Ite a Iehova te haapiiraa taa ê e noaahia mai e ratou i roto i te mau tairururaa. I Finlande, aita i fariihia te mau mahana faafaaearaa a te hoê taata opere rata no te haere i te tairururaa. Ua horoa ˈtu oia i te hoê tino moni e 6 300 farane i te mahana na te hoê o to ˈna mau hoa rave ohipa no te rave i ta ˈna ohipa. Teie ta ˈna i parau i muri aˈe: “O te reira mau te faito moni no te tairururaa. A feruri na i te mau mea atoa o ta ˈu e nehenehe e erehia ahiri au i faaea i to ˈu fare!”
I roto i te 127 tairururaa i tupu i roto 15 fenua no Europa ma, ua itehia e 11 918 feia apî i bapetizohia. E e rave rahi te feia aita i maoro to ratou faarueraa i te haamoriraa idolo.
I rotopu i te feia tei faaite i mua i te taata atoa, e o Iehova “to ratou tauturu e to ratou paruru”, te vai ra o N., no Suede, e to ˈna tuahine o E., 19 matahiti (Salamo 115:11). E feia ratere parauhia bohémiennes raua. No te taui i te huru o to raua oraraa, ua tia mau ia raua ia faarue i te mau taairaa totiale puai roa e tae noa ˈtu i te mau peu tumu matau-maitai-hia e rave rahi, oia hoi te tahi mau huru haamoriraa idolo. I muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia, ua faaite o E. B., e no roto o ˈna na mua ˈˈe i te pupu himene no te fare pure rarahi no Graz i Auteteria e: “I muri iho i to ˈu haamataraa i te haapii e te mau Ite a Iehova i reira to ˈu papu-maitai-raa e ua taaihia te ohipa himene i nia i te haamoriraa idolo.”
No reira, te mau mea atoa o te nehenehe e faaatea i to tatou oraraa e i to tatou mau manaˈo i te Poiete e i te haamoriraa o te tia ia pûpûhia no ˈna, te faatupu ra ïa te reira i te hoê huru haamoriraa idolo. Ua riro mau te ohipa pere moni mai te hoê “haamoriraa” na te hoê taata mea au na ˈna te pere pae api. Auê ïa to ˈna oraraa i te papu ore e! E noaa ia ˈna e rave rahi tausani tara marite i te hoê mahana, area ra ia poipoi aˈe aita ïa ta ˈna e moni faahou. I to ˈna papu-maitai-raa i te faufaaraa o te mau taoˈa mau — te mau faufaa pae varua — ua haapae ïa oia i to ˈna oraraa hauti pere rahi idolo e ua bapetizo atura ia ˈna i Mo-i-Rana, i Norovetia.
Vetahi pae mea taa ê â ïa ta ratou huru haamoriraa idolo, oia hoi te tuuraa i to ratou tiaturiraa i roto i te mau haapiiraa tumu ore, te mau haapiiraa philosopho e te mau faatereraa a te taata nei eiaha ra i roto i te Atua, ta ratou e patoi nei aore ra ta ratou aita e farii nei e te vai mau ra oia. Na te huru o Vito, tei bapetizohia i Avellino i Italia, e haapapu mai i te reira. E 37 matahiti to Vito; e taata faatere ohipa oia no te mau pereoo auahi. E communiste oia e e taata tiaturi papu hoi oia e mea tupu noa te mau mea atoa, e no ˈna ua riro ïa te haapaoraa ei “raau taero no te nunaa”. To ˈna râ “ faaroo” tiaturi ore e te vai ra te Atua ua aueue ïa i to te mau Ite faaiteraa ˈtu ia ˈna e e ere i te mea papu te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa te mau mea atoa. Ua haamatahia ïa te hoê haapiiraa Bibilia. I teie mahana, aita o Vito e aniani faahou ra mai te mau nunaa te huru: “E tei hea râ to ratou Atua?” I nia râ i to ˈna tiaraa Ite a Iehova te faaite nei oia: “Tei nia te raˈi to matou Atua.” — Salamo 115:2, 3.
Te maraaraa i rotopu i te mau taata riirii e te feia rarahi
O Iehova te “Atua ora ra, o te Ora o te taata atoa nei”. (Timoteo 1, 4:10.) Aore ra mai ta te Salamo 115:13 e parau ra e: ‘E faaora hoi oia i te feia i mǎtaˈu ia Iehova, i te taata rii e te feia rarahi atoa ra.’ No reira, i rotopu i te feia i bapetizo-apî-hia, te vai ra e rave rahi feia “riirii”. Te vai atoa ra râ, te tahi feia tei parauhia ia au i te manaˈo o teie nei ao e, e feia “rarahi”. Ua ite-mau-hia te “mau huru taata atoa”. Teie te tahi mau hiˈoraa:
Hoê matahiti i teie nei, ua bapetizohia te hoê taata tuiroo no te pae faaetaetaraa tino, taata haapii au-roa-hia no te ohipa taaro, i Helsinki, i Finlandea. Ua poro oia i te hoê tamahine iti e 14 matahiti o ta ˈna e haapii ra i te ohipa taaro. I roto i te toru hora haapiiraa i te pae taaro, ua haapao oia hoê hora no te haapiiraa i te Bibilia! I te matahiti 1984, noa ˈtu te patoiraa a to ˈna fetii, ua bapetizo teie tamahine i roto i te hoê o te mau tairururaa i tupu i Finlande.
I to ˈna iteraa i te parau mau, ua haamata te hoê vahine faatere haapiiraa faaroo a te Ekalesia baptiste, no Marite, i ta ˈna mau haapiiraa na roto i te pure ia Iehova. Teie ta ˈna i faaite: “Ua farii maitai te mau tamarii haapii. Ua maere roa ra vau i te iteraa e te huru ê ra te tahi mau orometua haapii i te reira e tae noa ˈtu i te tahi mau melo o te Ekalesia. Mea rahi tei haere i rapae i te piha haapiiraa, ma te parau e mea taa ê roa ta ˈu haapiiraa i ta te ‘Epikopo’ e haapii ra. E mea taa ê mau iho â ïa no te mea te rave nei au i te buka Ta ˈu Buka Aamu Bibilia. E 30 buka ta ˈu i hoo mai i te moni tufaa i aufauhia mai ia ˈu ra no te haapiiraa faaroo. Ua horoa ˈtu vau hoê na te ‘Epikopo’, ma te tiaturi e e faatia oia i te reira. Tau taime i muri aˈe, ua haere mai oia e farerei ia ˈu ma te parau mai e: ‘Mea maitai roa te papairaa o tera buka. Mea au roa na ˈu; mea nehenehe roa oia (...).’ Ua taui oioi noa ra to ˈna huru i to ˈna taioraa e na te Taiete Watchtower i nenei taua buka ra”. Na te reira huru haavarevare i turai i teie vahine faatere haapiiraa ia matara mai oia i rapae i te tîtîraa i Babulonia Rahi; ua bapetizo oia i te rururaa no Cicéro, (Illinois).
I Suede, i te hoê mahana ua itehia mai i te hoê tamahine e 20 matahiti to ˈna, te hoê buka a te Taite Watchtower i roto i te vahi vairaa buka a to ˈna mama e ua taio oia i taua buka ra. No to ˈna anaanatae rahi i te mea o ta ˈna i taio, ua haamata ihora oia i te pahono i te mau uiraa i raro i te mau api e ua tapao oia i te mau pahonoraa i nia i te hoê cahier. E pae taime to ˈna taioraa i taua buka ra e ua î roa e piti cahie i te mau pahonoraa. I muri aˈe i to ˈna aniraa ia iritihia to ˈna iˈoa i roto i te buka a te Ekalesia no Suede, ua taniuniu atu oia i te Piha o te Basileia no taua vahi ra no te ani atu i te mau Ite a Iehova ia farerei ia ˈna.
I rotopu i te mau taata bapetizo-apî-hia, te vai ra te hoê vahine haapii tamarii no te fenua Potiti, ia au i ta ˈna iho mau faaiteraa, ‘na mua ˈˈe ua pûpû taatoa oia ia ˈna i roto i te aroraa no te faataahuriraa i te faatereraa’. No te faatia ˈtu â i te tahi huru aroraa taa ê, e faahiti anaˈe na i te huru o te hoê faatere tahito no te haapiiraa karaté e aito hoi oia iho, o tei bapetizohia i Auteteria. I Paniora, te vai ra te hoê tamahine taurearea e 22 matahiti to ˈna e oraraa teimaha hoi to muri ia ˈna oia hoi te hooraa raau taero, te eiâ e te taiata. Hau atu â, ua hapu oia e ua faaruehia mai oia e to ˈna hoa tane. Ua ineine oia i te faarue i te mau mea atoa e ua manaˈo atoa oia i te haapohe ia ˈna iho hou oia a farerei atu ai i te mau Ite.
Ua farii te tahi pae i te parau mau i roto noa tau avae. Te tahi pae ra mea maoro roa ˈtu â ïa. Ei hiˈoraa, i Helemani, hoê metua vahine hoê ahuru ma hoê matahiti to ˈna faaearaa i pihai iho noa mai i te mau Ite a Iehova. I to te mau tamarii a te mau Ite paraparauraa i ta ˈna mau tamarii e 8 e 11 matahiti, i haamata ˈi oia i te anaanatae i ta ratou mau parau. Ua riro mai te hoê taata e 91 matahiti ei Ite a Iehova. I te na reiraraa, ua pee ïa oia i te haerea o to ˈna metua tane o tei bapetizohia na mua noa ˈˈe i te 88raa o to ˈna matahiti oia hoi i te matahiti 1896 te tiaraa mau!
Ua ite te tahi pae e te “maraaraa o te faufaa o te Basileia” te ravehia nei ïa te reira i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi (hiˈo Apokalupo 14:6, 7). I tiaturi na te hoê taurearea no Holane e 25 matahiti i te haapiiraa no nia i te manaˈo e ia pohe te taata e haere atu ïa to ˈna nephe i roto i te tahi tino taa ê atu, e no nia atoa i te ohipa tahutahu. I haamori na oia i te mahana ma te tiaturi e e riro mai o ˈna i te hoê mahana ei tuhaa no te mahana. No te tapae atu i te reira huru faito, ua opua oia e pohe, mai ta ˈna iho hoi e parau ra e, ‘noa ˈtu e mai te aha te huru ïa tupu iho â i te avae mati 1983’. Ua farerei atura te mau Ite ia ˈna i te avae febuare!
No nia i teie huru maraaraa oia hoi “te mau huru taata atoa”, te feia riirii e te feia rarahi, eaha ïa ta tatou e tia ia tiaturi no te tau i mua nei?
Te mau tiaturiraa faahiahia i mua nei
E nehenehe mau â tatou e tiaturi papu e te vai ra te hoê maraaraa rahi i mua nei. Na mua roa ˈˈe na Iehova iho i tǎpǔ mai (hiˈo i te Isaia 60:22). I muri iho, na te mau numera i te tahi aˈe pae o te api e horoa mai i te mau tiaturiraa faahiahia no te maraaraa. A tapao na i te mau rahiraa taata i tae mai i te mau tairururaa tei hau atu ïa i te mau numera o te mau Ite a Iehova e ohipa ra i te matahiti 1984. A hiˈo atoa i te numera o te mau Ite i bapetizohia i te matahiti hopea nei e o te apiti atu i teie nei i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Aita e feaaraa, ua haamau te mau tairururaa i te hoê niu maitai no te hoê maraaraa rahi mau. I muri aˈe i te rururaa i tupu i Hanovre, i Helemani, teie ta K. i parau: “Ua huti te porotarama o te tairururaa i to tatou manaˈo, ma te here e ma te papu maitai, i nia i te mau huru o tatou e tia ia faatupu no te turu i te maraaraa o te mau faufaa o te Basileia, oia hoi no nia i to tatou huru oraraa, to tatou taairaa i roto i te amuiraa, to tatou huru i mua i te faanahonahoraa a Iehova e to tatou oraraa utuafare.”
Aita te mau Ite a Iehova e parau nei e na ratou i faatupu teie maraaraa. “Eiaha ia matou nei, e Iehova, eiaha ia matou nei”, o ta ratou ïa i ite maitai. ‘No to ˈna ra hoi aroha e ta ˈna ra parau mau’ e mea na roto i ta ˈna haamaitairaa i tupu ai teie maraaraa e e tamau noa â oia i te tupu i te mau tau i mua nei. — Salamo 115:1; hiˈo atoa i te Zekaria 4:6.
No to ratou oaoa i te taviniraa i to ratou Atua, te titau nei te mau Ite a Iehova “i te mau huru taata atoa”, noa ˈtu e tei hea ratou te faaearaa, ia apiti mai ratou tataitahi no te faahaereraa i mua te maraaraa o te mau faufaa o te Basileia na roto i te faaiteraa i te mau parau a te Hallel e: “E haamaitai râ matou ia Iehova, i teie nei e a muri noa ˈtu.” — Salamo 115:18.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite a Iehova 1984, api 10, reo farani.
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
TE FAAITERAA A TE MAU TAATA TEI TAE MAI I TE TAIRURURAA:
“Te manaˈo nei au e eita 100 000 parau e navai no te faaite i te taatoaraa o to ˈu mauruuru ia Iehova no teie amuraa maa pae varua.” — R., no Luxembourg.
“No ˈu iho, ua riro mau te matararaa mai te buka iti ra Le nom divin qui demeure à jamais ei tapao no te haamaitairaa a Iehova. Mea maoro to ˈu tiai-noa-raa i te reira! Mauruuru roa !” — A., no République fédérale no Helemani.
“Ua riro te matararaa mai te Bibilia apî e te vai ra te mau faahororaa i roto ei haamaitairaa na Iehova ia ˈu (...) Auê ïa te faahiahia e! E toru taime to ˈu taioraa i te Bibilia. Te faaitoito mai nei teie Bibilia apî ia ˈu ia taio faahou â.” — A. e o J., no te Fenua Marite.
[Tapura i te api 32]
(Hiˈo i te papai)
TE MAU TAIRURURAA MATAEINAA 1984 “TE HAERERAA I MUA TE MAU FAUFAA O TE BASILEIA” I TE FENUA MARITE E TO TE TAHI MAU FENUA NO EUROPA.
Rahiraa Rahiraa tei hau Feia bapetizo-apî-hia
Ite i 1984 i nia i te hanere i roto i te matahiti
teotaratia 1984
Autriche 15 618 37 % 790
Belgique 20 499 39 % 1 009
Danemark 14 337 62 % 391
Espagne 56 717 49 % 3 671
Etats-Unis 690 830 53 % 35 618
Finlande 15 263 54 % 629
France 82 458 34 % 4 708
Gde-Bretagne 97 495 40 % 5 166
Italie 116 555 45 % 9 060
Luxembourg 1 129 18 % 54
Norvège 7 670 48 % 328
Pays-Bas 27 812 51 % 841
Portugal 27 220 71 % 1 859
R. F.
d’Allemagne 109 102 29 % 4 288
Suède 19 526 29 % 845
Suisse 12 378 41 % 713
Total 69 970
[Hohoˈa i te api 28]
I nia nei: Te haere nei te mau feia tei tae mai i te tairururaa i te pororaa — i Hanovre, i Helemani
I raro i te pae aui: Te faaitehia ra te Bibilia apî e te vai ra te mau faahororaa i roto — i Edimbourg, i Ecosia.
I raro â i te pae atau: Aita e au-ore-raa i te pae no te iri. Ua haere atoa mai te mau Ite no Tapone i te tairururaa no Dortmund, i Helemani.