‘E horoa hua anaˈe i te faaiteraa’ ma te itoito rahi
1, 2. Eaha te haamaere ia outou no nia i ta Paulo hiˈoraa i te pororaa i te parau apî maitai, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee i to ˈna hiˈoraa e ‘horoa hua i te faaiteraa’?
1 Mai ia Iesu e te tahi atu mau tavini haapao maitai e rave rahi no tahito ra, ua riro te aposetolo Paulo ei taata poro itoito rahi i te parau apî maitai, ma te ‘horoa hua i te faaiteraa’ noa ˈtu eaha te huru tupuraa. E tae noa ˈtu i roto i te fare tapearaa, ua ‘farii mai oia i te taata atoa e haere atu ia ˈna ra, ua parau atu i te basileia o te Atua, e ua haapii i te mau parau o te Fatu ra o Iesu Mesia ma te mǎtaˈu ore.’—Ohi. 28:16-31.
2 E nehenehe atoa tatou e ‘horoa hua i te faaiteraa’ ma te itoito rahi i te mau taime atoa. Hoê ravea, o te pororaa ïa i te feia ta tatou e farerei ia haere tatou i te tairururaa mataeinaa “A faahanahana i te Atua” aore ra ia hoˈi mai tatou mai reira mai e i te oire e tupu ai te tairururaa.—Ohi. 28:23, MN; Sal. 145:10-13.
3. E nafea tatou e ape ai e ia riro ta tatou pororaa faanaho-ore-hia ei tutavaraa manaˈo-ore-noa-hia?
3 Pororaa manaˈo-ore-hia aore ra faanaho-ore-hia? Te vai ra anei te hoê taa-ê-raa? Oia. E tupu mai te hoê ohipa manaˈo-ore-hia mai tera noa aore ra ma te opua-ore-hia, mai te huru ra aita i faanahohia aore ra eita i te mea faufaa roa. Mea papu, eita te reira e tano i ta tatou taviniraa. Mai ta Paulo i haapapu, mea faufaa roa no tatou ia faahanahana i te Atua na roto i ta tatou pororaa, e i te mau taime atoa e tano ai, e mea tia ia opua tatou e poro i roto i to tatou mau tere i teie tau veavea. Teie râ, e nehenehe mau â e faaauhia te huru haafatataraa tatou ia vetahi ê no te paraparau atu ei tupuraa faanaho-ore-hia—oia hoi, ma te mǎrû, te auhoa, e te natura. E nehenehe taua ravea ra e faatupu mai i te mau faahopearaa maitatai.
4. Eaha tei tauturu ia Paulo ia poro mai to ˈna vahi faaearaa mai?
4 E faaineine anaˈe i te horoa i te faaiteraa: Ua faatupu paha o Paulo i te mau ravea no te poro i te fare tapearaa i Roma. Mai to ˈna vahi faaearaa mai, ua opua oia e titau manihini i to ˈna fare i te mau aratai ati Iuda no taua vahi ra. (Ohi. 28:17) Noa ˈtu e te vai ra te hoê amuiraa Kerisetiano i Roma, ua ite o Paulo e mea iti roa te haamaramaramaraa matamua a te nunaa ati Iuda o taua oire ra no nia i te faaroo Kerisetiano. (Ohi. 28:22; Roma 1:7) Aita oia i haamarirau i te ‘horoa hua i te faaiteraa’ no nia ia Iesu Mesia e te Basileia o te Atua.
5, 6. Eaha te mau taime e nehenehe ai tatou e poro ma te faanaho-ore-hia, e eaha te mau faaineineraa ta tatou e nehenehe e rave no te faaohipa i te reira ma te aravihi?
5 A feruri na i te feia atoa ta outou e nehenehe e farerei i roto i to outou mau tere e e mea iti roa hoi to ratou ite no nia i te mau Ite no Iehova. Peneiaˈe aita atoa ratou i ite e e pûpû tatou i te mau haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare. A imi i te mau ravea no te poro i te feia ta outou e farerei i roto i to outou mau tere, i te mau vahi tapearaa pereoo, i te mau vahi titoraa mori, i roto i te mau fare toa, te mau hotela, te mau fare tamaaraa, te mau pereoo mataeinaa, e te vai ra ˈtu â. A feruri na mua eaha ta outou e nehenehe e parau no te haamata i te hoê tauaparauraa e no te horoa poto noa i te faaiteraa. Peneiaˈe i te mau mahana i mua nei, e nehenehe outou e faaohipa i te reira na roto i te pororaa ma te faanaho-ore-hia i to outou feia tapiri, to outou fetii, to outou mau hoa ohipa, e i te tahi atu feia ta outou i matau.
6 E hinaaro outou i te tahi mau papai ia poro outou ma te faanaho-ore-hia. Teihea ïa? E nehenehe outou e faaohipa i te api parau E hinaaro anei outou e ite hau atu â no nia i te Bibilia? A huti i te ara-maite-raa i nia i na paratarafa matamua e pae, o te horoa ra i te mau tumu rau no te taio i te Bibilia. A faaite i te parau aniraa i te api hopea no te ani i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i te fare. Ia faaite mai te hoê taata i te anaanatae, a pûpû atu i te buka rairai ra Titau. A rave i te buka iti rairai Une bonne nouvelle pour toutes les nations ia farerei noa ˈtu outou i te feia o te paraparau ra i te tahi atu reo. Te faataa ra te api 2 o tera buka iti rairai e e nafea ia faaohipa i te reira no te horoa i te faaiteraa. Mai te peu e e tere outou na nia i te pereoo, e nehenehe outou e rave i te tahi atu mau papai matauhia no te feia o te faaite ra i te hoê anaanatae mau i te poroi o te Basileia.
7, 8. Eaha te faaararaa e mea tia ia haapao maitai tatou no nia i to tatou iho huru rapaeau e to tatou haerea i roto i to tatou mau tere e i roto i te mau taime faaanaanataeraa?
7 E ara anaˈe i to tatou huru rapaeau e to tatou haerea: E mea tia ia papu ia tatou e aita to tatou haerea e tae noa ˈtu to tatou faaahuraa e to tatou faaneheneheraa e horoa ra i te hoê manaˈo tano ore i nia ia vetahi ê aore ra e turai ra ia ratou ia ‘faaino’ i ta Iehova faanahonahoraa. (Ohi. 28:22) Eita noa te reira e tano ia haere tatou i te tairururaa, i roto atoa râ i to tatou mau tere e te mau taime faaanaanataeraa. Te faaara ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 2002, api 18, paratarafa 14 e: “Eiaha ïa to tatou huru rapaeau ia riro ei mea faaahaaha, te huru ê, te faatupu i te hinaaro, te faaiteite i te tino, aore ra te haapao roa i te mau faito apî. Hau atu â, e tia ia tatou ia ahu ma ‘te paieti.’ Te haaferuri maira te reira, e ere anei? Aita noa e parauhia ra e e ahu tatou ma te au maite ia haere tatou i te mau putuputuraa a te amuiraa e e haapao ore atu ai i te tahi atu mau taime. E tia ia faaite noa to tatou huru rapaeau i te hoê haerea paieti, e te tura no te mea e Kerisetiano e e tavini tatou e 24 hora i nia i te 24.”—Tim. 1, 2:9, 10.
8 E ahu tatou ma te au e ma te tura e tia ˈi. Mai te peu e e faaite noa to tatou huru rapaeau e to tatou haerea i to tatou tiaturiraa i te Atua, eita roa ˈtu ïa tatou e haamarirau i te poro ma te faanaho-ore-hia no te tano ore o to tatou iho huru rapaeau.—Pet. 1, 3:15.
9. Eaha te mau faahopearaa o te pororaa a Paulo i Roma?
9 Mea hotu maitai te pororaa faanaho-ore-hia: I te roaraa o na matahiti e piti a vai ai Paulo i roto i te fare tapaeraa i Roma, ua itehia mai e ana te mau faahopearaa faahiahia o ta ˈna mau tutavaraa i roto i te pororaa. Te faatia ra o Luka e “ua faaroo maira te tahi pae i taua mau parau i parauhia ra.” (Ohi. 28:24) Ua faito o Paulo iho i te manuïaraa o to ˈna ‘horoa-hua-raa i te faaiteraa’ ia ˈna i papai e: “Ua riro te mau mea i roohia mai ai au nei ei faatupu i te evanelia nei; ua itea hoi to ˈu nei tapearaahia i te Mesia nei e ati noa ˈˈe te peraitorio, e te mau vahi atoa nei; e rave rahi aˈenei no te mau taeae i te Fatu nei, papu aˈenei to ratou aau o vau i tapeahia nei, e ua rahi roa to ratou itoito ia parau i te parau ma te mǎtaˈu ore.”—Phil. 1:12-14.
10. Eaha te faahopearaa maitai o te pororaa i fanaˈohia e nau taata faaipoipo i te tau veavea i mairi aˈenei?
10 I te tau veavea i mairi aˈenei, i muri aˈe i te hoê mahana tairururaa mataeinaa, ua poro nau hoa faaipoipo ma te faanaho-ore-hia i te hoê vahine tuati fare tamaaraa o tei uiui ia raua no nia i ta raua tareta iˈoa tairururaa. Ua paraparau raua ia ˈna no nia i te tairururaa e tae noa ˈtu i te tiaturiraa ta te Bibilia e pûpû ra no te oraraa o te huitaata no a muri aˈe. Ua horoa raua na ˈna i te api parau E hinaaro anei outou e ite hau atu â no nia i te Bibilia? e faataa atura raua ia ˈna i te faanahoraa tamoni ore no te haapii i te Bibilia i te fare. Ua parau atura taua vahine ra e e hinaaro oia e ia hoˈi mai te hoê e farerei ia ˈna, ua papai i to ˈna iˈoa e to ˈna nohoraa i te api hopea o te api parau, e ua ani i nau taata faaipoipo ia rave i te mau faanahoraa. Eaha te faahopearaa maitai ta outou e nehenehe e fanaˈo i teie matahiti ia ‘horoa hua outou i te faaiteraa’ ma te itoito rahi?
11. Eaha te mau huru maitatai e mea tia ia faatupu tatou no te faahaere i te parau apî maitai i mua i teie tau veavea ma te ‘horoa hua i te faaiteraa’?
11 E faahaere hua anaˈe i te parau apî maitai i mua: A feruri na i te oaoa o Paulo ia ˈna i faaroo e te pee ra te mau hoa Kerisetiano i to ˈna itoito rahi! E imi anaˈe i te mau ravea atoa no te faahaere i te parau apî maitai i mua na roto i te pororaa faanaho-ore-hia i to tatou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia, ma te haafaufaa atoa i te tairururaa mataeinaa i teie tau veavea!
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Papai hinaarohia no te pororaa faanaho-ore-hia
■ E hinaaro anei outou e ite hau atu â no nia i te Bibilia? (api parau)
■ Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? (buka rairai)
■ Une bonne nouvelle pour toutes les nations (buka iti rairai)
■ Vetahi atu mau papai matauhia
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
Eiaha ratou ia moehia!
O vai ma ïa? Te feia atoa i anaanatae o tei tae i te Oroa haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia aore ra i te oreroraa parau taa ê. Ua titau manihini anei tatou ia ratou ia haere i te tairururaa mataeinaa i teie matahiti? Peneiaˈe e haere mai te rahiraa o ratou mai te peu e e faaitoitohia ˈtu ratou ma te hamani maitai. A fanaˈo ai ratou i te hoê auhoaraa o te patu ia ratou i te tairururaa e te hoê porotarama faaitoitoraa i te pae varua, e haafatata ˈtu â ïa ratou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. No te aha e ore ai e titau manihini ia ratou a tiai atu ai i te pahonoraa? A horoa ˈtu i te mau haamaramaramaraa atoa e hinaarohia ra e ratou, ma te faaite atoa ˈtu i te taio mahana o te tairururaa, e nafea ia haere atu i te vahi tairururaa, te mau hora o te haamataraa e te faaotiraa o te mahana taitahi, e te haapotoraa o te porotarama faataahia i te api hopea o te Réveillez-vous! o te 8 no Tiunu 2003.