TAUTURU NO TE UTUAFARE | TE FAAIPOIPORAA
Nafea ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai ma te tano?
E nehenehe te faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifaia e haafifi i te faaipoiporaa aore ra e tauturu i na hoa faaipoipo ia haapuai i to raua here. E i roto i to oe faaipoiporaa?
Te tia ia ite
Ia faaohipa-maitai-hia te niuniu paraparau afaifai, e nehenehe te reira e haapuai i te here o na hoa faaipoipo. Ei hiˈoraa, e nehenehe vetahi mau tane e vahine e paraparau te tahi i te tahi i te roaraa o te mahana noa ˈtu tei te vahi ê ratou.
“Ma te hapono maa poroi iti mai teie: ‘Here au ia oe’ aore ra ‘Mihi au ia oe,’ e nehenehe te reira e tauturu i na hoa faaipoipo ia piri atu â.”—Jonathan.
Aita anaˈe e faaohipa-maitai-hia te niuniu paraparau afaifai, e nehenehe te reira e haafifi i te faaipoiporaa. Ei hiˈoraa, te vai ra vetahi o te faaohipa noa i ta ratou niuniu paraparau afaifai. E iti mai ïa to ratou taime no to ratou hoa faaipoipo.
“Ua papu ia ˈu e i te tahi mau taime, ua hinaaro ta ˈu tane e paraparau ia ˈu, aita râ i haere inaha tei nia vau i ta ˈu niuniu paraparau afaifai.”—Julissa.
Te parau nei vetahi e haere ia ratou ia paraparau i te hoa faaipoipo e ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai i te hoê â taime. Ia au i te aivanaa Sherry Turkle, te manaˈo ra te taata e nehenehe ratou e rave e rave rau ohipa i te hoê â taime. Te tanoraa mau râ, eita e haere e e ere te reira i te mea maitai. Te manaˈo ra o Sherry e rahi atu â ohipa ta tatou e rave i te hoê â taime, rahi atu â tatou i te tairi paa i te reira.b
“Mea faahiahia roa ia tauaparau e ta ˈu tane, eiaha râ ia rave anaˈe o ˈna i te tahi atu ohipa i te hoê â taime. A na reira ai o ˈna, e au ra e te faaite mai ra o ˈna mea faufaa aˈe ta ˈna matini ia ˈu nei.”—Sarah.
Te mea faufaa: E nehenehe ta oe faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifai e haafifi aore ra e tauturu ia orua i roto i te faaipoiporaa.
Ta oe e rave
Ia taa ia oe eaha te mea faufaa roa ˈˈe. Te parau ra te Bibilia: “Ia taa maitai ia outou eaha te mea faufaa roa ˈˈe.” (Philipi 1:10) A feruri na: ‘Te faaohipa ra anei mâua to ˈu hoa faaipoipo i to mâua taime no te haere i nia i te mau matini roro uira afaifai ma te ore e tâuˈa te tahi i te tahi?’
“Te mea peapea, o te iteraa i te hoê tane e te hoê vahine i te fare tamaaraa o te ore e paraparau ra te tahi i te tahi no te mea tei nia noa raua i ta raua niuniu paraparau afaifai. Eita tatou e hinaaro e riro ei tîtî na te mau matini roro uira afaifai, a moˈe atu ai ia tatou te mea faufaa roa ˈˈe, to tatou auhoaraa e to tatou hoa faaipoipo.”—Matthew.
A haamau i te mau otia. Te na ô ra te Bibilia: “A haapao maite i to outou haerea, e ia au hoi i to te feia feruriraa paari eiaha râ i to te maamaa, ma te faaohipa maitai i to outou taime.” (Ephesia 5:15, 16) A feruri na: ‘No te taio e no te pahono i te mau poroi e ere i te mea ru, e nehenehe anei au e faataa i te hoê taime tano no te na reira? Eita ïa vau e ru i te pahono i te mau poroi atoa a faura mai te reira i nia i ta ˈu niuniu paraparau afaifai.’
“No ‘u, mea au aˈe ia faatano i ta ˈu niuniu paraparau afaifai ia ore te reira e taˈi noa. Ua faaoti atoa vau e pahono i te mau poroi i te tahi atu taime, te taime tano ïa. Ia taniuniu mai te tahi taata, ia hapono mai i te poroi aore ra te rata uira, eita paha e titauhia ia ru i te pahono.”—Jonathan.
Ia nehenehe, a vaiiho i te ohipa i te ohipa. Te na ô ra te Bibilia: “E taime faataahia to te mau mea atoa.” (Koheleta 3:1) A feruri na: ‘E vaiiho anei au i ta ˈu ohipa e ô roa i roto i to ˈu fare na roto i ta ˈu niuniu paraparau afaifai? Mai te peu e “E,” aita anei te reira e haafifi ra i to ˈu faaipoiporaa? Nafea to ˈu hoa faaipoipo e pahono mai ai i tera uiraa?’
“I teie mahana, e nehenehe te taata e faaohipa i te mau matini roro uira afaifai no te rave i te ohipa i te mau taime atoa. Ua titauhia ia ˈu ia rave i te mau tutavaraa no te ore e faaohipa noa i ta ˈu niuniu paraparau afaifai no te rave i te ohipa i te taime o mâua ta ˈu vahine.”—Matthew.
A tauaparau e to oe hoa faaipoipo no nia i ta orua faaohiparaa i te mau matini roro uira afaifai. Te parau ra te Bibilia: “Ia imi te taata tataitahi, eiaha i to ˈna iho maitai, i to vetahi ê râ.” (Korinetia 1, 10:24) A tauaparau e to oe hoa faaipoipo no nia i ta orua faaohiparaa i te mau matini roro uira afaifai e eaha te mau tauiraa e titauhia ia rave. No te tauturu ia orua, e nehenehe orua e faaohipa i te aratairaa no te aparauraa itehia i roto i teie tumu parau.
“E paraparau mâua ta ˈu tane te tahi i te tahi ma te aau tae. Ia faaohipa rahi roa vau aore ra o ˈna i te mau matini roro uira afaifai, e faaite iho â mâua i te reira. E taa ia mâua e e nehenehe te reira e haafifi i te faaipoiporaa. E haapao maitai ïa mâua i to te tahi e te tahi manaˈo.”—Danielle.
Te mea faufaa: A haapapu e eita oe e riro ei tîtî na te mau matini roro uira afaifai. O oe te fatu!
a I roto i teie tumu parau, e faahitihia te parau o te faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifai. Mea tano atoa râ te mau aratairaa horoahia no te mau matini roro uira afaifai atoa.
b Mai te buka Reclaiming Conversation—The Power of Talk in a Digital Age.