ARTÍCULO DE ESTUDIU 51
CANCIÓN 132 Maʼ tobi si laanu
Laguni ti guendaxheelaʼ ni gusisaca Jehová
«Gaca guiráʼ cosa jneza ne gaca ni né orden» (1 COR. 14:40).
TEMA
Ximodo zanda gusisaca ca ni chichaganáʼ Jehová dxi gúnicaʼ boda sticaʼ.
1, 2. ¿Xi racalaʼdxiʼ Jehová para ca ni chichaganáʼ?
¿ÑEE nápaluʼ novio o novia la? ¿Ñee maʼ cá íquetu guichaganatu la? Pa zacá ni, ¡cayechenedu laatu! Dxandíʼ, zándaca yanna jma ziuu xhiiñatu para gúʼyatu ximodo gaca guendaxheelaʼ stitu. Zanda chuʼtu seguru racalaʼdxiʼ Jehová chuʼtu nayecheʼ dxi guichaganatua ne chuʼtu nayecheʼ casi guendaxheelaʼ (Prov. 5:18; Cant. 3:11).
2 Nabé risaca guihuinni nadxiitu ne runi respetartu Jehová ora gaca guendaxheelaʼ stitu. ¿Xiñee yaʼ? ¿Ximodo zanda gúʼyatu gácani zacá yaʼ? Lu artículo riʼ zacábinu guiropaʼ pregunta ca. Neca gucuá artículo riʼ para ca ni canazá de novio ne maʼ gudixhe ique guichaganáʼ, ca principiu riʼ laaca zanda gacanécani guiráʼ xixenu para gusisácanu Jehová pa chuunu ti guendaxheelaʼ o pa guinábacabe laanu xiixa conseju.
XIÑEE NAQUIIÑEʼ GUSISACA BODA STILUʼ JEHOVÁ
3. ¿Xi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ni chichaganáʼ ora quixhe chaahuicaʼ modo gaca boda sticaʼ, ne xiñee?
3 Ora maʼ caguixhe chaahuiʼ ca xpinni Cristu ni chichaganáʼ modo gaca boda sticaʼ, naquiiñeʼ chinándacaʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ Jehová nga gudixhestí guendaxheelaʼ. Ne laapebe nga bicheelabe Adán ne Eva, ca primé binni bibani lu guidxilayú (Gén. 1:28; 2:24). Nga runi, laatu, ca ni chichaganáʼ, ni jma risaca nga gúʼyatu xi riníʼ ique Jehová.
4. ¿Xi sti razón nuu para guʼyaʼ ca ni chichaganáʼ xi riníʼ ique Jehová ora quixheʼ chaahuicaʼ modo gaca boda sticaʼ?
4 Sti razón risaca ni nuu para gúʼyatu xi riníʼ ique Jehová ora maʼ caguixhe chaahuitu modo gaca boda stitu nga purtiʼ nácabe Bixhózetu ni nuu guibáʼ ne xhamígutu laabe (Heb. 12:9). Qué racaláʼdxitu gusaana de gaca xhamígutu laabe ne laaca qué zúnitu xiixa dxi guichaganatu, o sti dxi, ni gusiuubaʼ o guniná ladxidóʼ Jehová (Sal. 25:14). Ra guiníʼ íquetu guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Jehová ne guirá ni zuni pur laatu, ¿qué rucaa nga laatu gusisácatu laabe dxi gaca boda stitu la? (Sal. 116:12).
XIMODO GUSISACA BODA STILUʼ JEHOVÁ
5. ¿Ximodo zanda gacané Biblia ca ni chichaganáʼ guicaacaʼ decisión jneza de modo gúnicaʼ boda sticaʼ?
5 Lu Biblia cadi zeeda diʼ ti lista ni caníʼ ximodo peʼ naquiiñeʼ gaca ti boda o ximodo gaca saa ni zándaca gaca despué de maʼ bichaganácabe. Nga runi, gadxé gadxé nga modo raca ti boda o ti saa purtiʼ gadxé gadxé modo biniisi binni, gadxé gadxé guidxi laacaʼ ne zaqueca gadxé gadxé cosa ni riuuláʼdxicaʼ. Nga runi, laanu, ca ni dxandíʼ xpinni Cristu, maʼ gudixhe íquenu guni respetarnu ca ley ni maʼ gudixhe gobiernu ndaaniʼ guidxi stinu ni caníʼ ximodo gaca ti saa (Mat. 22:21). Pa ca ni chichaganáʼ ca chinándacaʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia, intiica decisión guicaacaʼ, zusisaca boda sticaʼ Jehová ne zusiéchecaʼ laabe. Guidúʼyanu chupa chonna principiu ni zacané laacabe.
6. ¿Xiñee risaca guni cumplir ca ni chichaganáʼ ca requisitu ni maʼ gudixhe gobiernu ra nabézacaʼ para guichaganacaʼ? (Romanos 13:1, 2).
6 Lachinanda ni ná ley stiʼ guidxi ra nabézatu (Rom. 13:1, 2). Ca ni chichaganáʼ naquiiñeʼ guni cumplircaʼ caadxi requisitu ni maʼ gudixhe ley stiʼ guidxi ca para ganda guichaganacaʼ. Nga runi, galán nga gánnatu xi rinábacabe ndaaniʼ guidxi ra nabézatu. Ne pa caquiiñetu tu gacané laatu la? zanda guinábatu gacané ca ancianu laatu.b
7. ¿Ximodo naquiiñeʼ gaca ti boda ne xi zacané gácani zacá?
7 Laguuyaʼ gaca ca cosa ca jneza (1 Cor. 10:31, 32). Laguuyaʼ gaca boda stitu casi ná espíritu stiʼ Dios, ne cadi chinándatu espíritu stiʼ guidxilayú (Gál. 5:19-26). Cumu novio ca nga chigaca xaíque stiʼ familia stiʼ la? laabe nga naquiiñeʼ gúʼyabe gaca boda ca casi modo riuulaʼdxiʼ Jehová ne gúʼyabe chúʼcabe nayecheʼ dxi ca. Ne tobi de ca cosa ni zanda gacané gácani zacá nga tidiʼ ti discursu de guendaxheelaʼ ra zeeda caadxi principiu ni zeeda lu Biblia ni zacané ca ni chichaganáʼ. Ora hermanu ni cutiidiʼ discursu ca guni ni né stale cariñu, guendarannaxhii ne respetu, zacaneni guiráʼ ca ni cucaadiaga guiénecaʼ naca guendaxheelaʼ ca ti regalu stiʼ Jehová ne nabé risaca dxi ca. Nga runi, stale de ca ni cá ique guichaganáʼ rinábacaʼ tidiʼ discursu ca ndaaniʼ ti Yoo stiʼ Reinu. Pa racalaʼdxiʼ ca ni chichaganáʼ iquiiñecaʼ ti Yoo stiʼ Reinu, dede ante naquiiñeʼ gucaacaʼ ra nuu ca ancianu para guinábacaʼ pa zanda iquiiñecaʼ Yoo stiʼ Reinu ca.
8. ¿Xi zanda guni ca ni chichaganáʼ para gaca boda sticaʼ jneza? (Romanos 13:13).
8 (Biindaʼ Romanos 13:13). Pa despué de guichaganatu gudixhe íquetu gúnitu ti saa o ti guendaró, ¿xi zanda gacané laatu para cadi gusihuínnitu espíritu stiʼ guidxilayú yaʼ? Ca diidxaʼ griegu ni biquiiñecabe para guca traducir «saa ra runi binni ni cadi jneza» caniʼni de ca reunión social ra rixúdxicabe ne ra ruxhídxicabe música dede maʼ huaxhinni (biiyaʼ nota de estudiu «fiestas descontroladas», stiʼ Romanos 13:13). Pa quixhe íquetu gudiitu bebida ni napa alcohol, dede ante biiyaʼ pabiáʼ nga chigudiiluʼ para cadi tidisú tuuxa ora gueʼ.c Pa zaxidxi música, laguuyaʼ xhídxini biaʼ galán para ganda güíʼ binni diidxaʼ. Laaca naquiiñeʼ gúʼyatu xi clase música zaxidxi ne xi riníʼ ca letra stiʼ ca canción ca ti zacá cadi guninatu conciencia stiʼ sti binni.
9. ¿Xi naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ni chichaganáʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ ora maʼ cayaca guendaxheelaʼ sticaʼ?
9 ¿Ñee racaláʼdxitu guiníʼ tuuxa de familia stitu o xhamígutu chupa chonna diidxaʼ para laatu o cuʼ xiixa foto o videu o guni sti cosa para ca invitadu stitu la? Ca cosa ni bizéʼtenu riʼ racanécani chuʼ guendanayecheʼ ora maʼ cayaca saa ca. Peru naquiiñeʼ gúʼyatu gaca guirani jneza ne gusiecheʼ cani laatu (Filip. 4:8). Laguiníʼ ique: «¿Ñee zusihuínnini respetu ca invitadu la? ¿Zusihuínnini respetu guendaxheelaʼ la?». Ne ni jma risaca: «¿Ñee zusisácani Jehová la?». Neca zanda quixhe íquetu chuʼ ti binni ni cuee chiste para gusixidxi laatu, peru galán gúʼyatu cadi guiniʼbe xiixa ni cadi jneza ni gucaa ca ni cucaadiaga laabe guiníʼ íquecaʼ de ora ratané tuuxa ti binni (Efes. 5:3). Ne pa gulitu tuuxa de familia stitu o xhamígutu para guiníʼ chupa chonna diidxaʼ para laatu la? lachuu seguru runibiáʼ chaahuibe laatu, nánnabe xi riuuláʼdxitu ne runi respetarbe laatu.
10. ¿Xiñee caquiiñeʼ guʼyaʼ ca ni chichaganáʼ cadi tidisucaʼ lu ca cosa ni gúnicaʼ para guendaxheelaʼ sticaʼ? (1 Juan 2:15-17).
10 Laguuyaʼ cadi tidisutu né ni gúnitu (biindaʼ 1 Juan 2:15-17). Rusisaca Jehová ca xpinni ni runi stipa para gusisácacaʼ laabe lugar de guyúbicaʼ gusisaca binni laacaʼ. Nga runi, ca ni chichaganáʼ rúnicaʼ stipa cadi quite xhaatacaʼ bueltu ne cadi guni presumircaʼ, ni caninu nga cadi gúnicaʼ xiixa para si guʼyaʼ binni guiráʼ cosa nápacaʼ. Yanna, pa quixhe íquetu gúnitu ti guendaxheelaʼ sencíu, ¿ximodo zacaneni laatu yaʼ? Laguuyaʼ xi guníʼ ti hermanu de guidxi Noruega láʼ Mike, sicaríʼ guniʼbe: «Qué niguíʼñedu stiʼ binni ne qué nusaana de ñácadu precursor, neca guca guendaxheelaʼ stidu sencíu, peru guizáʼ rietenaláʼdxidu cosa sicarú de laani». Ne ti hermana de guidxi India láʼ Tabitha guníʼ: «Cumu gudixhe íquedu gaca guendaxheelaʼ stidu sencíu la? huaxiéʼ cosa bínidu ne lu stale cosa guyuʼdu de acuerdu. Nga gucané laadu cadi chuʼ xhaatadu xizaa».
Intiica si guidxi nuunu, laanu, ca testigu stiʼ Jehová zanda gaca guendaxheelaʼ stinu sencíu, sicarú ne ni guietenaláʼdxinu né stale cariñu. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11).
11. ¿Xi zanda guni ca ni chichaganáʼ para cadi tidisucaʼ pur modo guzuchaahuicaʼ? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
11 ¿Ñee maʼ gulitu xi lari gácutu la? Dxandíʼ, para dxi ca la? racaláʼdxitu gácutu lari ni jma galán. Maca dede tiempu gucuá Biblia, guizáʼ ruyubi ca novio ne ca novia guzuchaahuicaʼ galán (Is. 61:10). Zándaca lari ni gácutu dxi ca gadxé peʼ ni de ca lari ni maʼ biaatu gácutu, peru naquiiñeʼ gácutu lari jneza ne biaʼsi peʼ para dxi ca (1 Tim. 2:9). Cadi gudiitu lugar jma guisaca lari ni gácutu, o sti cosa, dxi gaca guendaxheelaʼ stitu (1 Ped. 3:3, 4).
12. ¿Xiñee naquiiñeʼ gucaanáʼ ca ni chichaganáʼ ca costumbre ni ná Biblia cadi jneza?
12 Cadi chinándatu ca costumbre ni ná Biblia cadi jneza (Apoc. 18:4). Ndaaniʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, ora richaganáʼ tuuxa zándaca rinándacaʼ ca costumbre ni runi religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne ládecani zeeda espiritismo ne caadxi cosa ni runi cré binni. Peru cayabi Jehová laanu naquiiñeʼ guixélenu de guiráʼ cosa ca purtiʼ cadi nayácani nezalube (2 Cor. 6:14-17). Nga runi, pa qué gánnatu paraa biasa ca costumbre o tradición ni raca neza ra nabézatu la? galán guni investigartu paraa biasastícani ne guyúbitu ca principiu ni zeeda lu Biblia ni zacané laatu guicaatu ti decisión pa zúnitu ni o coʼ lu guendaxheelaʼ stitu.
13. ¿Ximodo zanda gusihuinni ca ni cachaganáʼ ruuyacaʼ ca regalu ca cásica ruuyaʼ Jehová cani?
13 Neza ra nabézatu, ¿ñee nápacabe costumbre chinécabe regalu para ca ni cachaganáʼ la? Zándaca biaʼ bueltu nápacabe nga regalu ni rudiicabe. Cayabi Biblia ca xpinni Cristu gudiicaʼ de ni nápacaʼ ne ora gúnicaʼ ni ziuucaʼ nayecheʼ (Prov. 11:25; Hech. 20:35). Peru ca ni cachaganáʼ ca qué racaláʼdxicaʼ guni sentir ca invitadu sticaʼ naquiiñeʼ peʼ chinecaʼ ti regalu ne laaca qué racaláʼdxicabe guni sentircaʼ huaxiéʼ risaca regalu ni zinecaʼ. Runi ca xpinni Jehová stipa gúʼyacaʼ ca regalu ca cásica ruuyabe ni ne rudiʼnu xquixe peʼ tuuxa ora gudii laanu xiixa purtiʼ nadxii laanu ne cadi pur obligación (2 Cor. 9:7).
XIMODO ZANDA GUNI CHAAHUITU CA GUENDANAGANA NI CHUʼ
14. ¿Xi guendanagana ridxaagalú ca ni chichaganáʼ?
14 Zándaca gaca nagana para ca ni chichaganáʼ quixhe chaahuicaʼ modo gaca guendaxheelaʼ sticaʼ ne gácani modo riuulaʼdxiʼ Jehová ne gusisácani laa. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca gaca nagana para laacabe gúnicabe ti guendaxheelaʼ sencíu. Guidúʼyanu ni bizaaca Charlie, de Islas Salomón, sicaríʼ guniʼbe: «Guizáʼ guca nagana para laadu cuidu tu guni invitardu purtiʼ guizáʼ nápadu xhamígudu ne guidxi ra nabézadu guiráʼ tu ribeza gaca invitar». Tabita, hermana ni bizéʼtenu lu párrafo chii que guníʼ: «Ndaaniʼ guidxi ra nabezaʼ, ora gaca ti saa, maʼ biaacabe gaca invitar stale binni. Nga runi, guca nagana para laadu ucuudxidu bixhózedu ne jñaadu para gudiicaʼ lugar gúnidu ni maʼ gudixhe íquedu, guni invitardu biaʼ ti gayuaa si binni». Sicaríʼ guníʼ Sarah, de guidxi India: «Nuu caadxi binni, nabé risaca para laacaʼ pabiáʼ bueltu nápacaʼ ne ximodo ruuyaʼ xcaadxi laacaʼ. Cumu dxi bichaganáʼ ca xprimuaʼ bíʼnicaʼ ti saa guizáʼ naroʼbaʼ ne bíʼnicaʼ stale gastu la? ngue runi stale de ca ni runibiaʼdu gucuacaʼ tema gaca saa stidu jma galán que stícabe». ¿Xi zacané laatu gudxiilutu ca guendanagana riʼ ne xcaadxi cásica laacani yaʼ?
15. ¿Xiñee nabé risaca guni orar ca ni chichaganáʼ Jehová para gábicaʼ laabe ni naguixhe íquecaʼ gúnicaʼ lu guendaxheelaʼ sticaʼ?
15 Gatigá laguni orar para guiree ca cosa ni gudixhe íquetu jneza. Zanda guiníʼnetu Jehová para gábitu laa xi naguu xizaa laatu ne xi naguixhe íquetu gúnitu (Filip. 4:6, 7 ne nota de estudiu “en cualquier situación”). Laaca galán guinábatu laabe gacanebe laatu guicaatu decisión jneza, chuʼtu tranquilu ne cadi guidxíbitu purtiʼ si maʼ gadxé decisión ni gucuaatu que ni ñuulaʼdxiʼ xcaadxi ñúnitu (1 Ped. 5:7). Ne ora gúʼyatu modo ricábibe ca oración stitu, jma zápatu confianza laabe. Sicaríʼ guníʼ Tabita: «Nabé guyuʼdu xizaa pa ñuu xiixa ni nuucaʼ guirópadu cadi ñuʼdu de acuerdu o ñuu xiixa ni nucaa laadu cadi ñuʼdu de acuerdu né familia stidu. Nga runi ante guinidu de ni naguixhe íquedu gúnidu la? siempre rinínedu Jehová. Biʼyaʼ dxíchidu ximodo gucané Jehová laadu chuʼdu tobi si».
16, 17. ¿Xiñee risaca güíʼ ca ni chichaganáʼ diidxaʼ ora quixhe chaahuicaʼ xi gúnicaʼ lu guendaxheelaʼ sticaʼ?
16 Laguiníʼ xi racaláʼdxitu gúnitu ne laguni ni né respetu (Prov. 15:22). Para gaca ti guendaxheelaʼ, caquiiñeʼ guicaa novio ne novia ca stale decisión, casi: quíxhecaʼ fecha, gúʼyacaʼ pabiáʼ bueltu nápacaʼ, gúnicaʼ lista de invitadu sticaʼ ne xcaadxi cosa casi laacani. Ante guicaatu ti decisión, guirópatu laguuyaʼ ca opción ni nápatu, laguuyaʼ ca principiu zeeda lu Biblia ni zacané laatu ne lagucaadiaga ca conseju ni zándaca gudii xcaadxi hermanu laatu. Ora guiniʼtu xi naguixhe íquetu gúnitu lagaca nachaʼhuiʼ, laguiene ni riníʼ ique xcaadxi binni ne lagaca naguudxi. Pa gabi bixhózetu o jñaatu o tuuxa de familia stitu laatu gúnitu xiixa ne rábitu zanda gúnitu ni la? gastiʼ naca gúnitu ni. Purtiʼ laaca risaca dxi ca para laacabe. Ne pa qué zanda gúnitu ni canábacabe laatu la? lagusiene laacabe ca razón ni nápatu, peru laguni ni né stale respetu ne cariñu (Col. 4:6). Lagacané laacabe guiénecabe ni racaláʼdxitu nga chuʼtu nayecheʼ dxi ca ne gusisácatu Jehová.
17 Yanna, ¿pa cadi Testigu bixhózetu o jñaatu yaʼ? Zándaca gaca nagana para laatu gusiénetu laacabe ca decisión ni maʼ gucuaatu, peru pa gúnitu ni né diidxaʼ nadóʼ la? zieni laatu galán. Ti hermanu de guidxi India láʼ Santhosh guníʼ: «Gucalaʼdxiʼ ca familia stidu ñúnidu caadxi de ca costumbre ni runi ca hindú. Guizáʼ nagana guca para laacabe guiénecabe ne guni respetárcabe xi riníʼ íquedu de laani. Peru gudixhe íquedu gúnidu chupa chonna cosa ni gunábacabe laadu purtiʼ nánnadu cadi cuchéʼnedu Jehová pa gúnidu ni. Bidiʼdu guendaró ni racaláʼdxicabe ne laaca gudixhe íquedu cadi gúʼndadu ne cadi guyaadu purtiʼ cadi biaacabe gúnicabe ni».
18. ¿Xi zacané ca ni chichaganáʼ guiree ca ni gudixhe íquecaʼ para guendaxheelaʼ sticaʼ jneza? (1 Corintios 14:40; laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
18 Laquixhe chaahuiʼ ni chigúnitu. Pa quixhe chaahuitu ca cosa ca né stale cuidadu, zándaca qué ziuupetu xizaa dxi gaca guendaxheelaʼ stitu (biindaʼ 1 Corintios 14:40). Wayne, ti hermanu de guidxi Taiwán guníʼ: «Chupa chonna gubidxa ante gaca guendaxheelaʼ stidu, gúpadu ti reunión né ca binni ni chigacané laadu. Bidúʼyadu xi chigaca ne laaca bínidu ti ensayu para guidúʼyadu ximodo chigaca guendaxheelaʼ stidu ne pa cayaadxaʼ xiixa o pa maʼ nuu guirani listu». Laguni stipa chinándatu hora ni maʼ gudíxhetu para gaca guendaxheelaʼ ca, zacá zusihuínnitu runi respetartu ca binni ni biʼniʼ invitartu.
Pa guʼyaʼ chaahuitu ne quixhe chaahuitu guiráʼ ni caquiiñeʼ para gaca guendaxheelaʼ stitu la? zaree guirani jneza. (Biiyaʼ párrafo 18).
19. ¿Xi zacané ca ni chichaganáʼ gaca saa sticaʼ modo gudixhe íquecaʼ gácani?
19 Pa dede ante guiníʼ íquetu xi zanda gueeda guizaaca, zacaneni laatu cadi gápapetu guendanagana (Prov. 22:3). Guzéʼtenu ti ejemplu, lugar ra nabézatu, ¿ñee napa binni costumbre cheʼ ti guendaxheelaʼ neca qué ñaca invitar la? Guníʼ ique xi zanda gúnitu pa guizaaca ni. Ne pa zié ca familia stitu ni cadi naca Testigu la? galán dede ante gusiénetu laacaʼ ximodo nga raca ca guendaxheelaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jehová ne ximodo ridúʼyanu ca costumbre ni runi binni. Zanda guluiʼtu laacabe artículo ni zeeda lu jw.org ni láʼ «¿Cómo son las bodas de los testigos de Jehová?». Para guiree guiráʼ ni maʼ gudixhe íquetu gúnitu lu guendaxheelaʼ stitu jneza la? galán guinábatu ti hermanu gaca «director stiʼ guendaxheelaʼ» stitu (Juan 2:8). Pa gusiene chaahuitu laabe ca decisión ni gucuaatu ne xi racaláʼdxitu gaca lu guendaxheelaʼ stitu, zanda gacanebe laatu gácani modo gudixhe íquetu.
20. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ ca ni chichaganáʼ?
20 Ora guiníʼ íquetu guiráʼ ni naquiiñeʼ gúnitu para gaca ti guendaxheelaʼ la? zándaca zucaani laatu chuʼtu xizaa. Peru cadi guiaandaʼ laatu, dxi si ca nga cachaganatu, ne dxi ca nga zuzulú gúnitu xhiiñaʼ Jehová juntu casi guendaxheelaʼ. Laguni guiráʼ ni nuu lu natu para gácani ti dxi risaca ne gácani sencíu. Lagapa confianza Jehová. Pa gudiitu lugar gacanebe laatu la? despué zietenaláʼdxitu nabé galán guca guendaxheelaʼ stitu né guendanayecheʼ ne zaniʼtu: «Guizáʼ nayecheʼ bineʼ sentir dxi que, sicarú peʼ biree guirani» (Sal. 37:3, 4).
CANCIÓN 107 Dios rusiidiʼ laanu gannaxhiinu
a IDEA RISACA: Ndaaniʼ caadxi guidxi, ora raca ti guendaxheelaʼ runi ca novio ca voto sticaʼ nezalú Dios. Ne zándaca despué de laani rúnicaʼ xiixa saa. Ne nuu guidxi la? qué raca ni bizéʼtenu riʼ, neca zacá risaca chinanda ca novio ca ca principiu zeeda lu Biblia ora gúnicaʼ guendaxheelaʼ sticaʼ.
b Para gánnaluʼ xiruʼ rusiidiʼ Biblia de ca requisitu ni maʼ gudixhe ley para guichaganáʼ tuuxa, biiyaʼ artículo ni láʼ «Naquiiñeʼ guichagananu modo riuulaʼdxiʼ Dios ne modo riuulaʼdxiʼ binni», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 1 de noviembre 2006.
c Biiyaʼ videu ni nuu lu jw.org ni láʼ ¿Ñee zanda gudieeʼ xiixa bebida ni napa alcohol la?