E nehenehe anei outou e faaoromai?
UA PARAU Iehova ia Aberama e: “E haere ê mai oe i to fenua na . . . i te fenua na ˈu e faaite atu ia oe na: e faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa.” (Genese 12:1, 2) E 75 matahiti to Aberama i taua taime ra. Ua auraro e ua faatupu oia ma te paari i te faaoromai i te roaraa o to ˈna oraraa, ma te tiai ia Iehova.
I muri iho, ua tǎpǔ te Atua i te taata faaoromai ra o Aberahama (Aberama) e: “E haamaitai mau â vau i te haamaitairaa ia oe, e faarahi mau â vau i te faarahiraa ia oe.” Ua parau faahou te aposetolo Paulo ra e: “E maoro aˈera oia i te tiairaa ma te faaoromai, noaa ihora ia ˈna tei parauhia maira.”—Hebera 6:13-15
Eaha te faaoromai? Te tatara ra te mau titionare e mai te hoê aravihi “ia tiai ma te mǎrû i te hoê mea” aore ra ia faaite i te “hitahita ore i mua i te haavahavaharaa aore ra te fifi.” No reira, te tamatahia ra to outou faaoromai ia tiai anaˈe outou i te hoê taata aore ra i te hoê mea, aore ra ia haavahavahahia outou aore ra te hepohepo ra outou. I roto i taua huru tupuraa ra, e tamârǔ te taata faaoromai ia ˈna; e ru noa e e e riri râ te taata faaoromai ore.
To tatou ao faaoromai ore i teie nei mahana
I roto iho â râ e rave rahi mau oire, aita e haafaufaahia ra te faaoromai o te ohipa ru râ. No te mau mirioni taata e ora ra i roto i te mau oire î i te taata, e haamata te mahana tataitahi ia taˈi te uati faaara. E haamata te ohipa vitiviti—no te haere i te hoê vahi, no te haere e hiˈo i te hoê taata, no te faaoti i te hoê ohipa. E maerehia anei ia iria e ia ere e rave rahi mau taata i te faaoromai?
E inoino anei outou ia faaruru i te mau hapa a vetahi ê? “Aita vau e au ia mairi anaˈe te hora,” o ta Albert ïa e parau ra. E farii te rahiraa e mea hepohepo roa ia tiai i te hoê taata taere, mai te peu iho â râ ua faataahia te hoê taime farereiraa. No nia i te hoê taata tiaraa teitei no Newcastle, te hoê taata politita no Beretane o te senekele 18, ua parauhia e: ‘Te mairi nei oia e hoê afa hora i te poipoi, o ta ˈna e tapapa noa ra i te toea o te mahana ma te ore e naeahia ia ˈna.’ Mai te peu e na teie huru taata e faatere ia outou i te mau mahana atoa, e faaoromai anei outou?
Ia faahoro outou i te pereoo, e riri oioi anei outou ma te tiai haumani noa, aore ra e tamata anei outou i te faahoro puai? I roto i taua huru tupuraa ra, e pinepine te ereraa i te faaoromai i te aratai i te ati. I te matahiti 1989, i Helemani Tooa o te râ tahito, hau atu e 400 000 ati pepe aore ra ati pohe i tupu i nia i te purumu rahi. I roto i taua mau ati ra, ua tupu 1 i nia e 3 na roto i te faahoro-puai-raa aore ra ma te tapiri roa ˈtu i pihai iho i te pereoo i mua mai. I roto i te tahi faito, o te faaoromai ore te tumu o te peperaa aore ra o te poheraa o hau atu e 137 000 taata. Auê ïa haamâuˈaraa no te ereraa i te faaoromai!
“Te manaˈo ra vau e mea fifi ia faaoromai ia haapeapea noa mai te hoê taata i te mau taime atoa,” o ta Anne ïa e parau nei ma te amuamu, “aore ra ia faateitei noa te hoê taata ia ˈna.” Te faˈi nei o Karl-Hermann e te tamatahia nei to ˈna faaoromai na te “taurearea aita e faatura ra i te feia paari.”
E nehenehe outou e erehia i te faaoromai i roto i teie aore ra te tahi atu mau tupuraa. Nafea râ outou e nehenehe ai e faaoromai rahi atu â?
E nehenehe o Iehova e haapaari i to outou faaoromai
E rave rahi mau taata o te manaˈo ra e te faaoromai o te oreraa e ite i te rave i te hoê faaotiraa aore ra e huru paruparu. No Iehova râ, e tapao te reira no te puai. O ˈna iho “e faaoromai rahi râ to ˈna . . . aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) No reira, no te haapaari i to outou iho hitahita ore, ia ati maite atu ia Iehova e ia turui atu i nia ia ˈna ma to outou mafatu atoa. O te haapaariraa i to outou taairaa e te Atua te taahiraa otahi faufaa roa ˈˈe no te faaoromai.
Hau atu â, e mea faufaa ia ite i te mau opuaraa a Iehova no te fenua e no te huitaata nei. “Te titau ra hoi [o Aberahama] i taua oire niu mau ra [te Basileia o te Atua], o te Atua te faaau e te faatia ra.” (Hebera 11:10) Oia atoa, e mea faufaa ia tapea i te hoê manaˈo maramarama no nia i te mau parau tǎpǔ a te Atua e ia oaoa i te turui i nia ia Iehova. I reira outou e ite ai e e aratai te faaoromai, ma te ore roa ˈtu e tapeapea ia ratou, i te mau taata i te haamoriraa mau. No reira, “e parau outou i te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra e o te ora ïa.”—Petero 2, 3:15.
Eaha ïa mai te peu e e tamatahia to outou faaoromai e te mau mea i tupu i nia ia outou iho e tae roa ˈtu i te faateimaharaa ia outou? Te faariri mau ra anei te feia tiaturi ore ia outou? Ua maˈi-aˈena-hia anei outou e au e e tau roa mau? I roto i teie huru tupuraa, a haafaufaa i te mea ta te pǐpǐ Iakobo i papai. I muri aˈe i te faaauraa i te hiˈoraa ta te mau peropheta i horoa mai i te faatupuraa i te faaoromai, ua faaite oia i te taviri ia vai mǎrû noa i roto i te hepohepo rahi. Ua parau o Iakobo e: “Ua roohia anei te hoê o outou e te ati? a pure oia.”—Iakobo 5:10, 13.
A ani ma te aau tae i te Atua na roto i te pure ia haapaari i to outou faaoromai e ia tauturu ia outou ia haavî i to outou feruriraa i roto i te tamataraa. A huri tamau i nia ia Iehova ra, e e tauturu mai oia ia outou ia ite i te mau tupuraa aore ra te mau peu a vetahi ê o te tamata ra i to outou huru mǎrû. E nehenehe te pure na mua ˈˈe i te mau huru tupuraa fifi mau e tauturu ia outou ia vai mǎrû noa.
Te hoê manaˈo tano no nia ia ˈna iho e ia vetahi ê
No te tapea i te hoê huru feruriraa mǎrû, e tia ia outou ia hiˈo ia outou iho e ia vetahi ê i roto i te hoê huru tano. E manuïa te reira na roto i te hoê haapiiraa o te Bibilia, e faaite mai te reira e e feia hara te mau taata atoa e e mau vahi paruparu hoi to ratou. Hau atu, e tauturu te ite no nia i te Bibilia ia outou ia faarahi i te here. E mea faufaa teie huru maitai no te faaite i te faaoromai i nia ia vetahi ê.—Ioane 13:34, 35; Roma 5:12; Philipi 1:9.
E nehenehe te here e te hinaaro e faaore i te hapa e tamǎrû ia outou ia riri outou. Mai te peu e e peu matauhia na te hoê taata ia faariri ia outou, e faahaamanaˈo te here ia outou e o te mau peu ta outou e au ore ra, eiaha râ te taata. A feruri na ehia rahiraa taime to to outou iho huru paruparu tamataraa i te faaoromai o te Atua e te faaririraa ia vetahi ê.
E tauturu atoa te hoê manaˈo tano no nia ia outou iho ia outou ia tiai ma te faaoromai. Ei hiˈoraa, ua titau anei outou i te mau haamaitairaa i roto i te taviniraa a Iehova, no te haapeapea noa ia outou? Te ite ra nei outou e te erehia ra ia outou te faaoromai mai te mau toea one i roto i te hoê farii one? Mai te peu e te reira iho â, a haamanaˈo ïa e ua niuhia taua huru ereraa i te faaoromai ra i nia i te teoteo. “E mea maitai te taata aau faaoromai i te taata aau faateitei ra,” o ta Solomona ïa i parau. (Koheleta 7:8) Oia mau, o te teoteo te fifi rahi roa ˈˈe no te faatupu i te faaoromai. E ere i te mea mau e mea ohie aˈe no te taata haehaa ia tiai ma te mǎrû? No reira, a faatupu i te haehaa, e e nehenehe ïa outou e farii ma te ore e tiai e te hau o te feruriraa.—Maseli 15:33.
E haamaitai rahi mai te faaoromai
Ua matauhia o Aberahama na mua roa no to ˈna faaroo. (Roma 4:11) Maoti râ te faaoromai i vai maoro ai to ˈna faaroo. Eaha te haamaitairaa i noaa ia ˈna no to ˈna turuiraa i nia ia Iehova?
Ua noaa ia Aberahama te tiaturiraa rahi o Iehova. No reira, ua tui te roo o te iˈoa o Aberahama e ua riro to ˈna huaai ei nunaa puai. E nehenehe te mau nunaa atoa o te fenua e haamaitai ia ratou iho maoti i to ˈna huaai. Ua riro o Aberahama ei auvaha no te Atua e oia atoa ei taata no te Poiete. E ere anei te reira i te hoê haamaitairaa rahi roa ˈˈe no te faaroo e te faaoromai o Aberahama?
“E ua î [Iehova] i te aroha” no te mau kerisetiano o te faaruru noa ma te faaoromai i te mau tamataraa. (Iakobo 5:10, 11) Te fanaˈo nei teie mau taata i te hoê haava manaˈo mâ no te mea ua rave ratou i to ˈna hinaaro. No reira, no outou iho, mai te peu e e turui outou i nia ia Iehova e e faaruru outou ma te faaoromai i te mau tamataraa, e farii-maitai-hia e e haamaitaihia outou e te Atua no to outou hitahita ore.
Te ohipa maitai nei te faaoromai i nia i te mau taata o te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ua itehia te reira e na toopiti tavini o Iehova, o Christian e o Agnes, i to raua opuaraa e momoˈa. Ua faataime raua i te momoˈaraa no te faatura i te mau metua o Christian, o tei titau i te taime no te haamatau atu ia Agnes. Eaha te faahopearaa o teie huru raveraa?
“I muri iho noa to mâua iteraa e mea faufaa to mâua faaoromai no to ˈu mau metua,” o ta Christian ïa e faataa ra. “Aita to mâua tiairaa ma te faaoromai i faaore i te taairaa i rotopu i ta ˈu vahine e o vau. Ua riro râ te reira ei ofai patu matamua i roto i to mâua taairaa e to ˈu mau metua.” Oia mau, e horoa mai te faaoromai i te mau hotu maitatai.
E faatupu atoa te faaoromai i te hau. E mauruuru te utuafare e te mau hoa i te mea e aita outou i faatupu i te peapea no ta ratou mau hape atoa. E arai to outou mǎrû e to outou ite ia hape anaˈe vetahi i te mau tatamaˈiraa au ore roa. Te parau ra te hoê parau paari tinito e: “E paruru te faaoromai ia outou i te taime ririraa i na mahana haapeapearaa hoê hanere.”
E haamaitai te faaoromai i to outou huru taata, e e tauturu oia ia aupuru i to outou mau huru maitatai ê atu. E ohipa oia ia vai maoro to outou faaroo, ia roaa atu â to outou hau, e to outou here ma te aueue ore. E tauturu te faaoromairaa ia outou ia oaoa a faatupu noa ˈi i te hamani maitai, te maitai, e te mǎrû. E patu te faaoromai i te puai faufaa no te faahotu i te faaoromairaa roa e te hitahita ore.
A tiai ma te faaoromai i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a Iehova, e ite papu ïa outou e te vai ra te hoê oraraa nehenehe mau no a muri aˈe. Mai ia Aberahama, ‘maoti i te faaroo e te faaoromai e fanaˈo atoa outou i te mau parau tǎpǔ.’—Hebera 6:12.
[Hohoˈa i te api 23]
E tauturu te hoê taairaa piri e o Iehova ia outou ia faaite i te faaoromai, mai ta Aberahama i rave na