25-31 NO ME 2026
HIMENE 135 Te na ô mai ra Iehova: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe”
E haa oe ma te paari ia faatupu oe i te haroˈaroˈa
“E manuïa te taata tei faaite i te haroˈaroˈa i roto i te tahi tupuraa.”—MAS. 16:20.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou e nafea te haroˈaroˈa e tauturu mai ai ia haa ma te paari i roto i te mau tupuraa fifi.
1-2. Eaha te haroˈaroˈa, e eaha te faufaaraa o tera huru maitai?
UA IRIA ê na anei te hoê taata ia oe? Ua haamauiui aore ra ua manaˈo ino anei te tahi atu ia oe? Ua faaruru ê na anei oe i te hoê tupuraa riaria? Mai te peu e e, ua ite ïa oe e ere mea ohie ia haa ma te tano ia û oe i te fifi. Auaˈe râ te faaite mai ra te Bibilia e nehenehe te haroˈaroˈa e tauturu ia tatou i roto i teie mau tupuraa e e rave rahi atu â.
2 Eaha te haroˈaroˈa? O te aravihi ïa ia taa eaha te tumu mau o te hoê tupuraa. Maoti te haroˈaroˈa, e taa ia tatou no te aha ua tupu tera ohipa, aore ra no te aha mai tera te huru o te hoê taata. E haa ïa tatou i muri mai ma te paari, ma te haapao maitai anei i ta tatou e parau, e ma te ite afea e titauhia ia ‘mamû noa.’ (Mas. 10:19; Sal. 4:4) Maoti te haroˈaroˈa, e haere ia tatou ia haavî i te riri e ia faaore i te mau hapa a vetahi ê. E farii ohie atoa tatou i te aˈoraa e te aˈo. (Mas. 19:20) Ia faatupu tatou i te haroˈaroˈa, e mauruuru Iehova i ta tatou mau parau e ohipa. E ere râ tera anaˈe. E faufaa-atoa-hia tatou e vetahi ê. Ia û iho â râ tatou i te hoê tupuraa aita tatou e afaro ra. Eita hoi tatou e vaiiho i te riri ia uˈana roa mai, aˈunei hoi tatou e iria hanoa ˈi. E hiˈo mai ïa tatou e toru aamu Bibilia o te faataa mai e nafea te haroˈaroˈa e tauturu mai ai ia faaite noa i te haehaa, ia vai hau noa e ia turui i nia ia Iehova.
IA VAI HAEHAA NOA OE, EIAHA RÂ IA TEOTEO
3. O vai o Naamana?
3 No te haa ma te paari, eiaha tatou ia teoteo. (Pet. 1, 5:5) E nehenehe te haroˈaroˈa e tauturu mai. E nafea ïa? A hiˈo na i te tupuraa o Naamana. I ora na o ˈna i Suria, i pihai noa i te fenua o Iseraela. O ˈna te raatira o te nuu no Suria. Teie râ, ua roohia teie aito puai i te hoê maˈi ino roa o te iri, oia hoi te lepera.—Arii 2, 5:1.
4. Ua aha Naamana i tei parauhia ia ˈna?
4 E tavini tamahine no Iseraela ta te vahine a Naamana. Ua parau teie tamahine iti i to ˈna fatu vahine e peropheta i Iseraela te nehenehe e faaora i te maˈi o ta ˈna tane. (Arii 2, 5:2, 3) Ua nehenehe Naamana e parau: ‘Eˈha, e parau anei ta te tamarii? E tavini noa o ˈna no te hoê nunaa enemi.’ Aita roa ˈtu, ua feruri Naamana i te mau parau a taua tamahine ra. Aita ïa o ˈna i huti i to ˈna reva, ua faaroo râ oia i tei parauhia ia ˈna. Ua faatia te arii o Suria ia haere o ˈna i Iseraela ia ora mai to ˈna maˈi.—Arii 2, 5:4, 5.
5. Eaha tei tupu i to Naamana taeraa ˈtu i Iseraela?
5 Ua haere Naamana ia Iehorama te arii o Iseraela ma te manaˈo e ora to ˈna lepera. O Iehorama râ, ua manaˈo o ˈna e te imi peapea ra te arii o Suria ia ˈna. Tera râ, i to Elisaia te peropheta faarooraa i tei tupu, ani ihora o ˈna ia Iehorama ia tono mai ia Naamana ia ˈna ra. (Arii 2, 5:6-9) Tera noa râ, i to Naamana taeraa i mua i te fare o Elisaia, aita Elisaia i haere mai i rapae no te farerei e no te paraparau ia ˈna. Ua tono mai râ te peropheta i te hoê vea no te parau ia Naamana eaha te rave e ora ˈi to ˈna maˈi.—Arii 2, 5:10.
6. (1) No te aha paha Naamana i riri ai i te poroi a te vea? (2) Mea nafea te mau tavini a Naamana i te faatupuraa i te haroˈaroˈa, e eaha tei tupu? (Arii 2, 5:13, 14)
6 Ua puta roa Naamana i ta te vea i faaue ia ˈna e rave. “Riri” ihora o ˈna e “haere atura ma te riri rahi.” (Arii 2, 5:11, 12) No te aha hoi? Ua manaˈo paha o ˈna aita Elisaia i faatura noa ˈˈe ia ˈna no to ˈna tiaraa raatira nuu no Suria, aita atoa Elisaia i faatura i to ˈna fenua o Suria. Faaoti ihora ïa Naamana e hoˈi i ǒ ˈna. Ta ˈna râ mau tavini, ua faatupu ïa i te haroˈaroˈa ma te haaferuri ia ˈna. Tuu ihora ïa Naamana i to ˈna aau i raro, e rave atura ma te haehaa i ta Elisaia i faaue. Eaha tei tupu? Ua ora to ˈna lepera.—A taio i Te mau arii 2, 5:13, 14.
7. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Naamana? (Maseli 22:4) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
7 Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Naamana? E nehenehe to tatou manaˈo e hape no nia i te tahi tupuraa. Mea faufaa roa ïa ia feruri maitai hou tatou a rave ai i te tahi ohipa. Eiaha atoa e vaiiho i to tatou mau huru aau ia uˈana roa mai, a rave atu ai i te ohipa tano ore. E titau-atoa-hia te haehaa. E farii ïa tatou e aita tatou i ite pauroa te mau mea atoa. E hinaaro ïa tatou i te tauturu a vetahi ê, e ta Iehova iho â râ. Ua faatupu Naamana i te haroˈaroˈa, noa ˈtu aita â o ˈna i haamori atura ia Iehova. Inaha, ua faaroo o ˈna ma te haehaa ia vetahi ê: te tamahine ati Iseraela, ta ˈna mau tavini e ia Elisaia te tia no Iehova. Ua faahaehaa ïa Naamana ia ˈna. Rave atura o ˈna i te faaotiraa paari, e ora ihora to ˈna lepera. No reira, i mua i te hoê tupuraa, e feruri maitai tatou na mua. Ei hiˈoraa, ia horoahia mai te tahi aˈoraa Bibilia eita tatou e afaro. Mea faufaa roa ia feruri maitai tatou i ta tatou e parau aore ra e rave. Eaha te matara mai, to tatou teoteo anei aore ra to tatou haehaa?—A taio i te Maseli 22:4.
Ua faaroo Naamana ia vetahi ê ma te haehaa. Ia na reira atoa ïa tatou ia aˈohia mai tatou, ia faaite mai te hoê Kerisetiano i to ˈna fifi, aore ra ia horoa mai te faanahonahoraa a Iehova i te tahi aratairaa (A hiˈo i te paratarafa 7)
IA VAI HAU NOA OE, EIAHA RÂ IA RIRI!
8. I roto i teihea tupuraa mea fifi ia vai hau noa?
8 I te tahi taime, e faaruru tatou i te hoê tupuraa e riri roa tatou. E nehenehe ïa te haroˈaroˈa e tauturu mai ia vai hau noa. Parau mau, e ere mea ohie. E riri iho â tatou mai te peu mea ino roa te hoê taata i nia ia tatou, aita hoi ta tatou e hara. (Eph. 4:26) No reira, e hiˈo mai tatou mea nafea Davida raua Abigaila i te faatupuraa i te haroˈaroˈa i roto i te hoê tupuraa fifi.
9. Eaha te huru o Nabala i nia ia Davida?
9 Teie te aamu: Ua horo ê Davida e to ˈna mau taata i te medebara o Parana. (Sam. 1, 25:1) I reira, ua paruru maitai ratou i te mau nǎnǎ a Nabala, te hoê taata mea rahi roa ta ˈna faufaa. (Sam. 1, 25:15, 16) A paoti ai to Nabala feia i te huruhuru o te mau mamoe, ua tono Davida i te tahi mau tane apî ia Nabala no te ani i te tahi maa. Reva ˈtura ïa ratou e ani atura ia Nabala ma te hamani maitai e te faatura. (Sam. 1, 25:6-8) Aita râ Nabala i faaite noa ˈˈe i te mauruuru no ta Davida e ta to ˈna mau taata i rave no ˈna. Ua faaino atoa o ˈna ia ratou. Tera te ino mau.—Sam. 1, 25:10, 11.
10. Mea nafea to Davida raua Abigaila faatupuraa i te haroˈaroˈa? (Samuela 1, 25:32, 33) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 Oe aˈe tera, eaha to oe huru? Ua riri roa Davida, eˈha e ore ai? Ua hinaaro roa o ˈna e haapohe ia Nabala. (Sam. 1, 25:13, 21, 22) Te haere atu ra hoi Davida i ǒ Nabala i farerei mai ai Abigaila te vahine a Nabala ia ˈna. Ua faatupu teie vahine i te haroˈaroˈa. Mea nafea? Ua taa ia ˈna e taata maitai o Davida noa ˈtu ua riri roa o ˈna. Ua tamǎrû o ˈna ia Davida. Ua hopoi atu o ˈna e rave rahi ô na Davida e to ˈna mau taata, e ma te haehaa ua horoa ˈtu oia i te tahi aˈoraa î i te paari. (Sam. 1, 25:18, 23-31) Ua faatupu atoa Davida i te haroˈaroˈa ma te faaroo maitai ia Abigaila. Taa ihora ia ˈna o te manaˈo o Iehova te matara mai i roto i ta ˈna mau parau. Pee ihora ïa te riri o Davida, aita ˈtura o ˈna i hara i mua ia Iehova.—A taio i te Samuela 1, 25:32, 33.
No te mea ua haa Abigaila ma te paari e ua faaroo Davida i ta ˈna parau, aita ïa i tupu te ati pohe (A hiˈo i te paratarafa 10)
11. E nafea ia faaite i te haroˈaroˈa, ia imi hara te hoê taata ia tatou? (Maseli 19:11)
11 Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Davida raua Abigaila? E tauturu mai te haroˈaroˈa ia vai hau, noa ˈtu ua tano tatou i te ririraa. Inaha, e feruri tatou i te mau faahopearaa o ta tatou mau parau e ohipa. (A taio i te Maseli 19:11.) Ua haamanaˈo Abigaila ia Davida eaha to Iehova manaˈo. Mea na reira ïa Davida i tamǎrû roa ˈi to ˈna riri. No reira, ia riri oe no te tahi ohipa aore ra taata, a haavî ia oe iho ia ore oe ia pahono ma te iria. (Iak. 1:19) A fariu ia Iehova ra na roto i te pure, e a imi i to ˈna manaˈo.
12. E nafea vetahi ê e tauturu ai ia tatou ia faatupu i te haroˈaroˈa e ia vai hau noa?
12 Ua faaohipa Iehova ia Abigaila no te tauturu ia Davida ia taa eaha to ˈna manaˈo e ia vai hau noa. E na reira atoa o ˈna no tatou. No reira, hou a pahono ai ma te iria, a tauaparau e te hoê Kerisetiano feruriraa paari o te haamanaˈo ia oe eaha to Iehova manaˈo. (Mas. 12:15; 20:18) E mai te peu na oe e tauturu i te hoê hoa e riri ra, e hiˈoraa maitai ïa ta Abigaila i vaiiho mai. Mai ia Abigaila, e nehenehe oe e tauturu i to oe hoa ia taa eaha ta Iehova e hinaaro ia rave o ˈna. E haamaitai iho â Iehova i ta oe mau tutavaraa no te tauturu ia vetahi ê ia faatupu i te haroˈaroˈa e ia vai hau noa.
EIAHA OE IA RIARIA, A TIATURI RÂ IA IEHOVA
13. E nafea te haroˈaroˈa e tauturu mai ai ia riaria tatou?
13 I te tahi taime, e û tatou i te tahi mau tupuraa riaria mau. Ia feruri râ tatou i te puai faito ore o Iehova, e nehenehe te haroˈaroˈa e tauturu mai ia tamǎrû i to tatou riaria. Ia haamanaˈo tatou mea puai aˈe Iehova i te mau mea riaria atoa e tupu nei i roto i teie nei ao, aita ïa e faufaa ia riaria tatou. (Sal. 27:1) E nehenehe Iehova e tauturu mai noa ˈtu eaha te tupuraa, noa ˈtu i to tatou manaˈo eita to tatou fifi e matara. Te ohipa ïa i tupu i nia i te peropheta Iona. Mea here roa na ˈna ia Iehova. Tera râ, ua riaria o ˈna i to Iehova faaueraa ia ˈna ia rave i te hoê ohipa fifi roa.
14. Eaha paha te tumu i riaria ˈi Iona i te rave i ta Iehova i faaue ia ˈna?
14 Ua faaue Iehova ia Iona ia haere i Nineve e faaara i to reira mau taata e haamouhia ratou. (Iona 1:1, 2) O oe aˈe tera, eaha to oe huru? Ia na raro noa oe mai Iseraela mai tae roa i Nineve, e titauhia hoê avaˈe. E te taata i ǒ, mea ino roa ïa. Inaha, ua piihia Nineve “te oire o te haamanii i te toto.” (Nah. 3:1, 7) Aita Iona i faaroo i te parau a Iehova, ua horo râ o ˈna vahi ê.—Iona 1:3.
15. Eaha tei tauturu ia Iona ia tiaturi atu â ia Iehova? (Iona 2:6-9)
15 A horo ê ai Iona, ua haamanaˈo Iehova ia ˈna i to ˈna puai rahi. Inaha, ua faaora semeio Iehova ia ˈna i to ˈna huriraahia i roto i te miti. (Iona 1:15, 17) I reira ïa to Iona hutiraa mai i te haapiiraa. Taa ihora ia ˈna eiaha o ˈna e riaria i te haere i Nineve, no te mea na Iehova e paruru ia ˈna. (A taio i te Iona 2:6-9.) No reira, i to Iehova faaue-faahou-raa ia ˈna ia haere i Nineve, ua faaroo o ˈna. E ua farii to reira mau taata i ta ˈna poroi. Aita ˈtura ïa ratou i haamouhia.—Iona 3:5.
16. Eaha te tauturu mai ia riaria tatou? (Maseli 29:25) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
16 Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iona? Eiaha tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea, te mǎtaˈu taata iho â râ, ia haafifi i ta tatou taviniraa. (A taio i te Maseli 29:25.) Ua tauturu te haroˈaroˈa ia Iona ia taa eiaha o ˈna e haapeapea no ta ˈna e faaruru. Ia haamanaˈo râ o ˈna na Iehova e turu ia ˈna. Hoê â huru no tatou. Ia feruri tatou mea nafea Iehova i te tautururaa e parururaa ia tatou na mua ˈˈe, e pee tera mǎtaˈu to tatou. E nehenehe atoa tatou e feruri mea nafea to Iehova tautururaa i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te mau tupuraa riaria mau, no te mea ua turui ratou i nia ia ˈna.a (Heb. 13:6) E faatupu anaˈe ïa i te haroˈaroˈa ma te tiaturi ia Iehova e ma te tauturu ia vetahi ê ia na reira atoa.
Mai ia Iona, e tauturu mai te haroˈaroˈa ia auraro i ta Iehova aratairaa e ia oaoa noa noa ˈtu e û tatou i te hoê tupuraa fifi (A hiˈo i te paratarafa 16)
E FAATUPU NOA ANAˈE I TE HAROˈAROˈA
17. E nafea e noaa mai ai te haroˈaroˈa?
17 Mai ta tatou i hiˈo mai, e nehenehe te haroˈaroˈa e tauturu mai ia haa ma te paari i roto i te mau tupuraa fifi. E nafea ïa e noaa mai ai te haroˈaroˈa? No ǒ mai tera huru maitai ia Iehova ra, ta ˈna e horoa mai na roto i ta ˈna Parau te Bibilia e to ˈna varua moˈa. (Neh. 9:20; Sal. 32:8) E horoa mai o ˈna i te mau aˈoraa o te tauturu mai ia rave i te mau faaotiraa paari e ia haavî i to tatou mau huru aau. (Sal. 119:97-101) No reira, e feruri maitai tatou i ta te Bibilia e parau ra, e ani atoa tatou ia Iehova i to ˈna varua moˈa. E taa ïa ia tatou eaha to Iehova manaˈo no nia i tera e tera tupuraa. E ite ïa tatou eaha te parau aore ra eaha te rave ia au i to Iehova hinaaro.—Mas. 21:11, nota.
18. Ia faaoti papu tatou i te aha?
18 E tamau noa anaˈe i te imi e i te haafaufaa i te haroˈaroˈa no ǒ mai ia Iehova ra. (Sal. 14:2) Ia na reira tatou, e vai noa ïa tatou i nia i “te eˈa o te haroˈaroˈa.” (Mas. 21:16) E faaoti papu anaˈe i te faatupu i te haroˈaroˈa i te mau taime atoa, e i roto i te mau tupuraa atoa. E oaoa roa to tatou Atua ra o Iehova.
HIMENE 42 Te pure a te tavini a te Atua
a Ei hiˈoraa, a taio i te aamu o Georgiy Porchulyan i roto i te anairaa tumu parau “Aamu o te mau Ite no Iehova” i roto i te JW Library® aore ra i nia i te jw.org.