VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w26 Mati api 26-31
  • No te aha outou e oaoa ˈi ia hae te taata ia outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha outou e oaoa ˈi ia hae te taata ia outou?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • NO TE AHA TE TAATA E HAE MAI AI IA TATOU?
  • NO TE AHA TATOU E OAOA NOA ˈI?
  • E tauturu te here ia faaoromai i te hae
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Hoê rata o te tauturu mai ia faaoromai tamau tae roa ˈtu i te hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • “A maiti no outou . . . o vai ta outou e haamori”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
w26 Mati api 26-31

1-7 NO TIUNU 2026

HIMENE 111 Ia oaoa tatou i te Atua

No te aha outou e oaoa ˈi ia hae te taata ia outou?

“E oaoa outou ia hae te taata ia outou.”—LUKA 6:22.

MANAˈO FAUFAA

E nehenehe tatou e oaoa noa ˈtu mea hae na te taata ia tatou no te mea te tavini ra tatou i te Atua.

1. Eaha ta Iesu i parau, e no te aha tatou e huru ê ai?

I ROTO i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau Iesu: “E oaoa outou ia hae te taata ia outou.” (Luka 6:22) Ua huru ê paha te feia o tei faaroo i tera huru parau. O vai hoi i rotopu ia tatou e oaoa ia hae mai te taata ia ˈna? E puta mai ïa teie uiraa: No te aha Iesu i parau ai i te reira? E uiraa maitai roa, inaha mea rahi te taata o te au ore i te mau pǐpǐ a Iesu. No reira, e hiˈo mai tatou no te aha te taata e hae mai ai ia tatou, e no te aha tatou e oaoa noa ˈi.

NO TE AHA TE TAATA E HAE MAI AI IA TATOU?

2-3. No te aha te mau Kerisetiano mau e hamani-ino-hia ˈi, e eaha ˈtura ïa to tatou manaˈo i te feia e hamani ino ia tatou? (Ioane 16:2, 3)

2 Te haamori nei tatou ia Iehova. No te feia o te hamani ino aore ra o te haapohe i te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ, ua parau Iesu: “Aita ratou i ite o vai te Metua e o vai au.” (A taio i te Ioane 16:2, 3.) O vai hoi to muri mai i te hamani-ino-raa i te nunaa o te Atua? E ere anei o Satani? Oia, o ˈna hoi ‘te atua o teie nei ao.’ (Kor. 2, 4:3, 4) Te haapouri nei o ˈna i te taata ia ore ratou ia ite i te parau mau. E te turai ra o ˈna ia ratou ia hae i te feia o te here ra i te Atua. (Ioa. 8:42-44) Ia taa ia tatou e ua haavarehia teie mau taata e Satani, e taui ïa ta tatou huru hiˈoraa ia ratou, eita ïa tatou e riri ia ratou.

3 Teie te hiˈoraa o Pavel,a e faaea ra i te hoê fenua ua opanihia ta tatou ohipa. Ua tamau noa o ˈna i te haamori ia Iehova. No reira, ua haruhia o ˈna, ua taparahihia e tuuhia ˈtura i roto i te hoê piha fare tapearaa o ˈna anaˈe ehia avaˈe te maoro. Te na ô ra o ˈna: “Ua ite au o Satani e ta ˈna mau demoni teie e imi ra i te tapea i te haamoriraa a Iehova. E au ra e te rahiraa o te taata e rave ra i te ohipa i te fare tapearaa, aita e hae ra ia tatou. Te rave noa ra ratou i ta ratou ohipa.” Ua hamani-ino-hia atoa te hoê taeae i Croatie na to ˈna na metua. Te na ô ra o ˈna: “Ua papu ia ˈu o Satani to ˈu enemi, e ere to ˈu na metua.”—Eph. 6:12.

4. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu raua Setephano? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 Eiaha iho â tatou e hae i te feia e patoi mai. E pure râ tatou no ratou. (Mat. 5:44) Ta Iesu ïa raua Setephano i rave. I nia i te pou haamauiuiraa, ua pure Iesu: “To ˈu Metua, a faaore i ta ratou hara.” (Luka 23:34) Te ani ra hoi Iesu ia Iehova ia faaore i te hara a te mau faehau Roma tei faauehia e haapohe ia ˈna. Te manaˈo atoa ra paha o ˈna i te feia ta te mau tia faaroo i turai ia tuô ia haapohehia o ˈna. Ua taa hoi ia Iesu aita teie mau taata i ite i ta ratou e rave ra. O Setephano atoa tei ani ia Iehova ia faaore i te hara a te feia e pehi ra ia ˈna i te ofai. (Ohi. 7:58-60) Ua pahono anei Iehova i ta Iesu e ta Setephano pure? E. Inaha, i muri aˈe i to Iesu haapoheraahia, mea rahi tei tatarahapa, tei tiaturi ia Iesu e tei bapetizohia. (Ohi. 2:36-41) E ua riro mai Saulo, tei turu na hoi i te feia tei haapohe ia Setephano, ei Kerisetiano e ua tatarahapa roa o ˈna i ta ˈna i rave no te ite ore.—Tim. 1, 1:13.

Hoê taeae ua pepe roa ino e pure ra i te fare tapearaa. Te tia noa ra te tiai na pihai iho.

Ua pure Iesu raua Setephano no te feia tei hamani ino ia raua. E na reira atoa ïa tatou no te feia e hamani ino ra ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 4)


5. Eaha ta te hiˈoraa o César e haapii mai ra?

5 E faaroo mai iho â Iehova ia pure tatou no tei patoi mai. A hiˈo na ia César e ora ra i Vénézuéla. Mea au ore roa na to ˈna papa i te parau mau. Te faatia ra César: “Mea maitai roa to ˈu mama i nia ia matou e to matou papa. Ua tuu noa o ˈna i te Faatereraa arii i te parahiraa matamua. Ua faaite noa atoa râ oia i to ˈna here ia papa. Ua haapii o ˈna ia matou ia faatura i to matou papa, e ia faaroo i ta ˈna parau aita anaˈe te reira e ofati ra i ta te Bibilia e parau ra.” I muri iho, ua mǎrû roa mai te papa o César. Te na ô faahou ra o ˈna: “I te hoê mahana, hoperaa ta ˈu pure, ua ani au ia papa e farii anei o ˈna i te haapii i te Bibilia na muri ia ˈu. Putapû roa vau i to ˈna fariiraa.” Bapetizohia ˈtura o ˈna i muri iho. Parau mau, e ere pauroa te taata patoi mai te papa o César. Ua taui râ vetahi i to ratou iteraa i to tatou faatura e haerea afaro. Oaoa roa ïa tatou. Hinaaro iho â tatou e ite e nafea Iehova “te Haava o te fenua taatoa” ia faafatata mai te taata ia ˈna ra.—Gen. 18:25.

6. Ia au i te Mareko 13:13, no te aha atoa te taata e hae ai ia tatou?

6 Mea faatura tatou ia Iesu. Ua parau Iesu e hae te taata atoa i te mau Kerisetiano mau ‘no to ˈna iˈoa.’ (A taio i te Mareko 13:13.) To Iesu “iˈoa,” o to ˈna ïa mau huru maitatai e to ˈna tiaraa Arii o te Faatereraa a te Atua. E te feia e hae nei ia tatou, mea tiaturi ïa na ratou i te mau tia faatere o to ratou fenua, eiaha râ ia Iesu Mesia ta Iehova i maiti no te faatere i te ao taatoa. Mai 1914 mai â to Iesu haamataraa i te faatere e fatata o ˈna i te haamou pauroa te faatereraa a te taata.

7-8. Eaha te tahi atu tumu e faaooo ai te taata ia tatou? (Ioane 15:18-20) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

7 Aita tatou e pee ra i te ao a Satani. Ua faataa Iesu e hae te taata i ta ˈna mau pǐpǐ no te mea “e ere [ra]tou no teie nei ao.” (A taio i te Ioane 15:18-20.) Mai te mau Kerisetiano matamua, eita tatou e pee i te huru, te peu e te huru paraparau a to teie nei ao. No reira e rave rahi taeae e tuahine e faaooohia ˈi i te ohipa aore ra i te fare haapiiraa. (Pet. 1, 4:3, 4) Teie râ, te oaoa nei tatou inaha ua taui vetahi i to ratou huru feruriraa e ua faatura ia tatou.

8 A hiˈo na i te tupuraa o Ignacio, i Marite no Ropu. Hopea ore te hoê orometua haapii i te faaooo ia ˈna no to ˈna faatura i te mau ture aveia a Iehova. Teie râ, hou a noaa ˈi ta Ignacio parau tuite, ua ani taua orometua ra eaha tei tauturu ia ˈna ia haapao i te mau aratairaa Bibilia, noa ˈtu mea ino te taata i nia ia ˈna. Faataa ˈtura Ignacio e no ˈna, e parururaa te mau ture a te Atua. Titau manihini atura o ˈna i teie orometua i te putuputuraa. Maere roa Ignacio, inaha ua tae mai o ˈna. E ua tamau o ˈna i te haere mai, no te mea ua putapû roa o ˈna i te here o te mau taeae e tuahine. I muri mai, o ˈna ˈtura ïa tei faaruru i te patoiraa no te mea te haapii ra o ˈna i te Bibilia. Ua tamau râ o ˈna i te nuu i mua i te pae varua tae roa i te bapetizoraa.

Hohoˈa: Te tahi faahohoˈaraa no nia ia Ignacio i te fare haapiiraa. 1. Te faaea hau noa ra o ˈna i roto i te piha haapiiraa a faaooo noa ˈi te orometua haapii ia ˈna i mua i te tahi atu mau piahi. 2. I muri iho, te itehia ra teie orometua e faaroo maitai ra ia Ignacio.

O tatou pauroa te nehenehe e paturu i to tatou faaroo ma te itoito (A hiˈo i te paratarafa 8)b


9-10. (1) No te aha atoa e ere tatou no teie nei ao? (2) Eaha ta tatou e haapii mai ia Paulo?

9 E ere atoa tatou no teie nei ao, no te mea aita tatou e faaô ra i roto i te poritita e te tamaˈi. (Ioa. 18:36) Te pee nei tatou i te aˈoraa a te Roma 13:1, a auraro ai i te mau ture a te hau fenua. Teie râ, eita tatou e turu i te tahi pǔpǔ poritita, eita tatou e horo i roto i te mau maitiraa, eita atoa e maiti i te tahi tia. No te aha? No te mea ua euhe tatou e turu ia Iehova e ta ˈna Faatereraa arii. Mea rahi te Ite no Iehova tei mau i te fare tapearaa no to ratou faaroo. Teie râ, te tamau noa ra ratou i te poro i reira, mai te aposetolo Paulo tei tapea-atoa-hia na. (Ohi. 24:27; 28:16, 30) Ua faaite noa o ˈna i te parau apî oaoa i te feia atoa e faaroo mai, tae noa ˈtu te mau tiai fare tapearaa, te mau haava, te mau tavana, te mau arii, e peneiaˈe te mau tia a te emepera Roma Néron.—Ohi. 9:15.

10 Te poro atoa ra to tatou mau taeae tei tapeahia i te feia atoa e faaroo mai, tae noa ˈtu te mau haava, te mau tia faatere, e te mau tiai fare tapearaa. No to ˈna tiaraa amui ore i roto i te poritita, ua mau te hoê taeae i te fare tapearaa e ono matahiti. Tera roaraa, aita o ˈna i manaˈo noa ˈˈe e utua tera. E vahi pororaa râ na ˈna ta Iehova i horoa mai no te ite mai i te feia aau haehaa. Mea oaoa roa ïa ia faaohipa Iehova ia tatou no te poro i taua mau taata ra. (Kol. 4:3) E hiˈo atoa mai tatou no te aha tatou e oaoa noa ˈi noa ˈtu e hae te taata ia tatou no te mea te tavini ra tatou ia Iehova.

NO TE AHA TATOU E OAOA NOA ˈI?

11. E puai atu â to tatou faaroo ia faaruru tatou i te hamani-ino-raa. A faataa na.

11 Te tupu ra te mau parau tohu Bibilia. I roto i te parau tohu matamua, ua faaara Iehova e hae Satani e pauroa o te pee ra ia ˈna i te feia e here ra ia Iehova e e tavini ra ia ˈna. (Gen. 3:15) Pinepine Iesu i te faahiti i tera parau i roto i na Evanelia e maha. (Mat. 10:22; Mar. 13:9-12; Luka 6:22, 23; Ioa. 15:20) Oia atoa te tahi atu feia papai i te Bibilia. (Tim. 2, 3:12; Iak. 1:2; Pet. 1, 4:12-14; Iuda 3, 17-19) No reira tatou e ore ai e maere ia tupu te hamani-ino-raa. E oaoa râ tatou, no te mea te tupu ra tera parau tohu. Tapao faaite ïa, te tavini nei tatou i te Atua mau. Teie ta te hoê tuahine e ora ra i te hoê fenua ua taotiahia ta tatou ohipa, e parau ra: “I to ˈu pûpûraa ia ˈu ia Iehova, ua ite au e hamani-ino-hia vau. No reira, ia ˈu i faaruru teie tupuraa, aita vau i maere, aita atoa vau i riaria.” Mea ino roa atoa ta ˈna tane i nia ia ˈna. Ua tanina o ˈna i ta ˈna Bibilia e te tahi atu mau papai Bibilia. Aita râ o tuahine i otohe no te riaria, ua puai atu â to ˈna faaroo. (Heb. 10:39) Te na ô ra o ˈna: “Ua tohuhia e tupu te hamani-ino-raa. E tupu iho â ïa. Inaha ua faaruru vau i te reira, ua papu atu â ia ˈu teie te haamoriraa mau.”

12. Eaha tei tauturu i te hoê taeae ia faaoromai tamau i te hamani-ino-raa?

12 Ua ite tatou e hamani-ino-hia tatou. Mea huru fifi râ paha no tatou ia faaoromai tamau. Teie ta te hoê taeae e faatia ra i to ˈna mauraa i te fare tapearaa: “I te tahi taime, e hepohepo roa vau, e taˈi noa vau.” Eaha tei tauturu ia taeae ia faaoromai tamau? “Ua pure noa vau,” ta ˈna ïa e parau ra. “Pauroa te poipoi e pure au. I te roaraa o te mahana, e pure au ia tupu noa mai te tahi fifi. E ia riri vau no te hoê ohipa tano ore, e pure faahou vau.” Ua feruriruri atoa to tatou taeae i te taiva ore o te mau tavini a Iehova i tahito ra e i teie tau. Mea na reira ïa i noaa ˈi ia ˈna ia faaoromai tamau e ia fanaˈo i te hau ta Iesu i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ.—Ioa. 14:27; 16:33.

13. Eaha te tauturu mai ia faaoromai tamau i te hae?

13 Mea puai aˈe to tatou here i te hae. Tae noa ˈtu i to ˈna poheraa, ua here noa Iesu i to ˈna Metua ma to ˈna aau atoa. Ua here noa atoa o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioa. 13:1; 15:13) Ia here atoa ïa tatou ia Iehova e to tatou mau taeae e tuahine mai tera. E tauturu hoi te reira ia tatou ia faaoromai tamau i te hae. E nafea ïa? E ite mai tatou i te pahonoraa i roto i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo.

14. Na te aha i tauturu ia Paulo ia mau papu i mua i te pohe?

14 Hou o ˈna a haapohehia ˈi, ua papai Paulo i to ˈna hoa here o Timoteo: “Aita . . . te Atua i horoa mai i te hoê aau taiâ, i te hoê râ aau itoito e te here.” (Tim. 2, 1:7) Eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau? Maoti ïa te here puai no Iehova e ineine ai te hoê Kerisetiano i te faaruru i te mau tupuraa fifi roa. (Tim. 2, 1:8) Oia nei, noa ˈtu ua nehenehe Paulo e haapohehia, no to ˈna here rahi ia Iehova ua noaa ia ˈna te itoito no te vai taiva ore.—Ohi. 20:22-24.

15. Mea nafea to tatou mau taeae e tuahine i te faaiteraa i te here mau no te tahi e te tahi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

15 Mea here roa na tatou i to tatou mau taeae e tuahine e mau papu ra i roto i te hamani-ino-raa. Mea rahi o te faaite nei i to ratou here rahi no to ratou mau hoa Kerisetiano noa ˈtu e nehenehe ratou e hamani-ino-hia, mai ia Akuila raua Perisila tei ineine i te horoa i to ratou ora no Paulo. (Roma 16:3,4) Ei hiˈoraa, i Rusia, ua tia ˈtu e rave rahi i roto i te piha haavaraa no te faaitoito i to ratou mau hoa Kerisetiano tei tapeahia. Te ohipa ïa i tupu i te haavaraahia te hoê tuahine. Mahanahana roa ino to ˈna aau i to ˈna iteraa e rave rahi taeae e tuahine i roto i te piha haavaraa. Ua itoito-roa-hia o ˈna maoti to ratou here mau i tera taime. No reira, e oaoa noa tatou no te mea e mea puai aˈe to tatou here i te hae.

Te afaihia ra hoê tuahine na e piti mutoi vahine i roto i te pereoo mutoi a popo noa ˈi te mau taeae e tuahine na pihai iho.

Ua faaite to tatou mau taeae e tuahine i te here mau no to ratou mau hoa Kerisetiano, noa ˈtu ua opanihia aore ra ua taotiahia ta tatou ohipa i to ratou fenua (A hiˈo i te paratarafa 15)c


16. No te aha Petero i parau ai e nehenehe te feia o te faaoromai tamau i te hamani-ino-raa e oaoa ˈi? (Petero 1, 4:14)

16 Ua papu ia tatou e haamaitai mai Iehova ia faaoromai tamau tatou. (A taio i te Petero 1, 4:14.) Ua parau te aposetolo Petero e nehenehe te feia o te faaoromai tamau i te hamani-ino-raa e oaoa ˈi. E haapapuraa hoi teie e “tei nia iho ia [ta]tou” te varua o te Atua. Ua ite Petero eaha te auraa ia fanaˈo i te haamaitairaa a Iehova e ia faaoromai tamau i te hamani-ino-raa. Inaha, i muri iti noa ˈˈe i te Penetekose 33, ua tapeahia Petero e te tahi atu mau aposetolo no to ratou pororaa i te parau apî oaoa. Ma te itoito râ, ua paturu o ˈna i to ˈna faaroo. (Ohi. 5:24-29) I muri iho atoa i to ratou huiraahia, ua poro â ratou. Ua oaoa ratou no te mea “ua vaiihohia ratou ia hamani-ino-hia no te iˈoa o Iesu.” E nehenehe atoa ïa tatou e oaoa ma te faaoromai tamau i te mau tupuraa fifi.—Ohi. 5:40-42.

17. Eaha ta Iesu i parau i te po hou o ˈna a pohe ai?

17 I te po hou Iesu a pohe ai, ua parau o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ: “O te here ra ia ˈu, e herehia ïa o ˈna e to ˈu Metua. E here atoa vau ia ˈna.” (Ioa. 14:21) Te tiai ru nei tatou i tera mahana e faaea ˈi te taata i te hae ia tatou, e here râ ratou ia tatou. (Tes. 2, 1:6-8) A tiai noa ˈtu ai i tera mahana, a feruriruri i te mau tumu e oaoa ˈi tatou noa ˈtu mea hae na te taata ia tatou. E noaa mai ïa ia tatou te tamahanahanaraa e te puai.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • No te aha te taata e hae ai i te mau pǐpǐ a Iesu?

  • Mea puai aˈe to tatou here i te hae, e nafea ïa?

  • No te aha tatou e oaoa ˈi noa ˈtu e hae mai te taata?

HIMENE 149 Himene upootiaraa

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: E faahohoˈaraa o te tupuraa o Ignacio e poro ra i ta ˈna orometua haapii.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: E faahohoˈaraa o te tahi mau taeae e tuahine e popo ra no te faaitoito ia tuahine e tuuhia ra i te fare tapearaa no to ˈna faaroo.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono