Când se cere mai mult
CU TOATE că multe dintre sugestiile oferite în articolele precedente pot fi foarte utile, uneori, în anumite situaţii, se cere mai mult ajutor. Cazurile studiate includ, de exemplu, rapoarte despre copii care nu numai că sunt impulsivi, ci sunt şi foarte periculoşi. Aceşti copii, chiar dacă sunt îngrijiţi de familii iubitoare, au un comportament distructiv, stricând lucrurile, ţipând la oameni, dând foc, trăgând cu pistolul, lovind cu cuţitul (dacă se află la îndemână) şi rănind animalele, pe alţi oameni sau pe ei înşişi, dacă li se întâmplă să le treacă prin minte aşa ceva. În esenţă, ei sunt personificarea la scară redusă a haosului.
Faptul de a decide dacă să se apeleze sau nu la un ajutor medical, pentru a se îngriji cel mai bine posibil de copilul lor, este o chestiune personală. Fiecare familie trebuie să stabilească modul în care să satisfacă necesităţile personale caracteristice copilului lor, păstrând în minte asigurarea dată părinţilor în Proverbele 22:6, asigurare care aduce mângâiere.
Unul dintre cele mai controversate tratamente din prezent este medicaţia. Medicamentul cel mai frecvent prescris, Ritalinul, a avut rezultate variate. Multe familii au fost foarte mulţumite de progresele înregistrate de copilul lor când acesta urma tratamentul cu Ritalin sau cu alte medicamente care modifică activitatea. Cu toate acestea, discuţiile actuale continuă, nu numai în legătură cu foloasele acestor medicamente, ci şi în legătură cu prescrierea exagerată a acestora. De fapt, unii medici pun la îndoială întregul lor merit, afirmând, de exemplu, că folosirea Ritalinului timp îndelungat poate avea multe efecte secundare dăunătoare. Trebuie să subliniem din nou însă faptul că multe familii şi medici menţionează puţine efecte secundare pe lângă îmbunătăţirea comportamentului şi progresele înregistrate pe plan şcolar. În mod interesant, mulţi adulţi care au fost diagnosticaţi cu ADD şi care urmează în mod curent un tratament medicamentos sunt, de asemenea, mulţumiţi de rezultatele obţinute. Medicamentaţia este, aşadar, o decizie personală bazată pe o cercetare şi o evaluare minuţioasă.
Pentru cei care au încercat o medicaţie cu rezultate slabe, există şi alte metode de tratament. Multe familii au citit despre tratamente cu vitamine şi tratamente pe bază de plante sau o combinaţie a acestora şi au înregistrat rezultate bune în urma lor. Aşa cum s-a menţionat mai devreme, ADD sau ADHD ar putea fi generate în unele cazuri de dezechilibre biochimice la nivelul creierului, dezechilibre pe care aceste tratamente se crede că le-ar putea corecta.
În plus, există şi alţi factori despre care unii cred că declanşează multe dintre problemele asociate cu ADD sau ADHD. În cartea sa Is This Your Child?, medicul Doris Rapp afirmă că „unii copii suferă de boli fizice şi/sau au probleme de natură afectivă, de comportament şi legate de învăţătură care se datorează parţial sau în principal alergiilor sau expunerii la unii factori de mediu“. De asemenea, reacţiile la vopsele, zaharuri şi aditivi ar putea în realitate simula aceste probleme prin accese de furie violente, salturi rapide de dispoziţie şi insomnii.
Multe familii au învăţat cum să modifice comportamentul copiilor lor. Cu toate acestea, rezultatele copiilor pe plan şcolar pot crea probleme suplimentare. În cazul unora ar putea fi utile unele servicii speciale, cum ar fi profesori particulari, consilieri, grupuri de sprijin şi profesori specializaţi. Întrucât aceşti copii au tendinţa să se comporte mai bine într-un cadru care permite un contact direct, unele familii, la recomandarea medicului lor, au înregistrat succese în urma şcolarizării la domiciliu.
Nu trebuie trecute cu vederea nici noile proiecte educaţionale, multe la număr, ca de pildă programul doctorului Mel Levine de adaptare a şcolilor, care promovează unicitatea individului şi diversitatea copiilor. Programul doctorului Levine susţine un tip de instruire specială, care să satisfacă necesităţile fiecărui copil. Peste tot în Statele Unite, unde acest sistem variat de abordare a învăţământului a fost aplicat, rezultatele par să fi fost bune.
Viitorul
Creşterea copiilor ar putea fi asemănată cu achiziţionarea unei noi locuinţe. Atât una, cât şi cealaltă necesită o investiţie pe viaţă; cu toate acestea, din cauza împrejurărilor, eventualul cumpărător ar putea fi forţat să se mulţumească cu mai puţin decât ceea ce este ideal. În mod asemănător, părinţii imperfecţi care cresc copii imperfecţi în mijlocul lumii lui Satan sunt forţaţi să se mulţumească cu mai puţin decât ceea ce este ideal. Noua locuinţă achiziţionată ar putea să aibă unele părţi neobişnuite sau nedorite, însă cu efort şi puţină imaginaţie, multe dintre părţile neplăcute pot fi aproape eliminate. Chiar şi o formă arhitecturală care ridică probleme ar putea ajunge repede să constituie punctul de atracţie al întregii locuinţe.
La fel, dacă părinţii se adaptează necesităţilor individuale ale copilului lor diferit de ceilalţi, acesta poate deveni o frumoasă parte a vieţii lor. Fiecare copil trebuie să fie apreciat pentru calităţile sale. Aşadar, concentraţi-vă asupra părţii pozitive. În loc să-i ţineţi din scurt pe copii, încurajaţi inventivitatea fiecăruia şi apreciaţi faptul că el sau ea este o persoană valoroasă care merită să i se acorde demnitate şi iubire — un dar preţios din partea lui Iehova Dumnezeu. — Psalmul 127:3–5.