6 HASTA 12 DE JULIO DE 2026
CANCIÓN 98 Dios guníʼ xi guicá lu Biblia
¿Xiñee nabé risaca ca principiu ni zeeda lu Biblia?
«Zaquiiñetu xquendabiaanitu para gúnitu xhiiñaʼ Dios» (ROM. 12:1).
TEMA
Xii nga ca principiu ni zeeda lu Biblia ne ximodo zanda guidxélanu cani ora maʼ cadúʼndanu Biblia.
1, 2. a) ¿Padxí gucuá Biblia? b) ¿Xiñee dede yanna racané Biblia laanu?
BIBLIA nga ti libru ni maʼ xadxí gucuá. Neca bizulú gucuá ni raca biaʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza ne biluxe gucuá ni raca biaʼ chupa mil iza. Peru luni zeeda «Stiidxaʼ Dios», nabánini ne nápani poder (Heb. 4:12; 2 Tim. 3:16, 17). Stale binni riníʼ racané Biblia laacaʼ gudxiilucaʼ ca guendanagana ni rápacaʼ yanna riʼ.
2 Peru ¿zanda xa gacané ti libru ni maʼ xadxí gucuá laanu ca dxi riʼ? Zanda pue. Ne nápanu chupa razón para guni crenu zacá ni. Primé, purtiʼ zeeda ni cá lu Biblia de «Dios ni nabani», Dios ni bizáʼ guiráʼ xixé ni nuu ne ni jma nuu xpiaaniʼ guibáʼ ne lu guidxilayú (1 Tim. 4:10; Rom. 16:26, 27). Ne guiropa, purtiʼ lu Biblia zeeda stale principiu ni qué ruchaa neca tidiʼ tiempu. Ne cásica gucanécani ca binni ni bibani dxiqué, zaqueca racanécani laanu yanna ora guidxaagalunu intiica si guendanagana.
3. ¿Xi pregunta chiguicábinu lu artículo riʼ?
3 ¿Xii nga ca principiu ni zeeda lu Biblia? ¿Xiñee nabé risácacani para laanu? ¿Ximodo zanda guidxélanu cani ora maʼ cadúʼndanu Biblia? Lu artículo riʼ zacábinu ca pregunta ca. Laaca zadúʼyanu pabiáʼ risaca ca principiu ca pur ni bisiidiʼ Jesús.
¿XII NGA CA PRINCIPIU NI ZEEDA LU BIBLIA?
4. ¿Xii nga ca principiu ni zeeda lu Biblia?
4 Ca principiu ca nga caadxi conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni racané laanu chinándanu ni ná ca ley stibe. Zanda peʼ guininu laacani nga ca razón ni napa tuuxa para chinanda ni ná ca ley stiʼ Dios. Lu ca ley stiʼ Jehová la? siempre nuu ti razón para chinanda binni cani. Nuu biaje riree ti principiu lu ti ley (Mat. 22:37). Peru zanda peʼ guininu jma risaca ca principiu ca que ca ley, purtiʼ ca ley ca jma nga rábicani laanu xi zanda ne xi qué zanda gúninu. Cadi guiráʼ diʼ ora zanda iquíʼñenu cani. Peru ca principiu ni zeeda lu Biblia la? rusihuínnicani modo riníʼ ique Jehová ne modo ruuyabe guiráʼ cosa ne gadxé gadxé modo zanda iquíʼñenu ca principiu ca (Sal. 119:111). Zándaca ziuu biaje caquiiñeʼ guidxaa ca ley ca. Peru ca principiu ni zeeda lu Biblia qué ziuu dxi guidxaacani (Is. 40:8).
5. Bizeeteʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ xiñee gadxé ti ley de ti principiu (laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
5 Guidúʼyanu ti ejemplu para guiénenu xiñee gadxé nga ti ley de ti principiu. Gudxi ti gunaa xiiñihuiiniʼ: «¡Cadi cánaluʼ ra cá guí ca!». Nga la? ti mandatu o ti ley ni. Peru principiu o conseju ni zeeda lu ley ca nga cadi naquiiñeʼ cánabe intiica cosa ni nandáʼ purtiʼ zadxuiʼbe. Cadi ndaaniʼ guzina si nga zanda chinanda tuuxa principiu ca. Laaca zanda chinándanu ni para cadi cánanu ti plancha o intiica cosa nandáʼ ni zanda gudxuíʼ laanu. Zanda gacané principiu riʼ laanu ratiica si nuunu ne cadi ndaaniʼ lídxisinu. Zaniisi xiiñiʼ gunaa ni bizéʼtenu que ne zaquiiñerube estufa o bele ndaaniʼ guzina, peru naquiiñeruʼ gápabe laabe para cadi guidxuiʼbe. Racá ridúʼyanu zanda guchaa ti ley, peru ti principiu coʼ.
Zanda guchaa ti ley, peru principiu ni nuu lu ley ca qué ruchaa. (Biiyaʼ párrafo 5).
¿XIÑEE NABÉ RISACA CA PRINCIPIU NI ZEEDA LU BIBLIA?
6. a) ¿Ximodo riquiiñeʼ Jehová Stiidxaʼ para gabi laanu xi gúninu? b) ¿Ximodo rusisaca Jehová laanu?
6 Cumu nadxii Jehová laanu la? bidiibe laanu caadxi ley ni racané laanu para cadi gápanu guendanagana (Sant. 2:11). Laaca racanebe laanu guiénenu ca principiu o ca conseju ni nuu lu ca ley ca. Ne lu Stiidxabe racanebe laanu gánnanu xi gúninu ora gastiʼ ti ley ni gabi laanu xi peʼ caquiiñeʼ gúninu. Racané ca principiu ni zeeda lu Biblia laanu guicaanu decisión galán ne gúninu ni jneza. Ra bidii Jehová laanu ca principiu ni zeeda lu Stiidxaʼ la? rudiibe lugar cuinu xi gúninu ne guicaanu decisión ni gusihuinni nadxiinu laabe ne runi respetarnu ca ley stibe (Gál. 5:13).
7. Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ xiñee nabé risaca ca principiu ni zeeda lu Biblia (laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
7 Para guiene chaahuinu ximodo racané ca principiu ni zeeda lu Biblia laanu, guiníʼ íquenu ca señal ni nuu ruaa carretera ndaaniʼ stale guidxi. Stale de laacani rábicani ca ni zigusá carru xi ley cadi naquiiñeʼ gucheenecaʼ para cadi guicacaʼ ti multa. Nuu de laacani rábicani binni pabiáʼ reciu naquiiñeʼ gusá o pora naquiiñeʼ cuezadxí. Ne nuu de ca señal ca rábicani binni paraa nuu xiixa peligru. Zándaca gábicani binni nachuíʼ o nachuuchi nuu lu carretera o nabé ridiʼdiʼ maniʼ luni. Ti binni ni nanna gusá la? riníʼ ique chaahuiʼ xi cayuni ne rusá carru stiʼ né stale cuidadu. Ne zacá, pa guiaba nisaguié o pa reciu gundubi bi la? zanna ximodo naquiiñeʼ gusá. Zaqueca nga ca xpinni Cristu, qué rápasicaʼ laacaʼ para cadi gúnicaʼ xiixa ni ná Biblia cadi jneza, sínuque laaca qué riníʼ íquecaʼ o qué rúnicaʼ xiixa ni zanda gucaa laacaʼ gucheenecaʼ ca ley stiʼ Dios. Ne para ganda gúnicabe nga naquiiñeʼ gusihuínnicabe riníʼ íquecabe jneza.
Stale señal ni nuu ruaa carretera racanécani ca ni zigusá gánnacaʼ paraa nuu xiixa peligru. Zacá nga racané ca principiu ni zeeda lu Biblia laanu. (Biiyaʼ párrafo 7).
8. Casi ná Romanos 12:1, 2, ¿xi ribeendunu ora ruyúbinu ca principiu ni zeeda lu Biblia?
8 Ora rúninu stipa guidxélanu ca principiu ni zeeda lu Biblia ne gúninu ni nácani lu xquendanabáninu la? ribeendunu xcaadxi cosa nabé risaca. Rizíʼdinu guiníʼ íquenu cásica riníʼ ique Jehová. Ora ridúʼndanu ca relatu ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, rúninu stipa guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de laacani. Despué riníʼ íquenu xiñee gucuá cani lu Biblia ne ximodo zanda chinándanu ni nácani lu xquendanabáninu. Zacá rizíʼdinu iquíʼñenu xquendabiaaninu para gúninu xhiiñaʼ Dios. Laaca racaneni laanu ganna chaahuinu racalaʼdxiʼ Dios gúninu «ni chuulaʼdxiʼ ne ni jneza» (biindaʼ Romanos 12:1, 2).a
9. ¿Xiruʼ ribeendunu ora rinándanu ni ná ca principiu ni zeeda lu Biblia lu xquendanabáninu? (Hebreos 5:13, 14).
9 Ra guizíʼdinu guibáninu casi ná ca principiu ni zeeda lu Biblia racaneni laanu gácanu ti xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ lu ni runi cré. Ora rinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia riuʼnu jma gaxha de Jehová (biindaʼ Hebreos 5:13, 14). Zándaca caquiiñeʼ ca xcuidihuiiniʼ ca ti lista naroʼbaʼ ra cá xi zanda ne xi qué zanda gúnicaʼ. Ne zándaca rúnicabe ni ná lista ca purtiʼ si ridxíbicabe gaca castigárcabe. Peru Jehová qué runi tratar laanu casi xcuidihuiiniʼ, sínuque casi binni ni maʼ huaniisi. Ne ribézabe guicaanu decisión ni chuuláʼdxibe ne ni gusiecheʼ ladxidoʼbe (Sal. 147:11; Prov. 23:15, 26; 27:11).
¿XIMODO ZANDA GUIDXÉLANU CA PRINCIPIU CA LU BIBLIA?
10. ¿Ximodo zanda guidxélanu ca principiu ni zeeda lu Biblia?
10 Ora maʼ cayuni estudiarnu Biblia, ridxélanu principiu ni racané laanu gánnanu ximodo riníʼ ique Jehová. Ne ora rúninu stipa guiénenu xiñee guʼtaʼ xiixa ley la? laaca zanda guidxélanu caadxi principiu luni. Ora riene chaahuinu xiñee nuu ti ley la? racaneni laanu guiene chaahuinu modo riníʼ ique Jehová. Peru para ganda gúninu ni, nabé risaca guinábanu laabe gacanebe laanu ne gúninu stipa guiníʼ ique chaahuinu lu ni cadúʼndanu (Prov. 2:10-12). Zanda guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ: «¿Xiñee gudixhe Dios ley riʼ? ¿Xiruʼ rusiidiʼ ley ca naa de xcaadxi cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jehová pue? ¿Xi riziideʼ de relatu ni cayuundaʼ riʼ? ¿Ximodo zanda chinanda ni nani lu xquendanabaneʼ?». Ora maʼ biene chaahuinu ti relatu ni zeeda lu Biblia ne xiñee guʼtaʼ ti ley la? zacaanu decisión jneza lu xquendanabáninu ni zusiecheʼ ladxidóʼ Jehová.
11. Lu Sermón del Monte que, ¿ximodo bisiidiʼ Jesús laanu guidxélanu ca principiu ni zeeda lu Biblia? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
11 Lu Sermón del Monte, bisiidiʼ Jesús laanu ximodo zanda guidxélanu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna ejemplu. Ne lu cada tobi zadúʼyanu primé bizeeteʼ Jesús ti ley ne despué guniʼbe xi conseju o xi principiu zeeda luni. Ra guiníʼ ique chaahuinu ni bisiidibe ca ziénenu ximodo zanda chinándanu ni ná ca principiu ca lu xquendanabáninu. Ne laaca zadúʼyanu ximodo zacanécani laanu guicaanu decisión jneza.
Lu Sermón del Monte, bisiidiʼ Jesús ximodo zanda guidxélanu ca principiu ni nuu lu ca ley stiʼ Dios. (Biiyaʼ párrafo 11).
12. ¿Gunáʼ nga tobi de ca principiu ni zeeda lu ley ni riete lu Mateo 5:21, 22? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
12 (Biindaʼ Mateo 5:21, 22). «Cadi guutiluʼ». ¿Gunáʼ nga tobi de ca principiu zeeda lu ley riʼ? Qué racalaʼdxiʼ Jehová gaca nanaláʼdxinu binni, qué racaláʼdxibe gusihuínninu ni pur ni rúninu o ni rininu ninca pur ni riníʼ íquenu. Jesús guníʼ, neca qué guuti ti binni tuuxa, peru pa nanalaʼdxiʼ biʼchiʼ la? laaca si cadi zinanda ni ná principiu ni zeeda lu ley ca. «Tuuxa ni nanalaʼdxiʼ hermanu stiʼ» o nisi riníʼ mal de laabe la? laaca napa xidé guzuhuaa nezalú Dios. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nga nga ca cosa ni rucaa ti binni guuti tuuxa (1 Juan 3:15).
13. ¿Ximodo zanda chinándanu principiu ni zeeda lu Mateo 5:21, 22 lu xquendanabáninu? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
13 ¿Ximodo zanda chinándanu principiu ni zeeda lu Mateo 5:21, 22 ca dxi nabáninu riʼ? Ra cadi guidxiichinu pa bíʼnicabe laanu xiixa ne ra cadi guidaʼnu xiana (Lev. 19:18; Job 36:13). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ pa guidxiichinu o pa guidaʼnu xiana, zucaani laanu guininu o gúninu xiixa ni gusihuinni nanaláʼdxinu binni ca (Prov. 10:12). Zándaca guzulú guininu chisme o cosa ni cadi dxandíʼ ni guniná o ni guni biidiʼ lá tuuxa (Prov. 20:19; 25:23). Maca bidii Jesús ti principiu ni zacané ca xpinni Cristu gánnacaʼ zanda chuʼcaʼ ra naxoo pa qué iquiiñecaʼ internet ne ca red social ca jneza. Intiica si ni gúninu, nabé risaca cadi guininu xiixa ni gucaa laanu gusihuínninu nanaláʼdxinu xcaadxi. Cásica qué zuutinu tuuxa, zaqueca laaca qué zuyúbinu guininu o gucaʼnu xiixa mensaje ni gucaa xcaadxi binni maʼ cadi gápacaʼ respetu tuuxa.
(Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).
14. ¿Xi principiu zeeda lu ley ni riete lu Mateo 5:27, 28? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
14 (Biindaʼ Mateo 5:27, 28). «Cadi gápaluʼ jnadxiiluʼ». ¿Xi principiu zeeda lu ley ca pue? Cadi nanalaʼdxiʼ si Jehová guni binni xiixa pecadu sexual, sínuque laaca nanaláʼdxibe ca cosa feu ni riníʼ ique binni ni zanda gucaa laa guni xiixa pecadu. Bisiene Jesús pa guyadxí ti hombre ni maʼ bichaganáʼ ti gunaa (ni cadi xheelaʼ) ne guiníʼ ique gatané laabe la? maʼ bichee. Nga runi, neca gácani nagana, galán cadi guiníʼ íquenu cosa ni zanda gucaa laanu gucheʼnu (Mat. 5:29, 30). Laaca zanda gacané principiu riʼ ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ.
15. ¿Ximodo zanda chinándanu principiu ni zeeda lu Mateo 5:27, 28 lu xquendanabáninu? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
15 ¿Ximodo zanda chinándanu principiu ni zeeda lu Mateo 5:27, 28 ca dxi nabáninu riʼ? Ra gusaana de guiníʼ íquenu cosa ni zanda gucaa laanu gucheʼnu (2 Sam. 11:2-4; Job 31:1-3). Nga runi, ca xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ lu ni runi cré la? ruxooñelucaʼ de pornografía. Qué riniʼcaʼ cayuuyadxísicaʼ ne cadi cayúnicaʼ xiixa pecadu sexual. Laaca qué riniʼcaʼ cayuuyacaʼ ti tipu pornografía ni qué zuniná laacaʼ. Tiempu bibani Jesús la? gastiʼ nin ti dispositivo electrónico nin película nin foto. Neca zacá, rusihuinni principiu ca nanalaʼdxiʼ Jehová ca cosa yuudxuʼ ni rihuinni lúcani. Ndiʼ racané laanu guiénenu qué riuulaʼdxiʼ diʼ Jehová guséʼndanu foto o videu ra rihuinni cosa yuudxuʼ ra nuu xcaadxi o guinínenu tuuxa pur teléfono de cosa dxabaʼ o cosa yuudxuʼ. Principiu ni bidii Jesús ca racaneni ca ni maʼ bichaganáʼ para cadi gucheenecaʼ xheelacaʼ (Mal. 2:15). Ni dxandíʼ nga racaneni guiráʼ ca xpinni Cristu, cásica ca ni maʼ bichaganacaʼ ne ca ni caʼruʼ guichaganáʼ, para cadi guiábacaʼ lu xiixa pecadu sexual (Prov. 5:3-14).
(Biiyaʼ párrafo 14 ne 15).
16. ¿Xi principiu zeeda lu ley ni riete lu Mateo 5:43, 44? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
16 (Biindaʼ Mateo 5:43, 44). «Gunnaxhii prójimo stiluʼ». ¿Xi principiu zeeda lu ley ca pue? Racalaʼdxiʼ Jehová guidúʼyanu guiráʼ binni casi prójimo stinu ne gannaxhiinu laacaʼ. Peru tiempu bibani Jesús, cadi jneza modo riene ca judíu mandatu riʼ ne rusiidicaʼ zanda gaca nanaláʼdxicaʼ ca enemigu sticaʼ. Peru nanna Jesús cadi nga diʼ nga ni cusiidiʼ ley que. Nánnabe racalaʼdxiʼ Bixhózebe ni nuu guibáʼ guidúʼyanu xcaadxi binni casi prójimo stinu, gastiʼ naca xi raza laacaʼ o padé laacaʼ (Mat. 5:45-48).
17. ¿ Ximodo zanda chinándanu principiu ni zeeda lu Mateo 5:43, 44 lu xquendanabáninu? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
17 ¿Ximodo zanda chinándanu principiu ni zeeda lu Mateo 5:43, 44 ca dxi nabáninu riʼ? Cumu nadxiinu prójimo stinu la? nga rucaa laanu cadi chuʼnu lu ca guerra ne lu ca guendaridinde ni cayaca lu guidxilayú riʼ (Is. 2:4; Miq. 4:3). Laaca racaneni laanu gácanu nachaʼhuiʼ né tutiica binni gastiʼ naca xi raza laacaʼ, xquídxicaʼ o religión sticaʼ (Hech. 10:34, 35). Ne laaca racaneni laanu guni perdonarnu ca ni bininá laanu o ca ni bininá ca binni ni nadxiinu (Mat. 18:21, 22; Mar. 11:25; Luc. 17:3, 4).
(Biiyaʼ párrafo 16 ne 17).
QUIXHE ÍQUENU CHINÁNDANU CA PRINCIPIU NI ZEEDA LU BIBLIA LU XQUENDANABÁNINU
18. a) ¿Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu? b) ¿Xi chiguizíʼdinu lu sti artículo ca?
18 Guizáʼ rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ qué ruuyaʼ laanu casi xcuidihuiiniʼ ni cabeza si gábicabe laa xi guni. Racaláʼdxibe iquíʼñenu ca principiu ni zeeda lu Biblia para guicaanu decisión jneza guiráʼ dxi (1 Cor. 14:20). Ne óraca nga naquiiñeʼ gusihuínninu riduʼyaʼ chaahuinu xii nga ni racalaʼdxiʼ Jehová gúninu (Efes. 5:17). Ricaanu decisión ni chuulaʼdxiʼ Jehová purtiʼ nadxiinu laa ne cadi purtiʼ ridxíbinu guni castigárcabe laanu. Ne para ganda gúninu ni, maʼ bidiibe laanu sti regalu: laani nga conciencia stinu. Ne de nga peʼ nga chiguininu lu sti artículo ca.
CANCIÓN 95 Zeʼ dxi ziyaaniʼ jma
a Stale biaje, laanu, ca xpinni Cristu, caquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Caquiiñeʼ guiene chaahuinu chupa chonna principiu ni zeeda lu caadxi textu para ganda guicaanu decisión jneza. Cumu bizáʼ Jehová laanu para guiníʼ ique chaahuinu xi chigúninu la? nga zacané laanu guicaanu decisión ni chuulaʼdxiʼ Jehová ne ni uguube ndaayaʼ. Para stale judíu ni guca xpinni Cristu lu primé siglu que, nabé bichaa modo runi adorarcaʼ Dios purtiʼ dxiqué nabé rinándacaʼ ni ná costumbre ne gúpacaʼ stale ley.