În ce ţară nu există delicte?

Înmormântarea lui a fost una dintre cele mai mari înmormântări care au avut loc vreodată la Moscova. De-a lungul străzilor, mii de oameni aşteptau să-i aducă un ultim omagiu tânărului rus căruia gloanţe ucigaşe i-au pus brusc capăt vieţii în ziua de 1 mai 1995. Împuşcat mortal tocmai când se afla în pragul uşii, Vladislav Listyev, considerat ziaristul anului 1994, a fost una dintre cele mai îndrăgite personalităţi de televiziune.

LA MAI puţin de trei săptămâni după aceea, la o oră de vârf din dimineaţa zilei de 20 martie, circulaţia supraaglomerată din sistemul de metrou din Tokyo a fost întreruptă de un atac cu gaz toxic. Câţiva oameni au murit; mulţi alţii au fost grav răniţi.

Apoi, în data de 19 aprilie, oraşul Oklahoma a ajuns în centrul atenţiei telespectatorilor din lumea întreagă. Îngroziţi, aceştia priveau cum membrii echipei de salvare trăgeau afară trupurile strivite sub dărâmăturile unei clădiri guvernamentale care s-a prăbuşit din cauza unei bombe teroriste. Numărul morţilor s-a ridicat la cifra de 168.

Anul acesta, la sfârşitul lunii iunie, în urma unui atac similar, lângă Dhahran, Arabia Saudită, au fost ucişi 19 americani şi alţi 400 au fost răniţi.

Aceste patru evenimente demonstrează faptul că delictele iau noi dimensiuni. Delictele „clasice“ sunt tot mai des asociate cu actele violente de terorism. Şi toate aceste patru evenimente — fiecare în felul lui — demonstrează cât de vulnerabil a ajuns omul în faţa unui atac criminal. Indiferent unde te afli — acasă, la serviciu sau pe stradă —, crima îţi poate pretinde să fii una dintre victime. Într-adevăr, un sondaj efectuat în Marea Britanie a revelat faptul că aproape trei sferturi dintre britanici sunt de părere că acum au mult mai multe şanse să devină victime ale unui delict decât aveau cu zece ani în urmă. Situaţia poate fi valabilă şi pentru zona în care locuieşti tu.

Cetăţenii care respectă legea îşi doresc cu ardoare un guvern care să facă mai mult decât doar să ţină în frâu delictele. Ei îşi doresc un guvern care să pună în cele din urmă capăt delictelor. Şi, deşi compararea a diferite rate ale delincvenţei ar putea indica faptul că unele guverne sunt mai eficiente în combaterea delictelor decât altele, imaginea de ansamblu dezvăluie că guvernele omeneşti pierd în lupta împotriva delincvenţei. Cu toate acestea, nu este nerealist sau utopic să crezi că o guvernare îi va pune capăt în curând. Însă care este această guvernare? Şi când va face ea lucrul acesta?

[Chenarul/Harta de la paginile 4, 5]

O LUME PLINĂ DE DELICTE

EUROPA: Într-o carte apărută în Italia („Ocazia şi hoţul“) se spunea că, într-o perioadă scurtă, numărul delictelor comise în Italia implicând furturi de bunuri personale au „atins cifre record care [cândva] erau considerate imposibile“. Ucraina, o republică a fostei Uniuni Sovietice, a raportat în 1985 un număr de 490 de delicte la 100 000 de locuitori, iar în 1992 un număr de 922 de delicte la acelaşi număr de locuitori. Iar cifrele continuă să crească. Nu este de mirare că un ziar rusesc („Dovezi şi fapte“) a scris: „Visăm să trăim — să rămânem în viaţă —, să supravieţuim acestei perioade care îţi provoacă teamă . . . teama de a merge cu trenul — care ar putea deraia sau care ar putea fi atacat; teama de a zbura — deturnările sunt tot mai dese sau avionul se poate prăbuşi; teama de a călători cu metroul — din cauza coliziunilor sau a exploziilor; teama de a merge pe stradă — te-ai putea trezi în mijlocul unui schimb de focuri sau ai putea cădea victimă jafului sau violului, ai putea fi bătut sau ai putea fi ucis; teama de a călători cu maşina — care ar putea lua foc, ar putea exploda sau ar putea fi jefuită; teama de a intra într-un bloc, pe casa scărilor, în restaurante sau în magazine — ai putea fi accidentat sau ucis în oricare dintre ele“. Revista maghiară HVG a asemănat un oraş însorit din Ungaria cu „sediul Mafiei“, spunând că în ultimii trei ani acesta a fost „punctul de plecare al oricărui fel de delict . . . Reacţia în lanţ pe care o generează teama ia amploare întrucât oamenii văd că poliţia nu este pregătită să înfrunte Mafia“.

AFRICA: Cotidianul nigerian Daily Times a consemnat faptul că „instituţiile de învăţământ superior“ dintr-o naţiune din vestul Africii au cunoscut „un val de teroare dezlănţuit de membrii unor culte secrete, care erau cât pe ce să anihileze orice folosire a minţii“. În cotidian se spune în continuare: „Valul se extinde tot mai mult, fiind însoţit de pierderi de vieţi şi de bunuri“. Referitor la o altă ţară africană, revista The Star din Africa de Sud a declarat: „Există două feluri de violenţă: conflictul intercolectiv şi violenţa obişnuită. Cea dintâi s-a redus considerabil, cea de-a doua a luat amploare“.

AMERICILE: Ziarul canadian The Globe and Mail a raportat că pe parcursul unei perioade de 12 ani consecutivi s-a înregistrat o creştere a delincvenţei violente în Canada, faptul acesta constituind „un aspect al unei tendinţe din ultimul deceniu, tendinţă care a dus la o creştere de 50 la sută a cazurilor de violenţă“. În acelaşi timp, potrivit ziarului columbian El Tiempo, în Columbia s-au înregistrat anul trecut 1 714 răpiri, „cifră care reprezintă mai mult decât dublul tuturor răpirilor înregistrate în întreaga lume în aceeaşi perioadă“. Potrivit Departamentului de Justiţie din Mexico, în însăşi capitala ţării, la fiecare patru ore din cursul unuia dintre ultimii ani s-a comis câte un delict care implica relaţiile sexuale. O purtătoare de cuvânt a subliniat faptul că secolul al XX-lea se caracterizează printr-o depreciere a valorii individuale. „Trăim într-o generaţie în care există mentalitatea: Foloseşte-te de un lucru, apoi debarasează-te de el“, a spus ea în încheiere.

OCEANIA: Institutul de Criminalistică din Australia a estimat că aici infracţiunile costă „anual cel puţin 27 de miliarde de dolari, adică aproape 1 600 de dolari pentru fiecare bărbat, femeie şi copil“. Această cifră reprezintă „aproximativ 7,2 la sută din produsul naţional brut“.

PRETUTINDENI ÎN LUME: Cartea The United Nations and Crime Prevention remarcă „pretutindeni în lume o creştere evidentă a activităţii infracţionale în anii ’70 şi ’80“. În carte se mai scrie: „Numărul delictelor înregistrate a crescut de la 330 de milioane în 1975 la aproape 400 de milioane în 1980 şi se estimează că numărul lor va atinge cifra de o jumătate de miliard în 1990“.

[Provenienţa fotografiilor de la paginile 4, 5]

Hartă şi glob: Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.

[Provenienţa fotografiilor de la paginile 3, 6 şi 9]

Imaginea pământului de la paginile 3, 6 şi 9: foto NASA