6 HASTA 12 DE ABRIL DE 2026
CANCIÓN 82 Gácanu casi biaaniʼ ndaaniʼ Guidxilayú
Ximodo zanda gacanenu ca familia stinu ni cadi naca Testigu
«Cadi guireʼnu gana de gúninu ni jneza» (GÁL. 6:9).
TEMA
Ximodo zanda gaca llevarnu familia stinu galán ne ximodo zanda gacanenu laacabe, pa ganda la? guidxíñacabe gaxha de Jehová.
1, 2. ¿Xiñee zanda guchaa modo raca llevarnu familia stinu ora guizíʼdinu ni rusiidiʼ Biblia?
DXI gudxi ti hombre Jesús racalaʼdxiʼ gaca discípulo stibe, laabe bicábibe laa: «Guyé ra liʼdxuʼ. Biguetaʼ ra nuu ca pariente stiluʼ ne gudxi laacaʼ xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Jehová pur lii» (Mar. 5:19). Zacá bisihuinni Jesús, ora gánnanu xiixa noticia galán, normal nga gacaláʼdxinu gábinu ni familia stinu.
2 ¿Ñee rietenaláʼdxiluʼ dxi bizulú biziidiluʼ ca cosa ni zeeda lu Biblia la? Guizáʼ racaláʼdxiluʼ gábiluʼ cani familia stiluʼ. Peru guyuu tu laa qué ñuulaʼdxiʼ ni caziidiluʼ. Zándaca pur modo gúdxiluʼ ni laacabe bichiichini laacabe. Yanna, ¿xi zanda gúniluʼ para gaca llevarluʼ familia stiluʼ o guibiguetaʼ guiníʼneluʼ laacabe sin gusaana de chinándaluʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia yaʼ?
3. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?
3 Lu artículo riʼ, zadúʼyanu tapa cosa ni zacané laanu. Primé, zadúʼyanu ximodo ora rusihuínninu rianu binni zanda gacaneni laanu gannaxhiinu ne gápanu paciencia familia stinu ni qué naʼ guiziidiʼ de lu Biblia. Guiropa, xi zanda gúninu pa guninácabe laanu pur ni guiníʼcabe o pur ni gúnicabe. Guionna, ra gápanu paciencia laacabe ne guiníʼ íquenu zanda gueeda gácacabe ti xpinni Jehová, ximodo zanda gacaneni laacabe. Ne guidapa, ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu laacabe.
GUIANU BINNI ZACANENI LAANU GACANENU LAACAʼ
4. ¿Ximodo biʼniʼ tratar Jesús ca ni qué niná nucaadiaga laa?
4 Qué nusaana de ñacané Jesús ca binni ni qué niná nucaadiaga laabe. Bichaagabe xhiiñabe casi dxiiñaʼ ni runi ti hombre ni runi dxiiñaʼ lu layú uva ni biʼniʼ guiráʼ ni nuu lu náʼ para gudii ti yaga duʼgaʼ cuananaxhi (Luc. 13:6-9). Dxi guníʼ Jesús ejemplu riʼ, maʼ zinebe chonna iza de cayacanebe ca judíu gápacaʼ fe. ¿Xiñee gupa Jesús paciencia laacabe ne qué nireebe gana yaʼ? Purtiʼ biénebe ne biabe laacaʼ.
5. ¿Xiñee biá Jesús ca judíu?
5 Biá Jesús ca judíu que purtiʼ ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca religión que qué ñacanecaʼ laacabe gápacabe fe Dios. Ne biiyabe naca ca judíu que «casi dendxuʼ ni qué gapa pastor» (Mar. 6:34). Ante gati Jesús, biinabe pur ca binni ni nabeza ndaaniʼ guidxi Jerusalén purtiʼ nánnabe zati stale de laacaʼ purtiʼ qué gápacaʼ fe (Luc. 19:41-44). Pa gúninu stipa pur chinándanu ejemplu stiʼ Jesús, guiénenu binni ne guianu laacaʼ, nga zucaa laanu gacanenu familia stinu guidxíñacaʼ gaxha de Jehová.
6. ¿Xiñee naquiiñeʼ gápanu paciencia familia stinu ni cadi naca Testigu? (Gálatas 6:9).
6 (Biindaʼ Gálatas 6:9). Neca qué naʼ familia stinu guiziidiʼ de Jehová, galán gápanu paciencia laacaʼ ne «cadi guireʼnu gana de gúninu ni jneza». Nánnanu caquiiñeʼ tidiʼ tiempu para ganda guchaa binni ni runi cré ne gapa fe Jehová. Stale de laanu gúcanu binni ni qué ñapa esperanza ne qué ñunibiaʼnu Dios dxi guzanu lu guidxilayú (Efes. 2:12). Peru guyuu tu gupa paciencia laanu ne bisiidiʼ laanu de Jehová. Pa gápaluʼ paciencia familia stiluʼ, laaca zanda gacaneluʼ laacaʼ guidxíñacaʼ gaxha de Jehová.
PA GUINÍʼCABE O GÚNICABE XIIXA NI GUNINÁ LAANU
7. ¿Xi zándaca bicaa ca biʼchiʼ Jesús cadi gápacaʼ fe laabe?
7 Zándaca binadiaga ca biʼchiʼ Jesús de ca milagru ni bíʼnibe ndaaniʼ guidxi Galilea (Luc. 4:14, 22-24). Peru qué nusihuínnicaʼ nápacaʼ fe laabe (Juan 7:5). Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia xiñee qué ñuni crécabe Jesús, peru nuu chupa razón ni rusihuinni xiñee qué niná ca judíu ninándacaʼ laabe. Nuu de laacaʼ bidxíbicaʼ gucaanáʼ binni xquídxicaʼ laacaʼ (Juan 9:18-22). Ne xcaadxi la? guca nagana para laacaʼ guni crecaʼ laabe nga Mesías purtiʼ binibiaʼcaʼ laabe dede dxi nahuiinibe (Mar. 6:1-4). Ne zándaca laaca gucuá modo riníʼ ique ca binni que ca biʼchiʼ Jesús. ¿Ñee ngaca nga ni rizaaca familia stiluʼ la?
8. ¿Xi zanda gucaa familia stinu guiníʼ o guni xiixa ni guniná laanu?
8 Guiníʼ íquenu xiñee riníʼcabe o rúnicabe xiixa ni runiná laanu. Zándaca né ca biʼchiʼ Jesús nuu ora guníʼ familia stibe «cayaca íquebe» (Mar. 3:21). ¿Xi bicaa laacabe guiníʼcabe zacá yaʼ? Rusihuinni relatu ca guizáʼ nuu xhiiñaʼ Jesús ne qué gapa tiempu para go gueta (Mar. 3:20). Zándaca guníʼ ique familia stibe puru nga si nga cá íquebe. Zaqueca nga zándaca guiníʼ ique familia stinu, puru si cá íquenu guni adorarnu Dios. Pa nga nga ni riníʼ íquecabe de laanu la? galán gúninu stipa gusihuínninu pur ni guininu ne pur ni gúninu nácanu binni riuu razón.
9. ¿Xi zanda gacané familia stinu guchaa ni riníʼ ique de ca testigu stiʼ Jehová? (1 Pedro 3:1, 2; laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
9 Cadi gusaana de gácanu nachaʼhuiʼ ne gácanu binni riuu razón. Pa gácanu nachaʼhuiʼ né ca familia stinu la? zándaca guchaa modo riníʼ íquecabe de ca testigu stiʼ Jehová (biindaʼ 1 Pedro 3:1, 2). Guzéʼtenu ti ejemplu, jma nagueenda zanda guni sentir xheelaʼ ti hermana ni cadi naca Testigu nuu stubi o guidxiichi ora cheʼ xheelaʼ reunión o chiguni predicar. Para cadi guni sentirbe zacá, zanda guchaa hermana ca hora maʼ gudixhe guni caadxi cosa ni guchiña laa gaxha de Jehová ti zacá gápabe tiempu para xheelabe. Zanda quixheʼ íquebe guni predicarbe ora qué guinni xheelabe ra yoo o cayuni xiixa dxiiñaʼ. Pa ti xpinni Cristu guchaa ni naguixhe ique guni, ne zaqueca gaca ti binni ni riuu razón, zándaca zacaneni familia stiʼ, ni cadi naca Testigu, guchaa ni riníʼ ique de laanu.
Pa gácanu nachaʼhuiʼ ne amable né xheelanu ni cadi naca Testigu, zándaca guchaa ni riníʼ íquebe de ca testigu stiʼ Jehová. (Biiyaʼ párrafo 9).f
10. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora guiníʼcabe mal de laanu?
10 Ora guiníʼcabe mal de laanu, ni jma jneza nga cadi guicábinu. Ora guníʼcabe ro ne reʼ xhaataʼ Jesús, qué nuyubi nidindediidxaʼ. Guluube gana ca binni que gúʼyacaʼ ca cosa ni rúnibe ne maʼ laacaʼ gúʼyacaʼ xi guni crecaʼ (Mat. 11:19). Laaca bisihuínnibe nácabe ti binni riuu razón ne nabánibe nayecheʼ (bichaaga ni né Juan 2:2, 6-10). Chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ne cadi gucabiruaanu ca familia stinu ora guiniʼcaʼ xiixa ni cadi dxandíʼ de laanu. Ni jma jneza gúninu nga gudiʼnu lugar laapecabe gúʼyacabe nácanu binni riuu razón ne nabáninu nayecheʼ. Zándaca zacá zudiicabe cuenta cadi dxandíʼ ni maʼ binadiágacabe de laanu.
GÁPANU PACIENCIA NE CADI GUNÍTINU ESPERANZA NI NÁPANU
11. ¿Ximodo biʼniʼ tratar Jesús ca biʼchiʼ?
11 Lu ca Evangeliu ca rihuinni gupa Jesús paciencia ca biʼchiʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi bíʼnibe primé milagru stibe ndaaniʼ guidxi Caná, zándaca laaca nuu ca bíʼchibe raqué (Juan 2:11, 12). Neca zaqué, qué ñuni crécabe laabe. Peru qué nusaana Jesús de niniʼné laacabe. Chonna iza despué de bizaaca ndiʼ, riete lu Biblia guniʼné Jesús ca biʼchiʼ né diidxaʼ nadóʼ (Juan 7:5-8).
12. ¿Xi zacané laanu gápanu esperanza zándaca naʼ familia stinu guni ni ná Jehová?
12 Racané ca cosa ni maʼ bizíʼdinu cadi tan xadxí de modo riá Jehová laanu cadi gunítinu esperanza zanda guiziidiʼ familia stinu de Jehová. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ nánnanu neca maʼ bizulú gran tribulación, zándaruʼ gapa binni oportunidad de gúnicaʼ ni ná Jehová. Nga runi, ora guinitilú religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, zándaca zietenalaʼdxiʼ familia stinu guninu zazaacani ne nga gucaa laacabe gúnicabe ni ná Jehová (Apoc. 17:16).a Ne pa guidúʼyanu cadíʼdicabe lu guendanagana, zúninu guiráʼ ni nuu lu nanu para gacanenu laacabe. Ora gúʼyacabe nacháʼhuinu ne dxandíʼ nadxiinu laacabe, zándaca nga gucaa laacabe guiziidicabe de Jehová.
GUSIHUÍNNINU NADXIINU LAACABE
13. Neca nabé nuu xhiiñanu cayúninu ni ná Jehová, ¿xi qué racaláʼdxinu guiníʼ ique familia stinu?
13 Neca guizáʼ nuu xhiiñanu ra cayúninu ni ná Jehová, peru qué racaláʼdxinu guiníʼ ique familia stinu qué gápanu tiempu para laacaʼ o cadi nadxiinu laacaʼ (Mat. 7:12). Guidúʼyanu chupa chonna modo zanda gusihuínninu rizaaláʼdxinu laacabe.
14, 15. ¿Ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu familia stinu ni cadi naca Testigu? Bizeeteʼ ti ejemplu.
14 Gatigá guinínenu laacabe ne gusihuínninu nadxiinu laacabe. Zanda gusihuínninu nadxiinu familia stinu ra gábinu laacaʼ ximodo nuunu. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa bireʼnu de vacación o canazánenu ca xhamígunu, zanda guséʼndanu foto ra nuucabe. Gudiʼnu laacabe ti regalu o gucaʼnu ti carta para laacabe, nga zándaca zacaneni laanu gaca llevarnu laacabe. Pa gúninu ca ni bizéʼtenu riʼ, zanda gusihuínninu dxandíʼ nadxiinu laacabe.
15 Guidúʼyanu ni bizaaca Anna, ti hermana de Armenia. Nabé ridagulisaa familia stibe ora gusaa tuuxa iza o gaca xiixa saa. Dxi gúcabe Testigu, guizáʼ guyuu familia stibe xizaa. Guníʼ íquecaʼ zaxélebe de laacaʼ ne xi zazaaca de laabe. ¿Xi runi Anna para cadi chuʼ familia stiʼ xizaa pur laa yaʼ? Laabe guniʼbe: «Ora rigannaʼ familia stinneʼ, rabeʼ laacaʼ ximodo huayuaaʼ ne xii nga ca cosa ni runeʼ. Laaca runeʼ invitar laacabe chécabe ra lidxeʼ ne rulueeʼ laacabe tuu nga ca xhamiguaʼ. Zacá runibiáʼ familia stinneʼ laacabe ne riábacabe laacaʼ». Laaca bizeetebe: «Stale de ca familia stinneʼ ruuyacaʼ nuaaʼ nayecheʼ ne maʼ qué riuupecaʼ xizaa pur naa».
16. ¿Ximodo bisihuinni Jesús bizaalaʼdxiʼ Santiago, biʼchiʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ nota ca).
16 Gusihuínninu risácacabe para laanu. Biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ, bihuínnibe nezalú Santiago, bíʼchibe, ne zaqué bisihuínnibe rizaaláʼdxibe laa (1 Cor. 15:7). ¿Ñee riníʼ íqueluʼ xi biʼniʼ sentir Santiago ra bidii cuenta qué nudxiideche Jesús laa la? Zándaca ra bibiguetaʼ bíʼyabe Jesús bidiibe cuenta laa nga Mesías. Ne laaca zándaca despué de biiyabe Jesús guyebe yetídxibe restu familia stibe ti zacá né laacaʼ guni crecaʼ (Hech. 1:14).b
17. ¿Ximodo zanda chinándanu ni ná Romanos 12:15? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
17 (Biindaʼ Romanos 12:15). Pa gusihuínninu rizaaláʼdxinu ca familia stinu ora guizaaca xiixa lu xquendanabánicaʼ, pa galán o pa cadi galán, zándaca guchaa ni riníʼ íquecaʼ de ca Testigu.c Guzéʼtenu ti ejemplu, pa tobi de ca familia stinu gapa ti baʼduhuiiniʼ, zanda guni felicitarnu laabe ne gudiʼnu laabe ti regalu para gúʼyabe cayechenenu laabe. O pa gati tuuxa ni nadxiibe, zanda guyúbinu diidxaʼ para quixhedxinu ladxidoʼbe, guséʼndanu ti carta ra nuube o gúninu xiixa para gacanenu laabe. Ne gatigá zanda gucaʼnu ti carta, guséʼndanu ti mensaje, guinínenu ne chigánnanu ca familia stinu, jmaruʼ si ora cadíʼdicabe lu guendanagana.
Pa chuʼnu né ca familia stinu ora jma peʼ caquiiñecaʼ de laanu, zándaca guchaa ni riníʼ íquecabe de laanu ne ni riníʼ íquecabe de religión stinu. (Biiyaʼ párrafo 17).g
18. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ discípulo Andrés?
18 Gunibiáʼcabe ca hermanu de congregación. Ora bidii discípulo Andrés cuenta Jesús nga Mesías, nagueendaca guyé yeyubi Pedro, biʼchiʼ, para gunibiáʼ Jesús (Juan 1:40-42). ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Andrés yaʼ? Zanda gatigá guni invitarnu ti familia stinu ra Yoo stiʼ Reinu o guni invitarnu laabe chitóʼnenu laabe né ca xhamígunu. Zacá zudiicabe cuenta nácanu casi restu binni ne nacháʼhuinu.
19. ¿Ximodo zanda guni tratarnu ca familia stinu neca qué riénecaʼ ni runi crenu? (1 Pedro 3:15).
19 (Biindaʼ 1 Pedro 3:15). Zándaca qué guiene chaahuiʼ ca familia stinu xiñee qué rúninu caadxi cosa ni laacabe rúnicabe, peru qué zusiaandacabe nácanu binni nachaʼhuiʼ ne runi respetarnu laacabe. Neca qué rúninu ca saa ni rúnicabe, zándaca zudiicabe xquixe peʼ laanu purtiʼ ribeenu tiempu para chigánnanu laacabe intiica si dxi. Zanda chigánnanu laacabe sti dxi , guidóʼnenu laacabe juntu ne gudiʼnu laacabe xiixa regalu neca cadi cayaca xiixa saa.
CADI GUIREʼNU GANA
20. ¿Xiñee riuʼnu gana ora guiníʼ íquenu ejemplu stiʼ Santiago?
20 Neca qué ñuni predicarné Santiago Jesús, peru despué gúcabe discípulo stiʼ (Gál. 1:18, 19; 2:9). Ne rihuinni dxichi biziidibe stale cosa de ni bisiidiʼ Jesús. Guzéʼtenu ti ejemplu, gudxi espíritu santu laabe gucaabe ti carta ra bisiidibe caadxi cosa cásica ni riete lu Sermón del Monte.d
21. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de gacanenu ca familia stinu ni cadi naca Testigu?
21 Neca gusihuínninu nadxiinu ca familia stinu ni cadi naca Testigu ne gácanu nachaʼhuiʼ né laacaʼ, zándaca qué zanacaʼ guiziidicaʼ de Jehová. Neca zacá, cadi guireʼnu gana. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ cada biaje gusihuínninu nadxiinu laacabe ne gácanu nachaʼhuiʼ né laacabe, zinándanu ejemplu stiʼ Jehová ne Jesús, purtiʼ laaca riacaʼ binni (Luc. 6:33, 36). Ne zándaca ra tidiʼ tiempu, pur modo biʼniʼ tratarnu laacabe, zucaani laacabe guchaacabe modo riníʼ íquecabe de ca Testigu. Ne zándaca zietenaláʼdxicabe ca cosa ni runi crenu ni gábinu laacabe yanna. Pa qué gusaana de guyúbinu modo gacanenu laacabe, zándaca zedandá dxi ziéchenu purtiʼ zanácabe guiziidicabe ni ná Biblia ne guni adorarnécabe laanu Jehová.
CANCIÓN 60 Risaca xpida binni
a Biiyaʼ artículo ni láʼ «¿Xi nánnanu de ca juiciu ni chiguni Jehová huidxe?», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa mayo 2024, yaza 11, párrafo 11 hasta 13.
b Despué de guti Jesús ne biasa de lade gueʼtuʼ, chupa de ca biʼchiʼ beeda gácacaʼ xpínnibe (Santiago ne Judas).
c Biiyaʼ cuadru «¿Xi zanda gúniluʼ pa guni invitar ti familia stiluʼ ni cadi naca Testigu lii ti guendaxheelaʼ o ra guti tuuxa?».
d Bichaaga ni ná Santiago 1:2 né Mateo 5:11, 12; Santiago 1:19 né Mateo 5:22; Santiago 1:22 ne 2:24 né Mateo 7:21, ne Santiago 2:13 né Mateo 5:7 ne 6:14, 15.
e Zadxélaluʼ jma información lu sección «Preguntas de los lectores» stiʼ revista La Atalaya 15 de mayo de 2002 ne revista La Atalaya 15 de noviembre de 2007.
f NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ: Ante guiree ti hermana chiguni predicar, né stale cariñu cayuni prepararbe ti guendaró para xheelabe.
g NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Laaca hermana que, cabee tiempu para chiganna suegra, ni cadi naca Testigu.