A haafaufaa roa i te mau putuputuraa no te pororaa
1. E nafea te mau putuputuraa no te pororaa e tauturu ai ia tatou?
1 E horoa te mau putuputuraa maitai no te pororaa i te faaitoitoraa mau e te haapiiraa au hou tatou a haere ai i roto i te taviniraa. E tauturu te reira ia tatou ia poro e te tahi atu feia poro a nehenehe atu ai tatou e ohipa ma te turu e te haamataro te tahi i te tahi. (Mas. 27:17; Koh. 4:9, 10) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te haafaufaa roa i tera mau putuputuraa?
2. Eaha te tahi mau mea ta te taata e faatere ra i te putuputuraa e nehenehe e hiˈopoa?
2 Te taata e faatere ra i te putuputuraa: Aita e haamaramaramaraa taa maitai e faanaho-oioi-hia i tera mau putuputuraa. No reira, e titauhia te hoê faaineineraa maitai mai te peu e na oe e faatere atu. Eita e titauhia ia faanaho iho â oe i te hiˈopoa i te irava mahana, noa ˈtu e e maiti paha oe i te faaô i te reira i roto i te tauaparauraa mai te peu e e tano roa no te taviniraa. A feruri eaha te tauturu e tano no te feia poro i tera mahana. Ei hiˈoraa, e hinaaro paha oe e tauaparau aore ra e horoa i te hoê faaiteraa. E maiti paha oe i te hiˈo faahou i te tahi mea no roto i te buka Haaferuriraa, te buka École du ministère, aore ra te hoê tuhaa apî o te Putuputuraa no te taviniraa. I te tahi atu taime, e hiˈopoa paha oe e nafea ia faatitiaifaro i te hoê fifi e farereihia paha i roto i ta oe tuhaa fenua aore ra e tauaparau paha oe e nafea ia atuatu i te anaanatae e ia haamata i te mau haapiiraa bibilia, mai te peu iho â râ e e farerei-faahou-raa ta te taata poro e rave rahi. Noa ˈtu eaha te hiˈopoahia, a faaite i te anaanatae e a faaitoito.
3. Eaha te maoro o te putuputuraa, e eaha te mea tia ia ravehia i tera ra taime?
3 A haamata i te putuputuraa ia hora, noa ˈtu e ua ite oe e e taerehia vetahi. A faaohipa i te haroaroaraa maitai ia faanaho i te mau pǔpǔ, e a horoa i te mau tuhaa fenua i te feia e hinaaro ra i te reira. Eiaha te putuputuraa ia hau atu i te 10 e tae atu 15 minuti e mea tia ia haapotohia mai ia faanahohia te reira i muri aˈe te putuputuraa a te amuiraa. Hou oe a faaoti ai i te putuputuraa, e mea tia ia ite te taatoaraa na muri ia vai e ihea ratou e poro ai hou oe a faaoti ai i te putuputuraa.
4. Eaha te tauturu i te taatoaraa ia haafaufaa hope i te mau putuputuraa no te taviniraa?
4 A rave i ta oe tuhaa: Mai te mau putuputuraa a te amuiraa, e faaite tatou i te faatura ia Iehova e ia vetahi ê ma te tae i te hora tia. A apiti i te tauaparauraa. E vaiiho paha oe i te taata e faatere ra i te putuputuraa ia faanaho ia oe e te tahi atu no te poro, aore ra e maiti paha oe i te faanaho ia oe na mua ˈˈe i te putuputuraa. Mai te peu e mea au aˈe na oe e faanaho ia oe, a tutava i te “mahora” ma te ohipa e te taata poro e rave rahi, eiaha râ e poro e to oe mau hoa piri roa i te mau taime atoa. (Kor. 2, 6:11-13) Ia oti te putuputuraa, eiaha e taui i te mau faanahoraa, e a haere oioi i roto i te tuhaa fenua.
5. Eaha te fa o te mau putuputuraa no te taviniraa?
5 Hoê â fa to te mau putuputuraa no te pororaa e to te mau putuputuraa a te amuiraa. Ua faanahohia te reira ia nehenehe tatou ‘ia faaaraara ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai.’ (Heb. 10:24, 25) Ia tutava tatou i te haafaufaa i tera mau putuputuraa, e tauturuhia tatou ia haapao maitai i ta tatou taviniraa—te hoê ‘ohipa maitai’ mau!