13 HASTA 19 DE JULIO DE 2026
CANCIÓN 127 Ximodo naquiiñeʼ gacaʼ
Ximodo iquíʼñenu ca principiu ni zeeda lu Biblia para gusíʼdinu conciencia stinu guni ni jneza
«Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guni cumplir né responsabilidad stiʼ» (GÁL. 6:5).
TEMA
Ximodo racané ca principiu ni zeeda lu Biblia laanu gusíʼdinu conciencia stinu para gúninu ni jneza.
1, 2. a) ¿Xi regalu bidii Dios Adán ne Eva? b) ¿Xi ñúnicabe para nusihuínnicabe cudiicabe xquixe peʼ pur regalu gucuaacabe ca?
CA MANIʼ ca maca nánnacame xi naquiiñeʼ gúnicame, ne stale aparatu maca nexheʼ xi dxiiñaʼ gúnicani. Peru binni la? maʼ gadxé laa. Dxi bizáʼ Dios laanu, bisigáʼdebe laanu ti cosa nabé risaca, ti regalu ni guizáʼ rusisaca ca ni dxandíʼ xpinni Cristu. Regalu riʼ nga bizaʼbe laanu para cuinu xi gúninu ne guicaanu ca decisión stinu lu xquendanabáninu. Biblia ná bizáʼ Dios primé hombre, Adán, casi laa ne modo naca (Gén. 1:26, 27). Cásica Adán ne xheelabe, Eva, gúcacabe binni nuu xpiaaniʼ ne gúcacabe libre para guicaacabe ca decisión stícabe.
2 Qué nudii diʼ Jehová Adán ne Eva ti lista ra cá stale ley. Ni gúdxisibe laacaʼ nga gápacaʼ guidxilayú, gápacaʼ stale xiiñicaʼ ne guni respetarcaʼ autoridad ni nápabe para gábibe laacaʼ xi zanda ne xi qué zanda gúnicaʼ (Gén. 1:28; 2:16, 17). ¿Xi naquiiñeʼ ñúnicabe para nudiicabe xquixe peʼ Dios pur bizáʼ laacabe casi binni libre para guicaacabe ca decisión stícabe yaʼ? Ni ñúnicabe nga ninándacabe ca ni gudxi Dios laacabe ñúnicabe. Zacá nusihuínnicabe nadxiicabe Dios, racaláʼdxicabe gusiéchecabe laa ne cudiicabe xquixe peʼ laa pur guiráʼ ni bidii laacabe (Prov. 23:15).
3. ¿Ximodo biquiiñeʼ Adán ne Eva derechu ni nápacaʼ para guicaacaʼ decisión?
3 Biblia ná cadi jneza biquiiñeʼ Adán ne Eva derechu ni nápacaʼ para guicaacaʼ decisión ne gulícabe cadi guzuubacabe stiidxaʼ Jehová. Lugar de nusihuínnicabe nadxiicabe Jehová ne cudiicabe xquixe peʼ laa bíʼnicabe ni racaláʼdxicabe (Gén. 3:1-7). Ne dede yanna cayacananu pur decisión ni cadi jneza gucuaacabe ca (Rom. 5:12).
4. a) Casi ná Gálatas 6:5, ¿xi caquiiñeʼ guni cada tobi de laanu? b) ¿Xi chiguizíʼdinu lu artículo riʼ?
4 Nabé nagana tiempu nabáninu riʼ. Ne guiráʼ dxi naquiiñeʼ guicaanu stale decisión (biindaʼ Gálatas 6:5). Nuu decisión cadi nagana ne nuuni guizáʼ nagana. Yanna, ¿ximodo guicaanu decisión ni chuulaʼdxiʼ Jehová yaʼ? Primé la? naquiiñeʼ guiénenu caquiiñeʼ guinábanu laabe gacanebe laanu (Prov. 16:3; Jer. 10:23). Dede Jesús, neca perfectu laa, biene caquiiñeʼ gacané Dios laa (Heb. 5:7). Ne laanu, cumu nácanu binni ruchee la? jmaruʼ si caquiiñeʼ gacanebe laanu. Ne maʼ bidii Jehová laanu sti regalu ni zacané laanu guicaanu decisión jneza: laani nga conciencia stinu. Ne de laani nga chiguizíʼdinu lu artículo riʼ.
¿XII NGA CONCIENCIA?
5. a) ¿Xii nga conciencia? b) ¿Ximodo racané conciencia stinu laanu? (Romanos 2:14, 15).
5 Conciencia nga ti sentimientu ni rabi binni xii nga ni jneza ne ni cadi jneza ni naquiiñeʼ guni ne ni cadi naquiiñeʼ guni. Dede ca binni ni qué ganna de ca ley stiʼ Dios nápacaʼ conciencia (2 Cor. 4:2). Zeeda gácani casi ti juez ni nápanu ndaaniʼ xquendabiaaninu ni rabi laanu pa jneza o pa cadi jneza ni cayúninu o ni caníʼ íquenu ne laaca rucaani laanu gudiʼnu cuenta pa nápanu donda o pa coʼ (biindaʼ Romanos 2:14, 15). Laaca riguixhenani laanu para cadi gúninu xiixa ni nánnanu cadi jneza (1 Sam. 26:8-11). Ne laaca rucani laanu gúninu ni nánnanu jneza. Neca nácanu libre para cuinu xi gúninu peru cadi caníʼ diʼ nga zusiecheʼ cada tobi de ca decisión ni guicaanu ladxidóʼ Jehová. Caquíʼñenu gacané conciencia stinu laanu para gánnanu pa jneza o cadi jneza decisión ni chiguicaanu.
6. ¿Xi guenda nagana napa conciencia stinu?
6 Peru nuu ti guendanagana. Cumu nácanu binni ruchee la? laaca ruchee conciencia stinu. Zándaca maʼ biziidiʼ conciencia stiʼ tuuxa guni cosa ni ruluíʼ jneza pur modo biniisi, pur guidxi ra biniisi o pur ca cosa ni cadi jneza ni ruquiinde laa guni. Biblia ná zanda gaca conciencia stiʼ tuuxa «débil», «nabiidiʼ», ne maʼ cadi gacanani «purtiʼ casi ñaca ma gucuá ni fierru» o dede gácani «malu» (1 Cor. 8:12; Tito 1:15; 1 Tim. 4:2; Heb. 10:22). Pa guizaaca conciencia stinu ca ni bizéʼtenu riʼ la? maʼ huaxiéʼ zacaneni laanu. Zácani casi ti báscula ni maʼ qué riguu biaʼ jneza ni caquiiñeʼ guni chaahuicabe. Para ganda gacané conciencia stinu laanu, cadi naquiiñeʼ gusaana de gusíʼdinu ni (1 Ped. 3:16). Peru, ¿ximodo zanda gúninu ni yaʼ?
XIMODO GUSÍʼDINU CONCIENCIA STINU
7, 8. a) ¿Xi zacané laanu gusíʼdinu conciencia stinu? b) Ora maʼ bisíʼdinu conciencia stinu casi ná Stiidxaʼ Dios, ¿ximodo racaneni laanu? Bizeeteʼ ti ejemplu (laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
7 ¿Ximodo zanda gusíʼdinu conciencia stinu yaʼ? Ra guizíʼdinu xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza nezalú Jehová. Ne ti modo zanda gúninu ni nga guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi. Guni estudiarnu ca ley ni maʼ gudixhe Dios zacaneni laanu guiénenu modo riníʼ íquebe. Peru casi bizíʼdinu lu artículo gudiʼdiʼ que nuu ley gucuani para ti cosa ne maca nexheʼ paraa ne pora iquíʼñenu ni. Nga runi, laaca naquiiñeʼ guyúbinu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Zacá ziene chaahuinu modo riníʼ ique Jehová ne ni runi sentir (Is. 55:9).
8 Zanda guchaaganu xquendanabáninu casi ora ñuunu lu desiertu ra gastiʼ carretera, gastiʼ neza ne gastiʼ señal ni gabi laanu pa neza chuunu. Dxandíʼ, zanda gacané gubidxa ne ca beleguí ca laanu gánnanu paraa zuhuaʼnu ne xi neza zanda guicaanu para chindanu xiixa lugar, peru pa nápanu ti mapa ni cayabi laanu paraa zuhuaʼnu ne xi neza guicaanu la? jma nagueenda zindanu ra ziuunu. Zacané mapa ca laanu guidúʼyanu xi neza ziuunu. Ne pa maʼ caree cueʼnu la? zacaneni laanu guibiguétanu lu neza ziúpanu que. Casi xpinni Cristu, ni racaláʼdxinu nga chuulaʼdxiʼ Jehová ni gúninu. Zanda guininu casi ñaca laani nga «lugar» ra racaláʼdxinu chindanu. Stiidxaʼ Dios nga zeeda gaca mapa ca ne ca principiu zeeda luni zeeda gácani ca señal o ca neza ni zanda guicaanu o lugar ra zuhuaʼnu. Pa gudiʼnu lugar gacané ca principiu ni zeeda lu Biblia laanu zindanu «lugar» ra racaláʼdxinu chuunu ca, ni caninu raríʼ nga chuulaʼdxiʼ Jehová ni gúninu.
Zeeda gaca ca principiu zeeda lu Biblia casi ca señal ni nuu lu ti neza ni rabi laanu pa biaʼsi neza ziuunu. (Biiyaʼ párrafo 8).
9. Casi riete lu Romanos 9:1, ¿gunáʼ nga sti cosa ni zacané laanu gusíʼdinu conciencia stinu?
9 Racané espíritu santu stiʼ Dios laanu gusíʼdinu conciencia stinu guni ni jneza (biindaʼ Romanos 9:1). Racaneni laanu guiénenu xi riníʼ ique Jehová de xiixa. Ne laaca rucaani laanu ne rudiini stipa laanu para ganda gúninu ni racalaʼdxiʼ Jehová (Filip. 2:13). Peru ¿xi naquiiñeʼ gúninu para ganda gacané espíritu santu laanu yaʼ?
10. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu para gacané espíritu santu laanu? (Lucas 11:10, 13).
10 Guinábanu Jehová gudii laanu espíritu stiʼ (biindaʼ Lucas 11:10, 13). Zanda chuʼnu seguru zudiibe ni laanu de guidubi ladxidoʼbe (Juan 3:34). Ne Dios qué rusaana de gudii de guidubi ladxidóʼ espíritu stiʼ guiráʼ ca ni rudii lugar gusiidibe laacaʼ (Prov. 1:23; Sant. 1:5). ¿Xiruʼ caquíʼñenu para gusíʼdinu conciencia stinu?
11. a) ¿Xii nga ni jma naquiiñeʼ guisaca lu xquendanabáninu? b) ¿Xiñee risaca gusíʼdinu conciencia stinu guni ni jneza?
11 Cadi gusaana de gusiéchenu ladxidóʼ Jehová (Prov. 8:34, 35). Laani nga ni jma risaca gúninu lu xquendanabáninu. Ne pa qué guiaandaʼ ni laanu la? zacaneni laanu gusíʼdinu conciencia stinu. Zanda peʼ guininu galán nuu conciencia stinu ora riníʼ íquenu cásica riníʼ ique Jehová ne ora riuʼnu xizaa pur ni runi sentirbe. Cumu guizáʼ nagana modo nabáninu la? nabé risaca gápanu ti conciencia ni zanda gacané laanu ora peʼ caquíʼñenu ni. Nuu biaje zazaacanu xiixa ne naquiiñeʼ guicaanu ti decisión, peru qué ruzeeteʼ diʼ Biblia de laani. Casi ora cuinu xi guidúʼyanu o gucaʼdiáganu para chuʼnu nayecheʼ ti ratu, xi dxiiñaʼ gúninu, pa ziuunu scuela o pa coʼ ne zaqueca tu clase binni guidxaaganu. Yanna, ¿xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu seguru riuulaʼdxiʼ Jehová ca decisión ni ricaanu lu ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ yaʼ? (2 Cor. 1:12).
12. ¿Xi zacané laanu guidúʼyanu pa cayacané conciencia stinu laanu? (Efesios 5:10).
12 Guiníʼ íquenu ni ridúʼndanu lu Stiidxaʼ Dios (Sal. 49:3). Ora ridúʼndanu Biblia, naquiiñeʼ guyúbinu ca principiu ni gacané laanu guiene chaahuinu modo riníʼ ique Jehová (biindaʼ Efesios 5:10). Zacá, ora guyúbinu xi gúninu pa cadxaagalunu xiixa guendanagana, zacané ca principiu ni zeeda lu Biblia laanu guidúʼyanu pa cayacané conciencia stinu laanu guicaanu decisión jneza (Prov. 2:4-9, 11-13). Ne laaca zacanécani laanu guni chaahuinu conciencia stinu para cadi guiree cueʼnu de lu neza ni dxandíʼ (Heb. 5:14).
13. ¿Xi biʼniʼ ca israelita ni cadi naquiiñeʼ gúninu?
13 Cadi naquiiñeʼ guicaanu xiixa decisión ante guyúbinu ca principiu ni zacané laanu. Qué racaláʼdxinu gácanu casi ca israelita ni biaanaʼ lu layú stiʼ Judá despué de binitilú Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Gúdxicabe Jeremías: «Gabi Jehová Dios stiluʼ laadu xi neza guicaadu ne xi naquiiñeʼ gúnidu» (Jer. 42:3-6). Peru laacabe maca gudixhe íquecabe xi gúnicabe. Nga runi, ora gudxi Jehová laacabe xi gúnicabe ne qué ñuuláʼdxicabe ni la? gudixhe íquecabe gúnicabe ni maca cá íquecabe, ne pur ngue qué ñeni laacabe galán (Jer. 42:19-22; 43:1, 2, 4). Nga runi, qué racaláʼdxinu gácanu casi laacabe, sínuque primeca ni gúninu nga guyúbinu ca principiu ni zeeda lu Biblia, ni rusihuinni modo riníʼ ique Jehová, ne despué chinándanu ni para guicaanu ti decisión jneza.
14. ¿Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia ora guicaanu xiixa decisión?
14 Chinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia ora guicaanu ti decisión (Mat. 7:24-29; Sant. 1:23-25). Ra gúninu ni zudiʼnu lugar gacané espíritu santu laanu ne zúninu ni nani. ¿Xi zabeendunu yaʼ? Qué zusaana de gudii Jehová laanu espíritu santu stiʼ (Hech. 5:32). Peru pa qué gudiʼnu lugar gacané Jehová laanu, zaguʼnu espíritu santu stibe triste; ni caninu raríʼ nga cucáʼlunu espíritu santu stiʼ Dios (Efes. 4:30; Is. 63:10; Hech. 7:51). Ne dede zanda gaxha Jehová ni laanu (Sal. 51:11; 1 Tes. 5:19). Guizáʼ feu pa guizaaca ndiʼ purtiʼ caquíʼñenu poder ne stipa ni zeeda de espíritu santu (Efes. 3:16).
XIMODO ZANDA GUIDXÉLANU CA PRINCIPIU NI CAQUÍʼÑENU
15, 16. a) ¿Ximodo zanda guidxélanu ca principiu ni zacané laanu? b) ¿Xi principiu zeeda lu Biblia zanda gacané ti binni ni cayuundaʼ Biblia gusaana de cubaʼ gueza?
15 Iquíʼñenu guiráʼ ni maʼ gulee xquidxi Dios para gacané laanu guni estudiarnu. Para ganda chinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia lu xquendanabáninu, primé, naquiiñeʼ guizíʼdinu guidxélanu cani lu Stiidxaʼ Dios. Guníʼ ique ti binni ni cayuundaʼ Biblia ni qué naʼ gusaana de cubaʼ gueza. Zándaca guiníʼ íquebe: «Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia malu cubaʼ binni gueza. Yanna, ¿xiñee riníʼ ca Testigu malu ni yaʼ?». ¿Ximodo zanda gacanenu laabe guidxélabe ca principiu ni gacané laabe guiénebe cadi jneza cubaʼ binni gueza yaʼ? Zanda iquíʼñenu publicación ni láʼ Ca tema ni huabee ca testigu stiʼ Jiobá ne guluinu laabe ra ná «Gueza», lu sección ca nuu ti artículo ni láʼ «Ximodo ruuyaʼ Dios cubaʼ binni gueza» (biiyaʼ Torre stiʼ ni rapa 1 de junio de 2014). ¿Xi versículo ne principiu zadxélabe lu artículo ca yaʼ?
16 Guidúʼyanu gaayuʼ principiu ni zeeda lu artículo ca. Primé, qué racaláʼdxinu gácanu esclavu stiʼ xiixa ni zanda guuti laanu (Rom. 6:16). Guiropa, caquiiñeʼ gucáʼnanu intiica cosa ni guniná cuerpu stinu (2 Cor. 7:1). Guionna, racalaʼdxiʼ Jehová gúninu ni ná de guidubi xhiálmanu (Mat. 22:37). Guidapa, qué racaláʼdxinu guninanu xcaadxi binni pur ca cosa ni gúninu (Mat. 22:39; 1 Cor. 10:24). Gaayuʼ, zudii Jehová laanu stipa ni caquíʼñenu para gúninu ni jneza (Filip. 4:13). Nga runi, neca qué riníʼ Biblia pa malu nga cubaʼ binni gueza, peru nápani principiu ni zacané ti binni ni cayuundaʼ Biblia guiene chaahuiʼ ximodo ruuyaʼ Jehová cubaʼ binni gueza.
17. ¿Ximodo zanda guidxela ca ni naguixhe ique guichaganáʼ ca principiu ni zacané laacaʼ gaca boda sticaʼ jneza?
17 ¿Ximodo zanda guidxela ca ni naguixhe ique guichaganáʼ ca principiu ni zacané laacaʼ gaca boda sticaʼ jneza yaʼ? Sti biaje ca zanda iquíʼñenu Ca tema ni huabee ca testigu stiʼ Jiobá. Guyúbinu ra ná «Guendaxheelaʼ», racá zadxélanu caadxi artículo ra zeeda caadxi principiu ni zanda gacané laanu. Guidúʼyanu xhoopaʼ principiu ni zanda gacané laacabe. Primé, gúʼyacabe gaca ca cosa ca jneza para gusisácani Jehová (1 Cor. 10:31, 32). Guiropa, gúʼyacaʼ cadi tidizucaʼ pur modo guzuchaahuicaʼ, sínuque gácucaʼ lari jneza biaʼsi peʼ para dxi ca (1 Tim. 2:9; 1 Ped. 3:3, 4). Guionna, cadi chinándacaʼ ni runi binni guidxilayú ne cadi gúnicaʼ xiixa para si guuyaʼ binni guiráʼ cosa nápacaʼ (Juan 17:14; Sant. 1:27; 1 Juan 2:15, 16). Guidapa, caquiiñeʼ quixhe chaahuicaʼ xi chigúnicaʼ (1 Cor. 14:40). Gaayuʼ, cadi gaca boda sticaʼ ti saa ra runi binni ni cadi jneza ne ra rixúdxicaʼ (Gál. 5:21). Xhoopaʼ, galán guinábacaʼ ti hermanu gaca director stiʼ guendaxheelaʼ sticaʼ (Juan 2:8, 9).
18, 19. a) ¿Gunáʼ nga sti publicación ni zanda gacané laanu? b) ¿Xi principiu ni caníʼ de ca saa o ca eventu ni raca zanda guidxélanu lu libru riʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ cuadru ni láʼ «¿Ximodo zanda guidxélanu ca principiu ni zeeda lu Biblia?»).
18 Sti publicación ni huayacané stale de ca xpinni Cristu nga libru Textos bíblicos para la vida cristiana. Libru riʼ neni caadxi versículo ni nexhe chaahuiʼ pur tema. Lu cada tema, zeeda caadxi pregunta ne textu ni zacané guidxélacabe ca principiu zeeda lu Biblia. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca ti xpinni Cristu caníʼ ique pa zie xiixa saa o eventu. Pa guyúbibe ra cá «Celebraciones», zadxélabe ti sección ni láʼ «Celebraciones que no son apropiadas para un cristiano».
19 Laaca lu sección ca, nuu ti apartadu ni láʼ: «¿Por qué está mal participar en celebraciones que están relacionadas con la religión falsa? (1Co 10:21; 2Co 6:14-18; Ef 5:10, 11)». Laaca zeeda caadxi ejemplu de caadxi saa o eventu. Ne lu sección ra ná «Celebraciones patrióticas», zeeda xcaadxi textu ne principiu ni zacané laanu. Zacané ca principiu riʼ lii guicaaluʼ decisión jneza ora guinábacabe lii cheluʼ o guni participarluʼ lu xiixa eventu ra rietenaláʼdxicabe ni maʼ biʼniʼ ti gobiernu o ti guidxi, o ra guietenaláʼdxicabe modo biʼniʼ ganar ti guidxi ora guyé lu guerra, o ca eventu ra rusisácabe ti binni risaca stiʼ ti guidxi. Guizáʼ rudiʼnu xquixe peʼ xquidxi Jehová purtiʼ rudii laanu ca publicación ni racané laanu gusíʼdinu conciencia stinu.
GUSIHUÍNNINU NÁPANU TI CONCIENCIA NI MAʼ BIZIIDIʼ GUNI NI JNEZA
20. ¿Ximodo rusihuínninu maʼ bisíʼdinu conciencia stinu guni ni jneza?
20 Riénenu ti regalu nabé risaca nga bizáʼ Jehová laanu para cuinu xi gúninu. Peru laaca riénenu naquiiñeʼ gusíʼdinu conciencia stinu para ganda iquíʼñenu regalu riʼ jneza. Pa gusíʼdinu conciencia stinu jneza zacaneni laanu guicaanu decisión ni gusisaca Jehová ne ni riuulaʼdxiʼ. Ne para ganda gúninu ni caquiiñeʼ gacané espíritu santu stiʼ Jehová laanu. Nga runi, cadi gusaana de guinábanu ni laabe ne gudiʼnu lugar guni espíritu ca dxiiñaʼ luguianu. Sti cosa ni zacané laanu gusíʼdinu conciencia stinu guni ni jneza nga ca principiu ni zeeda lu Biblia. Quixhe íquenu iquíʼñenu ca regalu ni maʼ bidii Jehová laanu ne zacá zadúʼyanu pabiáʼ napa Stiidxabe poder lu xquendanabáninu (2 Tim. 3:16, 17; Heb. 4:12).
CANCIÓN 135 Guluu xpiaanuʼ xiiñehuiineʼ