Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha ra te au ia ˈu ia rave ia mauruuru mai to ˈu nau metua?
IA AU i te metua vahine o Julien, e tia oia ia ˈna ia horoa rahi atu â to ˈna taime i nia i ta ˈna mau haapiiraa. O Julien ra, te parau nei oia e te rave maitai nei ta ˈna ohipa i te fare haapiiraa e te hinaaro nei oia ia hoˈi anaˈe mai i te fare ia nehenehe o ˈna e faafaaea rii. Te hinaaro ra oia e haere e farerei i to ˈna mau hoa aore ra i te raveraa i te hoê ohipa taa ê, te opani etaeta nei râ to ˈna metua vahine eiaha roa ˈtu o ˈna e faarue i te fare.
“Te hinaaro nei au ia riro oe ei teoteoraa na ˈu!” “A faaitoito!” “Ia manuïa oe!” E mea pinepine i te faaroohia teie mau huru parau a te metua no te turairaa i ta ratou mau tamarii. Mai te peu râ e te faaitoito nei teie mau huru parau i te tahi mau tamarii, e nehenehe atoa paha ratou e faahae mai ia oe. Oia mau, aita roa ˈtu oe e hinaaro noa ˈˈe ia ore to oe mau metua e taua mai ia oe, i te mea râ e tei muri noa raua ia oe e riro ïa te reira i te haafiu ia oe. A uiui atu ai o oe e: ‘Eaha ra te au ia ˈu ia rave a mauruuru mai ai raua?’.
No te aha ratou e titau rahi mai ai?
Na mua roa, e mea tia ia farii e e hinaaro te mau metua maitatai e amo i ta ratou hopoia. E ia au i ta te Maseli 10:1 e parau ra, “e tamaiti ite ra e oaoaraa ïa na te metua tane; area te tamaiti maamaa ra, e otoraa ïa na tana metua vahine”. No reira e mea tia ˈtura ia hinaaro to outou mau metua ia manuïa oe. Te naea-atoa-hia nei raua i ta oe mau ohipa. Na mua ra, te tapitapi mau nei raua no oe. Ia au i te taote Joan Lipsitz, “e mea matauhia, mai te peu e mea titau roa te mau metua i nia i ta ratou mau tamarii, te hinaaro noa nei ratou e faaape i ta ratou mau tamarii te mea o ta ratou iho i rave na i te tau e hoê â to ratou matahiti”.
No reira ˈtura ia ui mai papa e mama ia faaea oe i te fare no te faaoti i ta oe haapiiraa, aita raua i hape. Ua ite raua e no te oraraa mai i roto i teie nei ao o te mau taata paari ia noaa ïa ia oe te tahi mau aravihiraa e te tahi mau ite na roto noa ïa i te hoê ohipa-puai-raa. Hau atu, ahiri e kerisetiano raua, te hinaaro noa nei raua ia noaa ia oe te paari i te pae varua (a hiˈo Ephesia 4:13). Te faaitoito nei to oe mau metua ia noaa ta oe mau numera maitatai, e ia tae atoa oe i te mau haaputuputuraa e ia rave atoa oe te tahi atu â mau ohipa. I muri i te reira mau mea, te vai nei to raua here rahi ia oe. Hoê taurearea tane o Patrick tei parau e: “Oia mau ua tapao to ˈu mau metua te mau opuaraa teitei no ˈu. Teie râ, ua horoa raua to raua taime e ta raua moni no ˈu. O vau ta raua ‘taoˈa’ faufaa roa ˈˈe.”
E parau mau aita to vetahi mau metua e otia. Te hinaaro mau nei ratou ia noaa i to ratou mau tamarii te hoê ohipa moni maitai, ia noaa ia ratou te tiaraa totiale faahiahia e tae roa ˈtu i te hanahana. Ei hiˈoraa, te hinaaro nei te mau metua o William ia riro mai ta raua tamaiti ei aito no te pae taaro. No te reira to ˈna metua tane i rave ai te hoê faaineineraa tamau i muri mai i te mau hora haapiiraa. Aita roa hoi o William e hinaaro noa ˈˈe ia riro mai ei taata taaro.
A tapao na ra te parau a Iesu i te metua vahine o ta ˈna na aposetolo toopiti ra, i to ˈna imiraa i te ravea ia haapapu i te tiaraa teitei o ta ˈna nau tamaiti i roto i te Basileia o te Mesia, ‘ia parahi te hoê o tau pue tamarii nei i to rima atau, e te hoê i to rima aui’. E mea maitai to ˈna hinaaro ia tavini ta ˈna nau tamarii i te taata-tupu e o Iesu. Te itehia nei râ te nounou i roto i ta ˈna aniraa. No te reira, mai te peu e ua ô mai i roto ia ratou te hinaaro e faatere mai te feia rarahi no teie nei ao, ua faatitiaifaro ïa o Iesu i to ratou manaˈo. Eita e au ia vai te reira huru hiˈoraa i roto i te mau kerisetiano, te hinaaroraa i te parahiraa matamua (Mataio 20:21-26). Mai te reira atoa i teie mahana: to tatou mau taairaa e o te Atua te mea faufaa roa ˈˈe (Korinetia 1, 1:31). Ua riro noa te faatitiauaraa uˈana e te mau aroraa taotia-ore-hia no te haapueraa mai i te mau taoˈa materia ei ‘mea faufaa ore’ e te ‘amu i te mataˈi’. — Koheleta 4:4; hiˈo atoa Galatia 5:26 e te Ioane 1, 2:16.
Aita râ vetahi mau metua e maramarama ra i te reira. Peneiaˈe e te turai ra ratou i ta ratou mau tamarii ia maitai mai aˈe, noa ˈtu eita e naeahia ia ratou. Eaha te nehenehe e itehia mai? Ua parau te hoê taata aravihi e: “I te mea hoi e te tuu nei to ratou mau metua, to ratou mau orometua tuatoru aore ra to ratou mau hoa haapiiraa i te mau tiaturiraa eita roa ˈtu e naeahia i nia ia ratou, ua riro ïa te reira ei tumu no e rave rahi mau fifi apitihia ˈtu i te maˈi dépression.”
Aua ˈˈe e e ere i te mea rahi roa te mau metua e mau opuaraa e mau titauraa teitei to ratou. No reira e mea papu mau e te mea o ta oe mau metua e ani ra ia oe, e mea au maite iho â no oe. Teie râ e nehenehe oe e rave — e e haapii — ia riro mai ta ratou mau titauraa ei maitai no oe.
A horoa i te mea maitai roa ˈˈe no roto mai ia oe
Te haamanaˈo nei te hoê potii 16 matahiti i to ˈna huru i te parauraa mai to ˈna mau metua ia tamau noa oia i ta ˈna mau haapiiraa i roto i te hoê piha haapiiraa faataahia no te mau tamarii maitai roa i te fare haapiiraa. Te parau nei oia: “Ua riri roa vau; ua au ore roa vau e te taiâ atoa. Ua manaˈo au e eita e naeahia e au teie faito ite.” I to te mau metua parauraa ˈtu ia faaitoito rii, aita anei te mau metua e titau rahi roa anei? Aita roa. Ua oti ta ˈna tau haapiiraa na roto i te mau numera maitai, e i teie nei ua ite oia e ua ‘faufaahia’ oia i taua mau mea ra. — Vea Teen.
Te vai ra i roto i te mau taurearea te manaˈo e eita ta ratou e nehenehe ia rave. Mai te peu e faaitoito mai to outou mau metua ia maitai aˈe oe i roto i te hoê tuhaa faataa-maitai-hia, mai te mau numera ei hiˈoraa, e mea faufaa mau â ïa ia taua atu oe i ta ratou hiˈoraa. Te parau nei te Maseli 23:22: “E faaroo mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine, ia ruhiruhia ra.” Ua riro te ite i noaahia mai e raua i roto i to raua oraraa ei faito no te haafaufaaraa i te mea o ta oe e nehenehe e rave ma te maitai aˈe. Ua papai o Mary Susan Miller i roto i ta ˈna buka “Te stress o te tamarii” (beretane): “Te haapapu nei au e e tia i te mau metua ia horoa i te mau tiaturiraa no ta ratou mau tamarii. (...) Mai te peu e aita teie nei mau tiaturiraa, e itehia i nia i te mau tamarii te hoê ereraa i te mau-papu-raa, hoê mea e noaa mai ia ratou ia faaite atu te feia paari e te tiaturi nei ratou i nia i te mau tamarii.”
A tamata ˈtu ïa i te faatupu i te mau tiairaa au maitai a to oe mau metua.
A ara ˈtu i te tauaparauraa
Eaha te au ia rave mai te peu i ta oe hiˈoraa e aita i tano te mau titauraa a to oe mau metua? Aore ra aita roa e tano ra i ta oe e hinaaro nei? E mea pinepine te faaroohia mai roto mai i te vaha o te mau taurearea o tei upootia i roto i teie nei huru fifi te parau no te faufaaraa o te tauaparauraa maitai e te marû. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua parau mai o Véronique e: “A parahi atu i pihai iho i to oe mau metua, i te hoê mahana e mea maitai roa raua, e a tauaparau atu ia taa maitai mai ia raua te mea o ta oe e hinaaro ra.” Te na ô atoa mai nei o David e: “Ahiri vau i faaite oioi atu i to ˈu hepohepo, e titiaifaro ohie noa ïa te mau mea atoa, no ˈu e no to ˈu mau metua.”
I roto i te tauaparauraa te vai ra te faaroo atu e tae atoa i te aparauraa. E riro e mea maramarama roa ta to oe nau metua e ani maira ia oe. Ua ite anei ra oe no te aha ra oia e ani mai ai te reira ia oe? Eiaha roa e haamoe e “o tei parau vave mai aitâ i faaitehia ˈtu, ua faaite oia e maamaa to ˈna, e au ia ˈna te vahavaha”. (Maseli 18:13.) Ia au i tei haapapuhia mai e te orometua no te psychiatrie ra o Tom Kennon no te piha tuarua no Karifonia e, “e mea faufaa roa te tauaparauraa. (...) E riro oia ei faaiteraa i te manaˈo hohonu i rotopu i te taurearea e i to ˈna mau metua”. Na e piti mea e faaitoito i te hoê tauaparauraa mai teie te huru.
A apiti atu: Te parau nei o Patrick e: “Ua ite au e tia ia ˈu ia faaitoito no te faaoreraa i te tahi o to ˈu mau hinaaro”. Ua papu ia ˈna e e ere “i te mea ohie noa”. Te faaite mai nei te Bibilia e teie te huru maitai e au ia rave: “E faaroo i to outou mau metua (...), e parau-tia hoi te reira.” (Ephesia 6:1). E riro i te patoiraa ˈtu i te auraro ia raua i te faaatea roa ia oe ia raua. Te parau nei â o Véronique, i faahitihia ˈtu i nia aˈe, e te hoê apitiraa ˈtu “e haamaitai roa mai ïa ia oe”.
Ia faatura ˈtu: E haamaitai atoa mai te faatura i to oe mau auraa i rotopu i te fetii. E nehenehe ïa oe e faaite atu i to mau manaˈo ma te ore e faahuru ê atu i te tahi. Mai te peu e te manaˈo nei oe e mea teimaha roa te mau titauraa a to oe mau metua, a faaite atu ia raua ta oe hiˈoraa ma te marû e te hoê faatura rahi. — Petero 1, 3:15.
Hiˈo atoa anaˈe te hiˈoraa o Edouard, hoê taurearea kerisetiano o tei aparau e to ˈna metua no nia i te maitiraa i to ˈna toroa i muri aˈe. Eaha oia ta ˈna i rave ia mauruuru mai ai to ˈna nau metua i roto i te hoê aparauraa fifi mai teie te huru? Te parau mai nei o Edouard e: “Ua noaa mai ia ˈu te mau faahopearaa maitai na roto i te faataa-maitai-raa ma te faatura e no te aha ra vau e hinaaro ai ia tamau noa ta ˈu taviniraa kerisetiano eiaha râ te toroa o ta raua i maiti no ˈu. Te manaˈo nei au e tupu te hoê tatamaˈiraa, i to ˈu iho â ra metua vahine, aita roa e mea maitai te huru o to ˈu nau metua.”
Tau matahiti i muri aˈe, ua riro mai o Edouard ei melo no te pu o te ao taatoa a te mau Ite a Iehova. Aita i maoro aˈenei, ua papai atu to ˈna metua vahine e: “E parau mau, ua huru ê roa mauâ a opua ˈi oe e haere atu i reira. Teie râ, te farii nei mauâ i ta oe faaotiraa e ma te manaˈo e o te mea maitai aˈe iho â ïa no oe. E au ra e te oaoa nei oe i reira e o te mea faufaa roa ˈˈe ïa. Aita mauâ e farii nei ta oe faaroo, e ere ïa to ˈna auraa e mea maitai oia aore ra e mea ino.”
No te reira, eiaha e riri noa i te mau titauraa a to oe nau metua, no te aha eiaha e faariro te reira te hoê tapao e te tiaturi maira ia oe? Mai te peu e o to oe mau manaˈo aore ra to raua te au ia faatitiaifarohia, a faaite noa atu i to oe faatura ia tauaparau anaˈe outou.
[Parau iti faaôhia i te api 24]
Te horoa mai nei te hoê potii i teie aˈoraa: “A parahi atu i pihai iho i to oe mau metua, i te hoê mahana e mea maitai roa raua, e a tauaparau atu ia taa maitai mai ia raua te mea o ta oe e hinaaro ra.”
[Hohoˈa i te api 25]
Ia opua anaˈe to oe mau metua i te mau mea e au ia oe ia rave
te au ore ra anei oe i te reira?