TAUTURU NO TE UTUAFARE | TE FAAIPOIPORAA
Nafea ia faaite i te faaoromai?
Te na ô ra o John: “E au ra aita e titau-rahi-hia i te feia faaea taa noa ia faaite i te faaoromai. I roto râ i te faaipoiporaa, mea faufaa roa te reira. E e ere roa ˈtu i te mea ohie no te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo ia faaite i te faaoromai i te mau mahana atoa.”
No te aha e titauhia ˈi ia faaite oe i te faaoromai?
I roto i te faaipoiporaa, ua ite maitai oe eaha te mau hape a to oe hoa faaipoipo.
Te parau ra o Jessena: “A mairi ai te tau, mea ohie aˈe ia tiatonu noa i nia i te mau hape a to oe hoa faaipoipo. Ia haamata oe i te faatupu i tera huru feruriraa tano ore, mea fifi aˈe ia faaite i te faaoromai.”
Ia ore oe e faaite i te faaoromai, e faahiti paha oe i te mau parau ma te feruri ore.
Te na ô ra o Carmen: “E faaite oioi au i to ˈu mau huru aau. I te tahi taime, e parau vau i te tahi mea ta ˈu e tatarahapa i muri iho. Ia faaite au i te faaoromai, e feruri au na mua roa mea faufaa anei ta ˈu e hinaaro ra e parau, e e faaoti paha vau i te ore e faahiti i te reira.”
Te na ô ra te Bibilia: “E faaoromai e e hamani maitai te here.” (Korinetia 1, 13:4) E manaˈo paha vetahi mau taata, ia here te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo te tahi i te tahi, mea ohie no raua ia faaite i te faaoromai. E ere noa râ mai te reira te huru. Te parau ra o John, tei faahitihia na: “Mai te tahi atu mau huru maitatai, i te roaraa o te tau, mea fifi aˈe ia faaite i te faaoromai. E titauhia te mau tutavaraa rahi no te faaite tamau i te reira.”
Nafea oe e faaite ai i te faaoromai?
Ia tupu taue te tahi ohipa o te haafifi i to oe faaoromai.
Hiˈoraa: Ua parau to oe hoa faaipoipo i te hoê parau tano ore ia oe. E hinaaro paha oe e taora parau atu.
Aratairaa Bibilia: “Eiaha oe e inoino oioi, o te inoino hoi te tapao o te maamaa.”—Koheleta 7:9, nota.
Nafea ia faaite i te faaoromai? A faataime rii. Hou a pahono ai, a haapapu ia oe iho e aita roa ˈtu to oe hoa faaipoipo i opua i te patoi aore ra i te vahavaha ia oe. Ia au i te hoê buka no nia i te faaipoiporaa, “pinepine tatou i te pahono atu ia au i ta tatou i manaˈo i tei parauhia, eiaha râ ia au i tei parau-mau-hia.”—Fighting for Your Marriage.
Noa ˈtu ua hinaaro to oe hoa faaipoipo e patoi ia oe, e tamǎrû oe ia ˈna ma te faaite i te faaoromai e ma te ore e faahoˈi i ta ˈna parau. “I te vahi aita e vahie, e pohe te auahi.”—Maseli 26:20.
Te na ô ra o Ethan: “Ia haamata oe i te hiˈo i to oe vahine faaipoipo mai te hoê enemi, a faataime rii e a feruri no te aha oe e here ai ia ˈna e a rave oioi i te tahi mea maitai no ˈna.”
A feruri na:
E nafea oe mai te peu e te parau aore ra te rave ra to oe hoa faaipoipo i te tahi mea tano ore?
Ia tupu faahou tera huru tupuraa, nafea oe e nehenehe ai e faaite hau atu â faaoromai?
Ia tupu tamau te hoê huru tupuraa o te tamata i to oe faaoromai.
Hiˈoraa: Mea taere roa to oe hoa faaipoipo. E titauhia ia oe ia tiai noa ia ˈna. Rahi atu â oe i te tiairaa, rahi atu â oe i te riri mai.
Aratairaa Bibilia: “A faaoromai noa i te tahi e te tahi, e . . . a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa.”—Kolosa 3:13.
Nafea ia faaite i te faaoromai? A tutava i te haafaufaa na mua roa i to oe faaipoiporaa, eiaha râ i to oe noa mau hinaaro. A feruri na: ‘Ia faarahi au i tera huru tupuraa, e haapuai anei aore ra e haaparuparu anei te reira i to mâua here?’ A haamanaˈo atoa “e hapa hoi tatou paatoa e rave rahi taime.” (Iakobo 3:2) Te auraa ïa e, e titau-atoa-hia ia oe ia haamaitai i to oe huru.
Te na ô ra o Nia: “I te tahi taime, mea ohie aˈe ia faaite i te faaoromai i te hoê hoa, eiaha râ i ta ˈu tane. Peneiaˈe mea fifi no ˈu no te mea te faaea noa ra vau i pihai iho ia ˈna, e mea ohie aˈe ïa ia ite i ta ˈna mau hape. Ia faatupu râ vau i te faaoromai, te faaite ra vau i te here e te tura ia ˈna. Mea faufaa roa te reira i roto i to ˈu faaipoiporaa.”
A feruri na:
Mea ohie anei no oe ia faaite i te faaoromai i mua i te mau hape a to oe hoa faaipoipo?
Eaha ta oe e rave no te faaite hau atu â faaoromai?