E te mau upoo utuafare: a atuatu i te mau peu maitatai i te pae varua
1 Noa ˈtu e i ora na Daniela tau ahuru matahiti i te maoro i rotopu i te haamoriraa idolo e te haerea piˈo i Babulonia, ua matauhia oia ei taata haamori “tamau maite” ia Iehova. (Dan. 6:16, 20) Mea nafea to ˈna atuaturaa i to ˈna ea pae varua? Ia au i te faatiaraa bibilia, ua matau oia i te rave i te mau ohipa tei taaihia i te haamoriraa mau. Ei hiˈoraa, ua pure oia e toru taime i te mahana i roto i to ˈna piha. (Dan. 6:10) Aita e feaaraa, e faanahoraa papu atoa ta ˈna no te tahi atu â mau ohipa pae varua, mai te taioraa iho â râ i te Ture. No reira, i to ˈna faaûraa i te hoê tamataraa atâta, aita roa ˈtu oia i faarue ia Iehova, o tei faaora semeio ia ˈna.—Dan. 6:4-22.
2 Oia atoa i teie mahana, mea titauhia ia faaitoito tatou i ‘te ara tamau maite.’ (Eph. 6:18) Te vai nei te ao ta tatou e ora nei ‘i raro aˈe i te varua ino.’ (Ioa. 1, 5:19) E nehenehe te patoiraa aore ra te fifi e tupu taue mai e faaaueue atu ai i to tatou faaroo. I roto i te ati rahi, e faaruru te mau tavini a te Atua i te aroraa uˈana a Goga no Magoga e aita e ora ia hiˈohia. Ia tiaturi roa ïa ratou ia Iehova.—Ezek. 38:14-16.
3 ‘Te hoê ravea faufaa mau, o te faariroraa ïa i te taioraa, te haapiiraa, e te tauaparauraa bibilia utuafare ei peu matauhia.’ Tera tei papaihia i roto i te omuaraa o te darama “E te mau utuafare—a faariro i te taioraa bibilia i te mau mahana atoa ei huru oraraa” i te tairururaa mataeinaa 1998. Te na ô faahou ra e: ‘Ia pee tamau te mau utuafare i te hoê porotarama mai teie ma te faaoraora atoa i te Bibilia, e nehenehe teie ohipa tamau i niuhia i nia i te Bibilia e ohipa roa i nia i te utuafare. E rahi atu â to tatou ite. E puai atu â to tatou faaroo. E e horoa mai i te mau hiˈoraa—o te mau tane e te mau vahine haapao maitai no tahito—o te faaitoito e o te turai ia tatou ia paruru i te parau mau.’ E hiˈo mai tatou i te tahi mau peu matauhia i te pae varua. Ia feruri te mau upoo utuafare hoê aore ra e piti ravea no te haamaitai i te porotarama pae varua a to ratou utuafare.
4 A hiˈopoa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa: “Ia faatere te Basileia anaˈe o te Atua e ia tupu to ˈna hinaaro i nia i te fenua mai tei te raˈi atoa, aita hoê aˈe taata atâta—aita atoa te mau animara—e ‘hauti e e rave ino.’ (Isa. 11:9; Mat. 6:9, 10)” E itehia teie mau parau i roto i te buka iti E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mau mahana atoa—2001 i roto i te tatararaa o te irava o te 11 no Tetepa. E ere anei teie haamanaˈoraa i te mea tamahanahana? E te mau upoo utuafare, ua matau anei outou i te hiˈopoa i te irava e to ˈna tatararaa e to outou utuafare i te mau mahana atoa? Mea maitai roa tera peu matauhia. Mai te peu e e mea fifi na outou ia amui paatoa i te poipoi, a na reira i te tahi atu taime o te mahana. Ua parau te hoê metua tane e: “E taime maitai te tamaaraa i te ahiahi no te tauaparau i nia i te irava mahana.”
5 Mai te peu e ua matau aˈena outou i te hiˈopoa i te irava mahana e te utuafare, te haapopou atu nei matou ia outou. E nehenehe outou e taio atoa i te hoê tuhaa o te Bibilia. E taio te tahi pae i te pene taatoa o te irava mahana. Mea au aˈe na te tahi atu e taio riirii i te hoê buka o te Bibilia ta ratou i maiti. Na roto i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa, e faahotu to outou utuafare i te mǎtaˈu maitai e haapeapea ia Iehova e e hinaaro atu â ratou e rave i to ˈna hinaaro.—Deut. 17:18-20.
6 E faufaahia ˈtu â to outou utuafare i te taioraa bibilia e te hiˈopoaraa i te irava mahana mai te peu e e tauaparau outou tau minuti i nia i te faufaaraa mau o te mau manaˈo. Te horoa ra te Buka no te haapiiraa, api 34 § 6, i teie manaˈo tauturu: ‘Ia hutihia te maitai na roto i teie taioraa, a rave i te taime no te feruri hohonu i te mau manaˈo i faahitihia, no nia i te taairaa e vai ra e te toea o te pene e e nafea te reira e tano ai no outou.’ E nehenehe outou e ui i teie mau uiraa: Eaha te aˈoraa e horoahia maira? E nafea ia faaohipa i teie mau irava i roto i te taviniraa? Eaha ta te reira e haapii maira no nia ia Iehova, i ta ˈna raveraa i te mau mea, e no te aha te reira e turai ai ia tatou ia mauruuru ia ˈna? E tauturu tera mau aparauraa pae varua i te mau melo atoa o te utuafare ia ‘ite i to te Fatu ra o Iehova hinaaro.’—Eph. 5:17.
7 Te haapiiraa utuafare: Na roto i te faatere-noa-raa i te haapiiraa utuafare i te mau hebedoma atoa, e faaite te mau upoo utuafare i ta ratou mau tamarii e o te mau ohipa pae varua te rave na mua. Te haamanaˈo ra te hoê taata apî e: “I te tahi taime, e rohirohi roa Papa ia hoˈi mai oia mai te ohipa mai e mea fifi na ˈna ia vai ara noa, teie râ, e faaterehia te haapiiraa, e ua tauturu mai te reira ia taa ia matou te faufaaraa o te reira.” E tuhaa atoa ta te mau tamarii ia faaterehia iho â te haapiiraa. E tia tamau te hoê utuafare e iva tamarii i nia i te hora pae no te haapii amui, no te mea aita ˈtu e taime vata.
8 Ia manuïa te haapiiraa utuafare, mea titauhia ia “ara” noa te upoo utuafare i ‘ta ˈna haapiiraa.’ (Tim. 1, 4:16) Te na ô ra te Buka no te haapiiraa, api 37 § 14, e: ‘E nehenehe te hoê haapiiraa utuafare e ravehia i nia i te mau huru buka atoa e tano i te mau hinaaro o te utuafare.’ A ui ia outou iho e: Te haere ra anei to ˈu utuafare i mua i te pae varua? Ia poro vau e ta ˈu mau tamarii, e haama anei ratou ia faaite i to ratou mau hoa e e Ite no Iehova ratou? Mea au anei na ratou ta matou porotarama taioraa e haapiiraa bibilia e te utuafare? Te faariro ra iho â anei ratou i te eˈa o Iehova ei huru oraraa no ratou? Na roto i te hiˈo-maite-raa i tera mau huru, e nehenehe te upoo utuafare e opua e haapuai aore ra e patu i te mau huru maitatai i te pae varua i roto i te melo taitahi o te utuafare.
9 Te mau putuputuraa a te amuiraa: Ia riro te faaineineraa e te haereraa i te mau putuputuraa ei peu faufaa matauhia e outou i te hebedoma. (Heb. 10:24, 25) I te tahi taime, e nehenehe outou e faaineine i te tahi mau putuputuraa e te utuafare. Maoti i te tiai i te taime hopea, e nehenehe anei outou e faanaho ia outou no te faaineine na mua ˈˈe? E haamaitai te peu maitai i roto i teie tuhaa i ta outou faaineineraa e e faufaahia ˈtu â outou i te mau putuputuraa.—Mas. 21:5.
10 Te huru maitai e te tuutuu ore, e mau tapao ïa o te faaite e e mau peu maitatai ta outou i te pae varua. E mai te peu e e mea fifi na outou ia faaineine i te mau putuputuraa atoa no to outou huru tupuraa? Te horoa ra te Buka no te haapiiraa, api 34 § 4, i teie manaˈo tauturu: ‘Eiaha e taio noa e rave rahi api, e riro ïa ta outou haapiiraa ei ohipa o te na nia iho noa e te faufaa ore.’ A ape i te marei e ru noa i te hiˈopoa i te tumu parau ia oti atu aore ra, te mea ino roa ˈtu, eiaha e hiˈopoa ˈtu no te mea eita e oti. A faataa maori râ i ta outou e nehenehe e hiˈopoa, e a rave maitai atu. A na reira i te mau hebedoma atoa. I muri aˈe, a faaitoito i te faaineine i te tahi atu mau putuputuraa.
11 Ia tae oioi te mau melo utuafare i te mau putuputuraa, e faaineine ïa ratou i to ratou feruriraa no te arue ia Iehova e ia faufaahia ratou i te haapiiraa ta ˈna e horoa maira. Tera anei te peu matauhia e to outou utuafare? Mea titauhia ia faanaho maitai e ia ohipa amui te taatoaraa. Mai te peu e e horohoro e e ahoaho to outou utuafare i te mau ahiahi putuputuraa, e nehenehe anei outou e taui i ta outou mau peu matauhia? E nehenehe anei outou e faaineine oioi i te tahi mau ohipa? Mai te peu e te teimaha ra te hoê melo utuafare, e nehenehe anei te tahi atu e tauturu ia ˈna? E iti mai anei te ahoaho mai te peu e ua ineine te taatoaraa i te haere i te putuputuraa tau minuti na mua ˈˈe? E tauturu te faanaho-maitai-raa i te faatupu i te hau i roto i te utuafare e i roto i te amuiraa.—Kor. 1, 14:33, 40.
12 Te pororaa: Te tahi atu peu maitai i te pae varua, o te faataaraa ïa i te taime taa maitai no te taviniraa. Te haamanaˈo ra te taurearea ra o Guillaume e: “I roto i to ˈu utuafare, e faataa-noa-hia te poipoi Mahana maa no te pororaa. Mea maitai te reira no ˈu no te mea e rahi noa ˈtu â vau i te poro, e rahi noa ˈtu â vau i te ite i te maitai o te reira e i te au atu.” Ua ite atoa e rave rahi feia apî tei paari i roto i te mau utuafare Ite, e ua haere ratou i mua i roto i te taviniraa Kerisetiano no te mea ua faataa to ratou utuafare i te taime taa maitai no te taviniraa i te mau hebedoma atoa.
13 E tauturu atoa te mau peu maitatai i te faariro i te taime e poro ai to outou utuafare ei mea au atu â e te hoona ˈtu â. E nafea? Te horoa ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1999, api 21, i teie manaˈo tauturu: “E faaohipa anei outou i te tahi taime i te haapiiraa utuafare no te tauturu i te mau melo o to outou utuafare ia faaineine no te ohipa pororaa o te hebedoma? E nehenehe te na reiraraa e riro ei mea maitai roa. (Timoteo 2, 2:15) E tauturu te reira ia horoa i te hoê auraa mau i ta ratou taviniraa e ia noaa te mau faahopearaa maitatai. I te tahi taime, e tuu paha outou i te hoê haapiiraa taatoa i te hiti no teie faaineineraa. Mea pinepine aˈe, e haapao paha outou i te tahi mau tuhaa o te ohipa pororaa i roto i te mau tauaparauraa poto aˈe i te pae hopea o te haapiiraa utuafare aore ra i te tahi atu taime i roto i te hebedoma.” Ua tamata anei to outou utuafare?
14 A haere noa i mua: Ua tapao anei outou i te mau tuhaa ta to outou utuafare e rave maitai ra? A haapopou ia ratou e a faaitoito i te haamaitai atu. Ia tapao outou i te tahi mau tuhaa mea titauhia ia ratou ia haamaitai, a maiti hoê aore ra e piti e rave na mua. Ia riro mai te reira ei tuhaa o ta outou mau peu matauhia i te pae varua, a haamaitai hoê aore ra e piti ê atu. Ei manaˈo maitai to outou e te au noa. (Phil. 4:4, 5) Eita outou e atuatu i te mau peu maitatai i te pae varua i roto i to outou utuafare ma te ore e tutava, e hoona râ te reira, te haapapu maira hoi Iehova e: “O tei haere na te eˈa mau ra, e faaite au ia ˈna i te ora a te Atua.”—Sal. 50:23.