27 NO EPERERA–3 NO ME 2026
HIMENE 99 E nahoa rahi tatou
Ua ineine anei oe i te faaruru i te fifi i muri iho i to oe bapetizoraa?
“Ia vai noa to ˈu avae i nia i to mau eˈa.”—SAL. 17:5.
MANAˈO FAUFAA
E nafea te mau Kerisetiano no bapetizo-noa-hia ˈtura ia faaineine ia ratou ia faaruru i te mau fifi?
1-2. Eaha te rave ia ineine tatou i te faaruru i te mau fifi i roto i te parau mau? A faataa na.
UA ITE tatou e tupu iho â te fifi i roto i te ao a Satani. Inaha, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E tupu mai iho â te turoriraa.” (Mat. 18:7) No reira, mea faufaa ia ineine tatou i te faaruru i te fifi, tae noa ˈtu te peapea e nehenehe e tupu e to tatou mau taeae e tuahine.
2 Teie te tahi faahohoˈaraa. Mea maoro to te nunaa o Iehova faaitoitoraahia ia faaineine ia ratou no te mau ati natura. Eaha ïa te rave? A tahi, e titauhia ia ite tatou eaha te ati natura e tupu i to tatou fenua. Mea faufaa ia na reira mai te peu no tae noa mai ra oe i reira. I muri iho, e feruri oe eaha te rave ia vai ineine noa oe ia tupu noa mai te tahi ati natura. (Mas. 21:5) Hoê â huru i roto i te parau mau. E hiˈo maitai oe eaha te fifi e nehenehe e tupu mai, e e faaineine oe ia oe. Ma te na reira, eita ïa oe e pepe roa ino. Eita atoa to oe auhoaraa e o Iehova e mutu. (Sal. 17:5) No reira, e hiˈo mai tatou e toru haafifiraa e e nafea ia faaineine ia oe i mua i te reira.a
IA HAAMAUIUI TE HOÊ TAEAE AORE RA TUAHINE IA OE
3. Eaha te tahi fifi e nehenehe e tupu i roto i te amuiraa?
3 Te haamanaˈo ra paha oe i te taime matamua i haere ai oe i te putuputuraa, a ite atu ai i te here i rotopu i to Iehova nunaa. Na ô atura ïa oe: “Tei ia ratou ra te parau mau.” (Ioa. 13:35; Kol. 3:12) Tera te manaˈo o Blanca.b Tera râ, ua faaruru o ˈna i te tahi fifi i muri iho i to ˈna bapetizoraa. Te na ô ra o ˈna: “Mea ino roa te hoê tuahine i nia ia ˈu. Ua faaroo atoa vau ia ˈna ia faaino ia vetahi ê. Ua huru ê roa vau. I haapii na hoi au e tutava te mau Ite no Iehova i te faatupu i te hau e i te faaite i te here.” Parau mau, e tutava te mau taeae e tuahine i te pee i to Iehova mau huru maitatai. Tera râ, e taata tia ore anaˈe ratou. (Eph. 4:23, 24; Ioa. 1, 1:8) No reira, e parau e e rave iho â ratou i te tahi mea o te haamauiui ia oe. (Iak. 3:8) Te mea peapea roa ˈtu â, ua faaea roa vetahi i te tavini ia Iehova no teie mau tupuraa.
4. Eaha ta oe e nehenehe e rave mai te peu e haamauiui te hoê taeae aore ra tuahine ia oe? (Ephesia 4:32)
4 Eaha ta oe e nehenehe e rave i teie nei mai te peu e haamauiui te hoê taeae aore ra tuahine ia oe? A feruri ïa i te Ephesia 4:32. (A taio.) E a hiˈo e nafea oe ia faatupu i te mau huru maitatai faahitihia i roto. Ia faaite oe i te hamani maitai e te aumihi, eita ïa e tupu te peapea. A tutava atoa i te faaore oioi i ta vetahi ê hapa. Eaha te tauturu ia oe ia na reira? A haamanaˈo na ehia taime to oe aniraa ia Iehova ia faaore i ta oe mau hapa. Ua mauruuru roa oe ia ˈna, inaha ua faaore iho â o ˈna i ta oe mau hara. (Mat. 6:12) No reira, ia feruri maite oe i to Iehova huru i nia ia oe, e hinaaro iho â oe e faaore i ta vetahi ê hapa.
5. Eaha te aˈoraa Bibilia e tauturu ia tatou ia haamauiuihia tatou? (Maseli 19:11) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
5 A taio i te Maseli 19:11. Te parau ra te Bibilia e tauturu te feruriraa haroˈaroˈac ia tatou ia ore ia riri hanoa. Ua tauturu teie aˈoraa ia Rima, tei bapetizohia aita i maoro aˈenei. Ua parau o ˈna: “Ia ite au i te tahi mau taeae e tuahine ia rave i te tahi mea o te haamauiui ia ˈu, oioi au i te haamanaˈo i te Maseli 19:11. E feruri au i to ratou tupuraa e ta ratou i faaruru. E feruri atoa vau eaha te tumu ratou i na reira ˈi. E tutava vau i te poro na muri ia ratou. Auaˈe, mea na reira vau i te matau-maitai-raa ia ratou.” Mea maitai roa tera aˈoraa. A haamatau ïa i to oe mau taeae e tuahine i teie nei â. Rahi atu â oe i te taa maitai i to ratou huru, ohie noa ˈtu â ïa no oe ia faaore i ta ratou mau hapa.
Ia tupu noa ˈtu te peapea i rotopu ia oe e te tahi taeae aore ra tuahine, a poro na muri ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 5)
6. Eaha te tauturu ia oe ia fanaˈo i te mau hoa maitatai i roto i te amuiraa?
6 E nafea ia fanaˈo i te mau hoa maitatai i roto i te amuiraa? Ia haamatau oe i to oe mau taeae e tuahine, a tiatonu i to ratou mau huru maitatai. (A hiˈo atoa i te Maseli 10:12; Roma 12:10; Phil. 2:2, 3) A tapao na eaha tei tauturu ia taeae Mark no bapetizo-noa-hia ˈtura. Inaha, pinepine o ˈna i te amuimui i te mau taeae e tuahine o te amuiraa, ua matau maitai ïa o ˈna i to ratou huru. Eaha râ tei tauturu ia Mark ia ore ia turori? Te na ô ra o ˈna: “Ua taa ia ˈu mea iti roa te mau hapa a to ˈu mau taeae e tuahine ia faaauhia i te mau ohipa ino ta te feia o teie nei ao e rave nei. Faaoti ihora ïa vau eiaha e haapao i to ratou mau paruparu. Mea au aˈe râ ia tiatonu noa i to ratou mau huru maitatai. Ta ˈu ïa i rave.” Ia na reira atoa oe, e fanaˈo ïa oe i te mau hoa maitatai i roto i te amuiraa.
IA MIHI OE I TA OE I VAIIHO I MURI
7. Eaha te turai ia tatou ia mihi i ta tatou i vaiiho no Iehova?
7 Ia oe i haapii i te parau mau, oaoa roa oe i te tiamâraa mai i te ao ino a Satani. E manaˈo paha ïa oe: ‘O vai ïa taata te mihi i ta ˈna i vaiiho i muri?’ I roto râ i te fifi, e haamanaˈo faahou paha oe, e mihi atoa paha, i ta oe i haapae no te tavini ia Iehova. (A hiˈo atoa i te Numera 11:4-6.) Ei hiˈoraa, ua vaiiho te tahi mau taeae i te hoê ohipa aufau-maitai-hia, tera râ ehia taime e pau. Ua faaruehia te tahi atu e to ratou mau hoa piri i to ratou haapiiraa i te Bibilia. Area te tahi atu, ua haapae ïa i te tahi peu mea au roa na ratou, eita râ Iehova e farii. Mea peapea roa râ ia hoˈi te hoê Kerisetiano i te mau mea atoa ta ˈna i haapae, a faaea ˈtu ai i te tavini ia Iehova. Eaha ïa ta oe e nehenehe e rave ia ore oe e na reira atoa?
8. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Aberahama raua Sara?
8 I roto i te Bibilia, te vai ra te mau tavini taiva ore o tei nehenehe hoi e mihi i ta ratou i haapae na. A hiˈo na ia Aberahama raua Sara. Ua auraro raua i ta Iehova faaueraa e faarue i to raua oire o Ura no te ora i roto i te fare ie. (Heb. 11:8, 9) Eita e ore i te tahi taime ua manaˈo raua i to raua oraraa fanaˈo i Ura. Teie râ, “ahiri ra[ua] i manaˈo noa” aore ra i mihi i te reira, ua tia noa ïa ia raua ia hoˈi i to raua fenua. Aita râ, ua tiatonu Aberahama raua Sara i te mau maitai ta Iehova i fafau.—Heb. 11:15, 16.
9. Eaha to Paulo manaˈo i te mau mea ta ˈna i haapae? (Philipi 3:7, 8, 13)
9 Ua rave atoa te aposetolo Paulo i te mau tauiraa no te tavini ia Iehova. Hou a riro mai ai ei Kerisetiano, ua haapiihia o ˈna e Gamaliela, hoê orometua faatura-rahi-hia. (Ohi. 22:3) Ua nehenehe ïa Paulo e fanaˈo i te hoê tiaraa teitei i roto i te faaroo ati Iuda. (Gal. 1:13, 14) I to ˈna râ iteraa i te parau mau, ua faarue o ˈna pauroa teie mau mea. Ua maitai mai anei to ˈna oraraa ei pǐpǐ na Iesu? Aita. Ua taparahihia o ˈna, ua taorahia i roto i te fare tapearaa e mea hae na te ati Iuda ia ˈna. (Kor. 2, 11:23-26) Ahani Paulo i mihi i to ˈna oraraa na mua ˈˈe, e puta mai paha te manaˈo ua hape o ˈna i te riroraa mai ei pǐpǐ na Iesu. Aita râ, ua tiatonu Paulo i te mau haamaitairaa rahi ia pee ia Iesu e te mau maitai ta ˈna e fanaˈo a muri aˈe. Ua papu ia ˈna mea hoona aˈe taua mau haamaitairaa ra i te mau haapaeraa ta ˈna i rave.—A taio i te Philipi 3:7, 8, 13.
10. Ia feruri noa tatou i te aha? (Mareko 10:29, 30) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 Eaha te haapiiraa? Ia haamanaˈo oe i ta oe i haapae no te riro ei Kerisetiano, a haamanaˈo atoa no te aha oe i vaiiho ai i tera mau mea. (Koh. 7:10) A faaau i ta oe i haapae e te mau haamaitairaa ta oe e fanaˈo nei i roto i te parau mau. E auhoaraa piri to oe e o Iehova. (Mas. 3:32) To roto atoa oe i te hoê utuafare pae varua î i te here. (A taio i te Mareko 10:29, 30.) Hau atu, e a muri aˈe faahiahia te tiai mai ra ia oe! (Isa. 65:21-23) No reira, ia feruri noa oe i teie mau haamaitairaa, eita ïa oe e mihi i te mau mea atoa ta oe i haapae.
Eiaha e mihi i te mau mea atoa ta oe i vaiiho i muri, a poihere râ i te taviniraa faahiahia ta Iehova i horoa mai (A hiˈo i te paratarafa 10)e
11. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Rosemary?
11 Teie te hiˈoraa o tuahine Rosemary tei bapetizohia fatata e 50 matahiti to ˈna. Eaha tei tauturu ia ˈna ia ore ia mihi i te mau mea ta ˈna i vaiiho i muri? Te faatia ra o ˈna: “I te omuaraa, ua mihi au i te Noela, inaha e taime oaoa teie no ˈu e to ˈu utuafare. Mea au na ˈu e horoa i te ô na te feia herehia e au. Mea au atoa na ˈu e hiˈo i te mau tamarii e to ratou mata araara ia tatara i ta ratou mau ô.” Eaha tei tauturu ia tuahine? Te na ô ra o ˈna: “Ua imi au i te ravea no te mono i te oroa Noela. I te mau matahiti atoa, eiaha râ i te mau mahana oroa, e titau manihini au i to ˈu utuafare, e horoa vau i te ô na ratou, a faataa ˈtu ai no te aha mea here roa na ˈu ia ratou.” Te vai ra te tahi atu fifi ta Rosemary i faaruru. Te faatia ra o ˈna: “Ia ˈu i haapii i te parau mau, aita to ˈu mau hoa i tâuˈa faahou mai. I te tahi taime, e mihi au ia ratou. E moˈemoˈe roa vau.”d Eaha ïa tei tauturu ia ˈna? Ua poro o ˈna na muri mau huru tuahine. Te na ô ra o ˈna: “Ma te na reira, ua noaa mai te hoa apî mea here e mea poihere roa na ˈu.” Eaha ïa te haapiiraa? I te tahi taime, e mihi paha oe i te tahi ohipa ta oe i au hou a haapii ai i te Bibilia. E nehenehe râ oe e rave i te tahi atu ohipa o te faaoaoa ia oe. (Phil. 4:8, 9) E a haamanaˈo: Mea rahi aˈe te haamaitairaa ta Iehova e horoa mai, i ta oe i haapae.
IA FAAEA VETAHI I TE TAVINI IA IEHOVA
12. Eaha te tahi tupuraa mea mauiui roa?
12 I to oe riroraa mai ei Ite no Iehova, ua oaoa roa oe i te faarueraa i teie ao ino no te riro ei mero no te hoê pǔpǔ e haapii ra i te parau mau e o te tutava ra i te rave i te mea tia. (Isa. 65:14) I te tahi râ taime, e faaroo oe e ua hara hoê Kerisetiano. Ua tuuhia te tahi atu i rapae i te amuiraa. (Kor. 1, 5:13) A hiˈo na eaha to tuahine Samar manaˈo i teie mau tupuraa. Te na ô ra oia: “I muri noa mai i to ˈu bapetizoraa, ua hara te hoê matahiapo e ua tuuhia o ˈna i rapae i te amuiraa. Ua oti roa vau no te mea aita vau i manaˈo e hara atoa te matahiapo ia Iehova e i te amuiraa.” Parau mau, e tiaturi tatou mea here na to tatou mau taeae e tuahine ia Iehova e mea taiva ore ratou ia ˈna. (Kor. 1, 13:4, 7) Eiaha râ tatou e maere ia tuuhia vetahi i rapae i te amuiraa. Mea mauiui roa mai te peu iho â râ mea piri oe ia ˈna, aore ra ua faahiahia oe ia ˈna.
13. Eaha te rave ia ore oe e toaruaru ua faaea anaˈe hoê mero piri ia oe i te tavini ia Iehova?
13 No reira, eaha te rave ia ore oe e toaruaru ua faaea anaˈe hoê mero piri ia oe i te tavini ia Iehova? A tamau i te haapuai i to oe auhoaraa e o Iehova. (Iak. 4:8) A haamanaˈo e ua faaoti oe e tavini ia ˈna noa ˈtu eaha ta vera ma e rave. Ei hiˈoraa, noa ˈtu pinepine tatou i te haamori ia Iehova ei utuafare e ei amuiraa, e titauhia atoa ia pure tatou iho e ia rave i ta tatou iho haapiiraa Bibilia.—Sal. 1:2; 62:8.
14. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te aposetolo Petero? (Ioane 6:66-68)
14 E huti atoa mai tatou i te haapiiraa i te hiˈoraa o Petero i te faarueraa e rave rahi pǐpǐ ia Iesu. Ua huru ê rii atoa Petero i tera taime. A tapao na râ eaha ta ˈna i parau i te Ioane 6:66-68. (A taio.) Aita o ˈna i haapao i ta vetahi ê mau ohipa, ua tiatonu Petero i te mau haapiiraa a Iesu. No reira, aita o ˈna i turori. Hoê â huru i teie mahana. Eiaha ta vera ma e rave e taui i ta oe huru hiˈoraa i te parau mau i roto i ta Iehova faanahonahoraa. A poihere maitai i te reira! Te na ô ra Samar, tei faahitihia na: “E haamanaˈo noa vau e ere no te mea ua hara hoê, ua hara pauroa ïa i roto i te amuiraa aore ra mea ino ïa te faanahonahoraa taatoa. Inaha, noa ˈtu eaha ta te taata e rave, eita Iehova te Atua î i te here e taui.”
15. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Emily?
15 A hiˈo na i te hiˈoraa o Emily. Hoê noa hebedoma i muri mai i to ˈna bapetizoraahia, ua faarue to ˈna mama i te utuafare e ua tuuhia o ˈna i rapae i te amuiraa. Te na ô ra Emily: “Aita vau i manaˈo noa ˈˈe e tupu teie ohipa. Teie te fifi mauiui roa ˈˈe ta ˈu i faaruru na. Te mihi noa nei au i to ˈu mama.” Eaha tei tauturu ia Emily? Te pahono ra o ˈna: “E ere o vau anaˈe. Mea here e mea aupuru na to ˈu papa ia ˈu e ua riro vetahi o te amuiraa ei utuafare no ˈu. O tatou pauroa te faaruru i te fifi. No reira, mea faufaa roa ia vai piri noa te tahi i te tahi e ia faaitoito tatou te tahi i te tahi.” (Pet. 1, 5:9) Eiaha oe e tiai roa ia tupu te fifi i reira ïa oe e haapuai ai i to oe auhoaraa e te mau taeae e tuahine. I teie nei â oe e na reira ˈi. E ia û noa ˈtu oe i te fifi, to reira to oe mau taeae no te tauturu ia oe.
16. Ia haamanaˈo tatou i te aha? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
16 A haamanaˈo atoa e aˈo Iehova i te feia ta ˈna e here ra. (Heb. 12:6) Te hinaaro ra o ˈna ia hoˈi pauroa mai te feia tei tuuhia i rapae i te amuiraa. (Pet. 2, 3:9) Mai te peu ua tuuhia te hoê hoa aore ra fetii i rapae i te amuiraa, ia papu ia oe e tauturu te mau matahiapo ia ˈna ia hoˈi mai ia Iehova ra.—Tim. 2, 2:24, 25.
Mai te peu ua tuuhia te hoê hoa aore ra fetii i rapae i te amuiraa, ia papu ia oe e tauturu te mau matahiapo ia ˈna ia hoˈi mai ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 16)f
17. Ia papu ia oe te aha?
17 Ua faahiti mai tatou i te tahi noa mau fifi ta oe e nehenehe e faaruru i muri mai i te bapetizoraa. Eiaha râ oe e mǎtaˈu. E nehenehe oe e faaineine ia oe. E eiaha e haamoˈe e tauturu te Atua ra o Iehova ia oe. Ua tauturu ê na o ˈna ia oe, e na reira â o ˈna e a muri noa ˈtu! (Pet. 1, 5:10) E horoa noa mai iho â o ˈna i te puai e te faaoromai tamau no te faaruru i te fifi. Maoti ta Iehova tauturu, aita hoê aˈe fifi e faaatea ê ia oe ia ˈna!—Sal. 119:165; Roma 8:38, 39.
HIMENE 154 E here mure ore
a Noa ˈtu no te feia no bapetizo-noa-hia ˈtura teie tumu parau, o tatou pauroa te faufaahia i te mau aratairaa i roto.
b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
c E tauturu mai te feruriraa haroˈaroˈa ia ite i te huru mau o te hoê taata. Maoti te reira, e taa ia tatou no te aha o ˈna e parau aore ra e rave ai i te tahi ohipa.
d O tatou paatoa te aupuru i te mau piahi Bibilia e te feia no bapetizo-noa-hia ˈtura i roto i te amuiraa, eiaha noa te mau taeae e tuahine o te faatere ra i ta ratou haapiiraa. A hiˈo i te paratarafa 15 e 16 o te tumu parau “A tauturu i te piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa” o Te Pare Tiairaa no Mati 2021.
e FAATAARAA O TE HOHOˈA: I roto i te pororaa, te ite ra hoê tuahine i te tahi pǔpǔ vahine e tue popo ra. Haamanaˈo ihora o ˈna i te tau a tue popo atoa ˈi o ˈna. I muri iho, te poro ra o ˈna i te hoê vahine o teie pǔpǔ, peneiaˈe hoê â pǔpǔ ta raua i tera ra tau.
f FAATAARAA O TE HOHOˈA: E piti matahiapo e farerei ra i te hoê mero tei tuuhia i rapae i te amuiraa. Te faaitoito ra raua ia ˈna ia hoˈi mai ia Iehova.