VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwhf tumu parau 10
  • Nafea ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai ma te tano?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai ma te tano?
  • Tauturu no te utuafare
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tia ia ite
  • Ta oe e rave
  • “Ia tura te faaipoiporaa”
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Te “faataaraa a te feia rouru hinahina”: Nafea ia ape i te reira?
    Tauturu no te utuafare
  • 3 Faatura
    A ara mai na! 2018
  • E nafea ia ore te manaˈo e tu?
    A ara mai na! 2015
Tauturu no te utuafare
ijwhf tumu parau 10
Te faaohipa ra te hoê tane e ta ˈna vahine i te niuniu paraparau afaifai a tamaa ai raua.

TAUTURU NO TE UTUAFARE | TE FAAIPOIPORAA

Nafea ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai ma te tano?

E nehenehe te faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifaia e haafifi i te faaipoiporaa aore ra e tauturu i na hoa faaipoipo ia haapuai i to raua here. E i roto i to oe faaipoiporaa?

  • Te tia ia ite

  • Ta oe e rave

  • Ta te mau hoa faaipoipo e parau ra

  • Aratairaa no te aparauraa

Te tia ia ite

  • Ia faaohipa-maitai-hia te niuniu paraparau afaifai, e nehenehe te reira e haapuai i te here o na hoa faaipoipo. Ei hiˈoraa, e nehenehe vetahi mau tane e vahine e paraparau te tahi i te tahi i te roaraa o te mahana noa ˈtu tei te vahi ê ratou.

    Te hapono ra te hoê tane i te hoê poroi î i te here i ta ˈna vahine noa ˈtu tei te vahi ê raua.

    “Ma te hapono maa poroi iti mai teie: ‘Here au ia oe’ aore ra ‘Mihi au ia oe,’ e nehenehe te reira e tauturu i na hoa faaipoipo ia piri atu â.”—Jonathan.

  • Aita anaˈe e faaohipa-maitai-hia te niuniu paraparau afaifai, e nehenehe te reira e haafifi i te faaipoiporaa. Ei hiˈoraa, te vai ra vetahi o te faaohipa noa i ta ratou niuniu paraparau afaifai. E iti mai ïa to ratou taime no to ratou hoa faaipoipo.

    “Ua papu ia ˈu e i te tahi mau taime, ua hinaaro ta ˈu tane e paraparau ia ˈu, aita râ i haere inaha tei nia vau i ta ˈu niuniu paraparau afaifai.”—Julissa.

  • Te parau nei vetahi e haere ia ratou ia paraparau i te hoa faaipoipo e ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai i te hoê â taime. Ia au i te aivanaa Sherry Turkle, te manaˈo ra te taata e nehenehe ratou e rave e rave rau ohipa i te hoê â taime. Te tanoraa mau râ, eita e haere e e ere te reira i te mea maitai. Te manaˈo ra o Sherry e rahi atu â ohipa ta tatou e rave i te hoê â taime, rahi atu â tatou i te tairi paa i te reira.b

    “Mea faahiahia roa ia tauaparau e ta ˈu tane, eiaha râ ia rave anaˈe o ˈna i te tahi atu ohipa i te hoê â taime. A na reira ai o ˈna, e au ra e te faaite mai ra o ˈna mea faufaa aˈe ta ˈna matini ia ˈu nei.”—Sarah.

Te mea faufaa: E nehenehe ta oe faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifai e haafifi aore ra e tauturu ia orua i roto i te faaipoiporaa.

Ta oe e rave

Ia taa ia oe eaha te mea faufaa roa ˈˈe. Te parau ra te Bibilia: “Ia taa maitai ia outou eaha te mea faufaa roa ˈˈe.” (Philipi 1:10) A feruri na: ‘Te faaohipa ra anei mâua to ˈu hoa faaipoipo i to mâua taime no te haere i nia i te mau matini roro uira afaifai ma te ore e tâuˈa te tahi i te tahi?’

“Te mea peapea, o te iteraa i te hoê tane e te hoê vahine i te fare tamaaraa o te ore e paraparau ra te tahi i te tahi no te mea tei nia noa raua i ta raua niuniu paraparau afaifai. Eita tatou e hinaaro e riro ei tîtî na te mau matini roro uira afaifai, a moˈe atu ai ia tatou te mea faufaa roa ˈˈe, to tatou auhoaraa e to tatou hoa faaipoipo.”—Matthew.

A haamau i te mau otia. Te na ô ra te Bibilia: “A haapao maite i to outou haerea, e ia au hoi i to te feia feruriraa paari eiaha râ i to te maamaa, ma te faaohipa maitai i to outou taime.” (Ephesia 5:15, 16) A feruri na: ‘No te taio e no te pahono i te mau poroi e ere i te mea ru, e nehenehe anei au e faataa i te hoê taime tano no te na reira? Eita ïa vau e ru i te pahono i te mau poroi atoa a faura mai te reira i nia i ta ˈu niuniu paraparau afaifai.’

“No ‘u, mea au aˈe ia faatano i ta ˈu niuniu paraparau afaifai ia ore te reira e taˈi noa. Ua faaoti atoa vau e pahono i te mau poroi i te tahi atu taime, te taime tano ïa. Ia taniuniu mai te tahi taata, ia hapono mai i te poroi aore ra te rata uira, eita paha e titauhia ia ru i te pahono.”—Jonathan.

Ia nehenehe, a vaiiho i te ohipa i te ohipa. Te na ô ra te Bibilia: “E taime faataahia to te mau mea atoa.” (Koheleta 3:1) A feruri na: ‘E vaiiho anei au i ta ˈu ohipa e ô roa i roto i to ˈu fare na roto i ta ˈu niuniu paraparau afaifai? Mai te peu e “E,” aita anei te reira e haafifi ra i to ˈu faaipoiporaa? Nafea to ˈu hoa faaipoipo e pahono mai ai i tera uiraa?’

“I teie mahana, e nehenehe te taata e faaohipa i te mau matini roro uira afaifai no te rave i te ohipa i te mau taime atoa. Ua titauhia ia ˈu ia rave i te mau tutavaraa no te ore e faaohipa noa i ta ˈu niuniu paraparau afaifai no te rave i te ohipa i te taime o mâua ta ˈu vahine.”—Matthew.

A tauaparau e to oe hoa faaipoipo no nia i ta orua faaohiparaa i te mau matini roro uira afaifai. Te parau ra te Bibilia: “Ia imi te taata tataitahi, eiaha i to ˈna iho maitai, i to vetahi ê râ.” (Korinetia 1, 10:24) A tauaparau e to oe hoa faaipoipo no nia i ta orua faaohiparaa i te mau matini roro uira afaifai e eaha te mau tauiraa e titauhia ia rave. No te tauturu ia orua, e nehenehe orua e faaohipa i te aratairaa no te aparauraa itehia i roto i teie tumu parau.

“E paraparau mâua ta ˈu tane te tahi i te tahi ma te aau tae. Ia faaohipa rahi roa vau aore ra o ˈna i te mau matini roro uira afaifai, e faaite iho â mâua i te reira. E taa ia mâua e e nehenehe te reira e haafifi i te faaipoiporaa. E haapao maitai ïa mâua i to te tahi e te tahi manaˈo.”—Danielle.

Te mea faufaa: A haapapu e eita oe e riro ei tîtî na te mau matini roro uira afaifai. O oe te fatu!

Ta te mau hoa faaipoipo e parau ra

Trista raua Georgel.

“I te po, e nehenehe mâua e faataa i te taime no te faatia eaha tei ravehia i te roaraa o te mahana. Tera râ, mâuˈa roa tera taime ia hiˈo noa mâua i te niuniu paraparau afaifai. Mea rahi hoi te ohipa ravehia pauroa te mahana, e hinaaro ïa mâua e faataa i te taime no mâua.”—Trista raua ta ˈna tane o Georgel.

Jonathan raua Katelyn.

“E titauhia ia tâuˈa i to oe hoa faaipoipo. Pauroa te mahana, e haponohia mai te mau poroi, te mau rata uira aore ra te mau parau apî i nia i ta oe niuniu paraparau afaifai. I te rahiraa o te taime, e ere te reira i te mea ru. A feruri na: Eita oe e faaohipa i ta oe niuniu paraparau afaifai a faahoro ai i te pereoo no te mea mea atâta roa te reira. No te aha ïa oe e faaohipa ai i ta oe matini roro uira afaifai ma te tano ore a ite ai oe e nehenehe te reira e haafifi i to oe faaipoiporaa?”—Jonathan raua ta ˈna vahine o Katelyn.

Aratairaa no te aparauraa

Na mua roa, e feruri orua i nia i to muri nei mau uiraa. I muri iho, e tauaparau orua no nia i ta orua mau pahonoraa.

  • Nafea ta orua faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifai i tauturu ai ia haapuai i to orua here?

  • No oe, te fifihia ra anei to orua faaipoiporaa no te huru faaohiparaa a to oe hoa faaipoipo i te niuniu paraparau afaifai? Mai te peu e “E,” a faataa na.

  • No oe, te manaˈo ra anei to oe hoa faaipoipo e te haafifi ra ta oe faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifai i to orua faaipoiporaa? Mai te peu e “E,” a faataa na.

  • E titauhia anei ia oe ia pahono oioi i te mau poroi aore ra rata uira haponohia? Mai te peu e “E,” eaha ta oe e nehenehe e rave ia ore te reira e haafifi i to orua faaipoiporaa?

  • Eaha te mau tauiraa ta orua e hinaaro e rave no te faaohipa i te niuniu paraparau afaifai ma te tano?

Haamanaˈoraa: Nafea ia faaohipa i te niuniu paraparau afaifai ma te tano?

Ia taa ia oe eaha te mea faufaa roa ˈˈe. Eiaha e moˈe ia orua te mea faufaa roa ˈˈe, oia hoi to orua faaipoiporaa.

A haamau i te mau otia. E nehenehe anei orua e faataa i te hoê taime tano no te taio e no te pahono i te mau poroi? Eita ïa orua e ru i te pahono i te mau poroi atoa a faura mai ai te reira i nia i te niuniu paraparau afaifai.

Ia nehenehe, a vaiiho i te ohipa i te ohipa. E nehenehe paha oe e faaohipa i ta oe niuniu paraparau afaifai no te rave i te ohipa i te mau taime e i te mau vahi atoa. Te auraa anei ïa e e titauhia ia oe ia na reira?

A tauaparau e to oe hoa faaipoipo no nia i ta orua faaohiparaa i te mau matini roro uira afaifai. Eaha te faahopearaa o ta orua faaohiparaa i te mau matini roro uira afaifai i nia i ta orua faaipoiporaa? Ia titauhia, eaha te mau tauiraa ta orua e rave i roto i tera tuhaa?

a I roto i teie tumu parau, e faahitihia te parau o te faaohiparaa i te niuniu paraparau afaifai. Mea tano atoa râ te mau aratairaa horoahia no te mau matini roro uira afaifai atoa.

b Mai te buka Reclaiming Conversation—The Power of Talk in a Digital Age.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono