“E tuhaa te mau tamarii no ǒ mai ia Iehova ra”
EAHA te puta mai i roto i to oe feruriraa ia faaroo oe i te taˈo “tuhaa”? E puta mai paha te moni, te tahi fare, te hoê fenua aore ra faufaa tei vai noa na i roto i to oe utuafare. Noa ˈtu eaha mau na teie tuhaa, mea faahiahia roa e e hinaaro oe e aupuru maitai i te reira.
Te parau ra te Bibilia “e tuhaa te mau tamarii no ǒ mai ia Iehova ra.” (Sal. 127:3) Papu, e au te mau tamarii i te ô herehia na to ratou metua. No ǒ mai hoi ia Iehova ra teie mau ô, e tutava ïa te mau metua i te aupuru maitai i ta ratou mau tamarii i te pae tino e i te pae varua.
Tera râ, i teie mahana eita te mau metua e hiˈo faahou i ta ratou mau tamarii ei ô no ǒ mai i te Atua ra. (Isa. 49:15; Tim. 2, 3:1-3) E hinaaro iho â vetahi e aupuru i ta ratou mau tamarii, e ere râ mea ohie no ratou. Eaha te tahi mau fifi ta te mau metua e faaruru nei? Eaha ta Iehova e ani ra i te mau metua? Eaha te tauturu i te mau metua Kerisetiano ia aupuru maitai i ta ratou mau tamarii?
TE MAU FIFI
Te faaheporaa a te utuafare e vetahi ê. I te tahi mau fenua, e faatura-rahi-hia te mau metua mea rahi ta ratou mau tamarii. No reira, e faahepo te utuafare aore ra te mau taata tapiri ia fanau te mau hoa faaipoipo e rave rahi tamarii, noa ˈtu aita paha ratou e nehenehe e aupuru maitai i tera rahiraa tamarii.
Te mau haapeapearaa no a muri aˈe. I te tahi mau fenua, eita e navai te maa, te ravea rapaauraa e mea rahi te maˈi. I tera mau vahi, pinepine e fanau te mau metua e rave rahi tamarii ia nehenehe vetahi o ratou e ora mai. E faaoti vetahi metua e fanau i te tamarii ia nehenehe ratou e aupuruhia i te ruhiruhiaraa. E itehia te reira i te mau fenua aita te faatereraa e tauturu ra i te mau ruhiruhia.
Te mau ravea no te faataime i te fanau. I te tahi atu mau vahi, aita i rahi te mau ravea no te faataime i te fanau. No vetahi atu, e ravea ta ratou tera râ, te mǎtaˈu nei ratou i te faaohipa i te reira aˈunei ratou e maˈihia ˈi. No te tahi atu mau taata, eita e pee ia ratou te reira no te mea mea moni roa.a
EAHA TA IEHOVA E ANI RA I TE MAU METUA?
A rave i te taime no te tamarii tataitahi
A aupuru i ta outou mau tamarii. Te titau ra Iehova ia aupuru te mau metua i ta ratou mau tamarii i te pae tino. Te auraa, e fetu te mau metua ia fanaˈo te mau tamarii i te maa, te ahu e te hoê nohoraa haapao roa e paari mai ai ratou. Na te metua atoa te hopoia e haapii i ta ratou mau tamarii. No reira, eita te mau metua e imi noa i te ravea ia reva ta ratou mau tamarii i te ara no ta ratou haapiiraa. E haapao ratou ia fanaˈo te tamarii i te haapiiraa, ia ore ratou ia fifihia e ia paari ratou i roto i te hau e te here. E ere râ Iehova mea etaeta, aita o ˈna e titau ra ia monihia te mau metua. Inaha ua maiti o ˈna i te metua itoito mau e te oraraa haihai no te aupuru i ta ˈna Tamaiti here.—Mat. 13:55, 56; Luka 2:24.
Aratairaa Bibilia: “Ia ore hoi te tahi ia aupuru i to ˈna iho, i te mau mero iho â râ o to ˈna utuafare, ua ere oia i te faaroo e ua hau aˈe to ˈna ino i to te taata aita e faaroo to ˈna.”—Tim. 1, 5:8.
Ua ite Iehova e hinaaro te mau metua i te tauturu ia paari roa mai ratou. Hoê ravea e faatura ˈi te mau tamarii i ta ratou mau metua o te raveraa ïa i te mau faanahoraa no te aupuru ia ratou. (Exo. 20:12; Tim. 1, 5:4) E oaoa râ Iehova ia haapao na mua te mau metua e nafea ratou ia aupuru i ta ratou mau tamarii, eiaha râ ia feruri e nafea te mau tamarii e aupuru mai ia ratou.—Kor. 2, 12:14.
A aupuru ia ratou i te pae varua. E titau-atoa-hia i te mau metua Kerisetiano ia haapii i ta ratou mau tamarii ia here e ia tavini ia Iehova. No Iehova, tera te mea faufaa roa ˈˈe ta te mau metua e rave no ta ratou mau tamarii.—Deut. 6:6, 7.
Aratairaa Bibilia: “A tamau râ i te aupuru [i ta outou mau tamarii] i te aˈo e te faaararaa a Iehova.”—Eph. 6:4.
HINAARO IEHOVA IA OAOA OUTOU
A faaoti ehia tamarii ta orua e hinaaro
A faaoti ehia tamarii ta orua e hinaaro. Hou orua a fanau ai i te tamarii, a feruri maitai i to orua tupuraa. E maraa anei ia orua ia aufau i te maa, te ahu e te haapiiraa no teie rahiraa tamarii? Mai te peu e eita, a tauaparau maitai i to oe hoa faaipoipo. E titauhia paha ia rave orua i te tahi atu faaotiraa, e faaiti mai te tamarii ta orua e hinaaro e fanau ia nehenehe orua e aupuru maitai ia ratou mai ta Iehova e ani mai ra. Papu, ua ite Iehova aita e mana to orua i nia i te mau tupuraa atoa o te oraraa. (Koh. 9:11) E haamaitai râ o ˈna i te mau tutavaraa atoa ta orua e rave no te riro ei metua maitai.
Aratairaa Bibilia: “E manuïa iho â te mau opuaraa a te taata itoito, e vevehia râ te taata atoa e ru noa.”—Mas. 21:5.
“O vai o outou, ia hinaaro oia e patu i te hoê pare, e ore e parahi na mua, a numera ˈtu ai i te haamâuˈaraa no te ite e navai anei ta ˈna moni no te faaoti i te paturaa?”—Luka 14:28.
A tuu ia Iehova i te parahiraa matamua i roto i te utuafare. Ia riro te haamoriraa ia Iehova ei tuhaa hoê roa i roto i to outou utuafare. Mai te peu e tamarii ta outou, a tauturu ia ratou tataitahi ia here ia Iehova. A haapii ia ratou ia faaroo maitai i te mau putuputuraa e ia taa ia ratou tei parauhia i ǒ. A rave i ta outou haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa. A haapii i te mau tamarii e nafea ia poro. Na outou tera mau hopoia ei metua, eiaha ïa e ani i te tamarii matahiapo aore ra i te tahi atu fetii ia amo i te reira. Parau mau, e titauhia te taime e te tutavaraa rahi, e haamaitai mai râ Iehova ia na reira outou.
Aratairaa Bibilia: “Aita to ˈu e oaoa rahi aˈe i teie, ia faaroo vau e te pee noa ra ta ˈu mau tamarii i te parau mau.”—Ioa. 3, 4.b
A tiaturi ia Iehova. Ia feruri noa ˈtu outou e fanau i te tamarii aore ra e tamarii ta outou, ia papu ia outou mea faufaa aˈe ta Iehova mau ture aveia i te taˈere aore ra peu tutuu.
E titauhia te taime e te tutavaraa rahi no te haapii i te tamarii ia here ia Iehova
Ia faaoti outou eiaha e fanau rahi i te tamarii, a tiaturi e aupuru iho â Iehova ia outou ia ruhiruhia outou. Eiaha e hiˈo i ta outou mau tamarii ei “moni faatuhaaraa” na outou ei auraa parau. Eiaha atoa e mǎtaˈu e faaruehia mai outou. Ua fafau hoi Iehova i te aupuru ia outou, e tapea iho â o ˈna i ta ˈna parau.—Ios. 23:14.
Aratairaa Bibilia: “A tiaturi ia Iehova ma to aau atoa, e eiaha e turui i nia i to oe iho maramarama. A haapao i to ˈna manaˈo i roto i ta oe mau ohipa atoa e rave, e na ˈna e faatitiaifaro i to oe mau eˈa.”—Mas. 3:5, 6.
“I vai apî na vau e ua ruhiruhia i teie nei, aita râ vau i ite i te taata parau-tia i te faarueraahia e ta ˈna mau tamarii i te imiraa i te faraoa.”—Sal. 37:25.
“No reira, a tamau i te imi na mua i te Faatereraa arii a te Atua e ta ˈna parau-tia, e e horoahia mai teie mau mea atoa na outou.”—Mat. 6:33.
E ô faufaa roa te mau tamarii ta Iehova i horoa no te mau metua. Auê paha o ˈna i te oaoa a ite ai te aupuru maitai ra te mau metua ia ratou. E rohi te mau metua no te aupuru i ta ratou mau tamarii i te pae tino, i te pae aau e i te pae varua. E feruri ratou ehia tamarii e noaa ia ratou ia aupuru, e pee maite atoa ratou i te mau ture aveia a te Atua, eiaha râ i te taˈere e te peu tutuu i to ratou fenua. Ia na reira te mau metua Kerisetiano, te faaite ra ratou mea poihere na ratou teie mau tamarii, ei “tuhaa . . . no ǒ mai ia Iehova ra.”
a Na te tane e vahine faaipoipo e faaoti ehia tamarii ta raua e hinaaro, afea raua e fanau ai i te tamarii e e faaohipa anei i te tahi ravea no te faataime i te fanau aore ra eita. Aita hoê aˈe te nehenehe e haava i ta raua mau faaotiraa. (Roma 14:4, 10-13) Hau atu, e titauhia ia haamanaˈo te mau hoa faaipoipo Kerisetiano i te Korinetia 1, 7:3-5.
b Noa ˈtu te mau tamarii faahitihia i roto i teie irava, o te mau taeae e tuahine, e tano atoa te mau parau a Ioane no te hoê metua.