E te mau utuafare, a arue i te atua ei mau melo o ta ˈna amuiraa
“E haamaitai â vau ia Iehova i roto i te mau amuiraa ra.”—SALAMO 26:12.
1. Eaha te hoê tuhaa faufaa o te haamoriraa mau taa ê atu i te haapiiraa e te pure i te fare?
TE HAAMORIRAA ia Iehova, e ere noa ïa te pureraa ia ˈna e te haapiiraa i te Bibilia i te fare, oia atoa râ te ohiparaa ei melo o te amuiraa a te Atua. Ua faauehia ia Iseraela i tahito ra “ia haaputuputu atoa mai i te taata atoa, i te tane, e te vahine, e te tamarii,” no te haapii i te ture a te Atua ia haere ratou na to ˈna eˈa. (Deuteronomi 31:12; Iosua 8:35) Ua faaitoitohia te feia paari e “te mau taata apî, e te mau paretenia” ia arue atoa i te iˈoa o Iehova. (Salamo 148:12, 13) E tano atoa teie mau huru faanahoraa i roto i te amuiraa Kerisetiano. I roto i te mau Piha no te Basileia e ati aˈe te fenua, te apiti rahi nei te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii i roto i te mau tumu parau e anihia te feia i putuputu mai ia pahono mai, e e rave rahi o te ite ra i te oaoa rahi e na reira.—Hebera 10:23-25.
2. (a) No te aha mea faufaa te faaineineraa no te tauturu i te feia apî ia oaoa i te mau putuputuraa? (b) To vai te hiˈoraa e mea faufaa?
2 Parau mau, e nehenehe te tautururaa i te feia apî ia haamatau i te apiti i roto i te mau ohipa a te amuiraa e riro ei tautooraa. Mai te peu e aita te tahi mau tamarii i apee mai i to ratou mau metua e au ra i te mau putuputuraa, eaha paha ïa te fifi? Parau mau, eita te feruriraa o te rahiraa o te mau tamarii e vai maoro i nia i te hoê mea e e fiu oioi noa ratou. E nehenehe te faaineineraa e tauturu i te faatitiaifaro i teie fifi. Aita anaˈe e faaineineraa, eita ta te mau tamarii e nehenehe e apiti rahi i roto i te mau putuputuraa. (Maseli 15:23) Aita anaˈe e faaineineraa, mea fifi no ratou ia haere i mua i te pae varua o te faaoaoa hoi ia ratou. (Timoteo 1, 4:12, 15) Nafea ïa? A tahi, e tia i te mau metua ia uiui e e faaineine anei ratou iho i te mau putuputuraa. E nehenehe to ratou hiˈoraa e ohipa puai. (Luka 6:40) Mea faufaa atoa ia faanaho-maitai-hia te haapiiraa utuafare.
Te paturaa i te mafatu
3. I roto i te haapiiraa utuafare, no te aha e tia ˈi ia ravehia te tutavaraa taa ê no te patu i te mau mafatu, e eaha ta te reira e titau?
3 E tia i te haapiiraa utuafare ia riro ei taime eiaha noa no te faaî i te upoo i te ite, no te patu atoa râ i te mafatu. E titauhia ïa te iteraa eaha te mau fifi ta te mau melo o te utuafare e faaruru ra e te anaanataeraa ma te here i te melo taitahi. Inaha, e “hiˈopoa” Iehova “i te mafatu.”—Paraleipomeno 1, 29:17, MN.
4. (a) Eaha te auraa te riroraa ei “maua”? (b) Eaha tei titauhia ia ‘noaa te paari’?
4 Eaha ta Iehova e ite ia hiˈopoa oia i te mafatu o ta tatou mau tamarii? E parau te rahiraa o ratou e te here ra ratou i te Atua, e mea maitai ïa. Teie râ, aita te hoê taata apî aore ra te hoê taata a tahi ra oia e haapii ai no nia ia Iehova, i ite maitai i te mau eˈa o Iehova. No te mea e ere oia i te mea ite roa, mea “maua” ïa oia mai ta te Bibilia e parau ra. E ere paha to ˈna mau hinaaro atoa i te mea ino, e titauhia râ te taime no te taui i to ˈna mafatu e ia faaoaoa mau i te Atua. E titauhia ïa ia ˈna ia faaau i to ˈna mau manaˈo, mau hinaaro, mau manaˈo aroha, mau manaˈo horuhoru, e ta ˈna mau tapao i roto i te oraraa i nia i ta te Atua e farii, i te faito e naeahia e te feia tia ore. Ia rave te hoê taata i teie faaauraa o te taata i roto ia au i te raveraa a te Atua, ua “noaa [ïa] ia ˈna te paari.”—Maseli 9:4; 19:8.
5, 6. Nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia ‘noaa te paari’?
5 E nehenehe anei te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii ia ‘noaa ia ratou te paari’? Parau mau, eita ta te hoê taata e nehenehe e tuu i te hoê huru mafatu maitai i roto i te tahi atu taata. Ua horoahia mai ia tatou taitahi te tiamâraa e maiti, e ua taai-rahi-hia te reira i te mau mea ta tatou e manaˈo. Ma te ite râ, e nehenehe te mau metua e haaparaparau pinepine i ta ratou tamarii, e ite ïa ratou eaha to roto i to ˈna mafatu e ihea e hinaarohia ˈi te tauturu. A faaohipa i teie mau uiraa ‘Eaha to oe manaˈo?’ e ‘Eaha mau ta oe e hinaaro e rave?’ I muri iho, a faaroo atu ia ˈna ma te faaoromai. Eiaha e riri atu. (Maseli 20:5) Mea faufaa te hoê tupuraa maitai, maramarama, e te here mai te peu e e hinaaro outou e haaputapû i te mafatu.
6 No te haapapu i te mau hinaaro maitatai, a tauaparau pinepine i te hotu o te varua—te mau tuhaa atoa o te reira—e a rohi amui e te utuafare no te faahotu i te reira. (Galatia 5:22, 23) A patu i te here no Iehova e no Iesu Mesia eiaha noa na roto i te parauraa e e tia ia tatou ia here ia raua, na roto râ i te paraparauraa i te mau tumu e here ai tatou ia raua e nafea tatou e nehenehe ai e faaite i taua here ra. (Korinetia 2, 5:14, 15) A haapuai i te hinaaro e rave i te mea maitai na roto i te haaferuriraa i nia i te mau haamaitairaa e noaa mai. A patu i te hinaaro e haapae i te mau manaˈo, te paraparauraa, e te haerea ino na roto i te tauaparauraa i te mau faahopearaa iino o taua mau mea ra. (Amosa 5:15; Ioane 3, 11) A faaite nafea te mau manaˈo, te paraparauraa, e te haerea—maitai anei aore ra ino—e ohipa i nia i te taairaa o te hoê taata e o Iehova.
7. Eaha te nehenehe e ravehia no te tauturu i te mau tamarii ia faaruru i te mau fifi e ia rave i te mau faaotiraa e ia vai fatata noa ratou ia Iehova?
7 Mai te peu e e fifi to te hoê tamarii aore ra e tia ia ˈna ia rave i te hoê faaotiraa faufaa, e nehenehe tatou e ani ia ˈna e: ‘I to oe manaˈoraa, nafea Iehova ia hiˈo i te reira? Eaha ta oe i ite no nia ia Iehova i parau ai oe i te reira? Ua pure anei oe ia ˈna no nia i teie mea?’ Ma te haamata oioi, a tauturu i ta outou mau tamarii ia patu i te hoê huru oraraa i reira e rave-noa-hia ˈi te mau tutavaraa haavare ore no te ite i te hinaaro o te Atua e e rave atu ai i te reira i muri iho. I te mea ua tupu te hoê taairaa piri roa e o Iehova, e ite ïa ratou i te oaoa e haere na to ˈna mau eˈa. (Salamo 119:34, 35) E faatupu te reira i roto ia ratou i te mauruuru no te haamaitairaa e riro ei melo o te amuiraa a te Atua mau.
Te faaineineraa i te mau putuputuraa a te amuiraa
8. (a) Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia tuu i te mau mea atoa e tia ia haapaohia i roto i ta tatou haapiiraa utuafare? (b) Eaha te faufaaraa o teie haapiiraa?
8 Mea rahi te mau tumu parau e tia ia tauaparauhia i roto i te mau haapiiraa utuafare. Nafea outou e rave pauroa ˈi i te reira? Eita e nehenehe e rave i te mau mea atoa i te hoê â taime. E ite râ outou e mea faufaa ia hamani i te hoê tabula tumu parau. (Maseli 21:5) I tera e tera taime, a hiˈo faahou i te reira no te ite eaha te tia ia tauaparauhia. A anaanatae roa ˈtu i te haereraa i mua o te melo utuafare taitahi. E tuhaa faufaa teie faanahoraa o te haapiiraa utuafare no te haapiiraa Kerisetiano, o te faaineine ia tatou no te oraraa i teie nei e no te ora mure ore i mua nei.—Timoteo 1, 4:8.
9. Eaha te mau tapao e au i te faaineineraa i te mau putuputuraa ta tatou e nehenehe e ohipa mǎrû noa i roto i ta tatou mau haapiiraa utuafare?
9 Te vai ra anei i roto i ta outou haapiiraa utuafare te faaineineraa i te mau putuputuraa a te amuiraa? Mea rahi te mau opuaraa ta outou e nehenehe e faatupu mǎrû a haapii amui ai outou. E oti mai paha vetahi o te reira tau hebedoma, tau avaˈe, aore ra tau matahiti i muri iho. A hiˈo na i teie mau tapao: (1) ia ineine te melo utuafare taitahi i te pahono i te mau putuputuraa a te amuiraa; (2) ia faaineine te melo taitahi i te horoa i te mau pahonoraa na roto i ta ˈna iho mau parau; (3) ia faahiti i te mau irava i roto i te mau pahonoraa; e (4) ia tuatapapa i te tumu parau no ˈna iho. E nehenehe teie mau tapao atoa e tauturu i te hoê taata ia haafaufaa i te parau mau.—Salamo 25:4, 5.
10. (a) Nafea tatou e nehenehe ai e haapao maitai i te mau putuputuraa atoa a te amuiraa? (b) No te aha e ore ai e mâuˈa te taime?
10 Noa ˈtu e e haapii to outou utuafare i te tumu parau o Te Pare Tiairaa no te hebedoma, eiaha e haamoe i te faufaaraa o te faaineineraa tataitahi aore ra utuafare i te Haapiiraa Buka a te Amuiraa, te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, e te Putuputuraa no te Taviniraa. E mau tuhaa faufaa atoa teie o te porotarama no te haapii ia tatou i te haere na te eˈa o Iehova. E faaineine paha outou i te tahi mau taime i te mau putuputuraa ei utuafare. Na roto i te ohipa-amui-raa, e maitaihia te mau aravihi i te haapii. I te pae hopea, mea rahi te mau mea maitatai e hutihia mai roto mai i te mau putuputuraa. Taa ê atu i te tahi mau mea, a tauaparau i te mau haamaitairaa o te faaineine-tamau-raa i teie mau putuputuraa e te faufaaraa e faataa i te hoê taime papu no te reira.—Ephesia 5:15-17.
11, 12. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te faaineineraa no te himene e te amuiraa, e nafea e rave ai i te reira?
11 I te mau Tairururaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora,” ua faaitoitohia tatou ia faaineine i te tahi atu tuhaa o ta tatou mau putuputuraa—te himene. Ua apee anei outou i te reira? E nehenehe te na reiraraa e tauturu ia mau maitai te mau parau mau Bibilia i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu e e faarahi atoa i to tatou oaoa i te mau putuputuraa a te amuiraa.
12 E nehenehe te faaineineraa na roto i te taioraa e te tauaparauraa i te auraa o te tahi mau parau i roto i te tahi mau himene i faataahia e tauturu ia tatou ia himene ma to tatou mafatu. I Iseraela i tahito ra, ua faaohipa-rahi-hia te mau upaupa i roto i te haamoriraa. (Paraleipomeno 1, 25:1; Salamo 28:7) Te vai ra anei te tahi taata i roto i to outou utuafare o te hauti i te upaupa? No te aha e ore ai e faaohipa i taua upaupa ra no te faaineine hoê o te mau himene o te Basileia no te hebedoma, e e himene atu ai i te himene ei utuafare. Te tahi atu ravea, te raveraa ïa i te hoê ripene o te mau himene. I roto i te tahi mau fenua, e himene to tatou mau taeae ma te nehenehe mau ma te ore e apeehia e te upaupa. A hahaere ai ratou na nia i te mau purumu aore ra ia rave ratou i ta ratou ohipa pororaa, e pinepine mea au na ratou e himene i te mau himene i faataahia no te mau putuputuraa o taua hebedoma ra.—Ephesia 5:19.
Te faaineineraa utuafare no te ohipa pororaa
13, 14. No te aha mea faufaa te mau tauaparauraa utuafare o te faaineine i to tatou mafatu no te ohipa pororaa?
13 E tuhaa faufaa o to tatou oraraa te faaiteraa ia vetahi ê no nia ia Iehova e ta ˈna opuaraa. (Isaia 43:10-12; Mataio 24:14) Mea apî anei aore ra mea paari anei tatou, e au rahi atu â tatou e e rave maitai atu â tatou i teie ohipa ia faaineine tatou ia tatou. Nafea tatou e na reira ˈi i roto i te utuafare?
14 Mai no te mau tumu parau atoa e au i ta tatou haamoriraa, mea faufaa ia faaineine i to tatou mafatu. Mea titauhia ia tauaparau tatou eiaha noa no nia i te mea ta tatou e rave, no nia atoa râ i te tumu e rave ai tatou i te reira. I te tau o te Arii Iehosaphata, e haapiihia te nunaa i te ture a te Atua, te parau maira râ te Bibilia e “aita” ratou “i faaau maitai i to ratou aau.” E roo-ohie-hia ïa ratou i te mau faahemaraa o te nehenehe e faaatea ê roa ia ratou i te haamoriraa mau. (Paraleipomeno 2, 20:33; 21:11) E ere ta tatou fa te tabula-noa-raa i te mau hora i ravehia i roto i te ohipa pororaa, e ere atoa te opere-noa-raa i te mau papai. E tia ia riro ta tatou taviniraa ei faaiteraa i to tatou here ia Iehova e to tatou here i te taata o te hinaaro i te ravea no te maiti i te ora. (Hebera 13:15) E ohipa teie i reira tatou e riro ai ei mau “hoa rave ohipa . . . no te Atua.” (Korinetia 1, 3:9) Auê ïa haamaitairaa e! Ia apiti tatou i roto i te taviniraa, te rave amui ra ïa tatou i te ohipa e te mau melahi moˈa. (Apokalupo 14:6, 7) Eaha ˈtu â te taime maitai aˈe no te haapuai i te mauruururaa i te reira i te mau tauaparauraa utuafare, i roto anei i tatou haapiiraa hebedoma aore ra ia tauaparauhia te hoê irava e tano i roto i te buka iti ra E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mau mahana atoa!
15. Afea tatou e nehenehe ai e faaineine no te ohipa pororaa ei utuafare?
15 E faaohipa anei outou i te tahi taime i te haapiiraa utuafare no te tauturu i te mau melo o to outou utuafare ia faaineine no te ohipa pororaa o te hebedoma? E nehenehe te na reiraraa e riro ei mea maitai roa. (Timoteo 2, 2:15) E tauturu te reira ia horoa i te hoê auraa mau i ta ratou taviniraa e ia noaa te mau faahopearaa maitatai. I te tahi taime, e tuu paha outou i te hoê haapiiraa taatoa i te hiti no teie faaineineraa. Mea pinepine aˈe, e haapao paha outou i te tahi mau tuhaa o te ohipa pororaa i roto i te mau tauaparauraa poto aˈe i te pae hopea o te haapiiraa utuafare aore ra i te tahi atu taime i roto i te hebedoma.
16. A tauaparau i nia i te faufaa o te mau taahiraa avae taitahi i tabulahia i roto i te paratarapha.
16 E tia i te mau haapiiraa utuafare ia haamatara i te tahi mau taahiraa avae mai teie i muri nei: (1) E faaineine i te hoê faaiteraa i faahiti-pinepine-hia e irava atoa te taiohia i roto i te Bibilia mai te peu e e au i te huru tupuraa. (2) E haapapu e te vai ra ta te taata taitahi, mai te peu e e nehenehe, ta ˈna iho pute no te ohipa pororaa, hoê Bibilia, hoê buka notaraa, hoê penitara, te mau api parau iti, e te tahi atu â mau papai aita i ino. Aita e titauhia ra te pute moni rahi no te pororaa, ia mâ maitai râ. (3) E tauaparau ihea e nafea e poro ai ma te faanaho-ore-hia. I muri aˈe i te taahiraa avae taitahi o teie haapiiraa, a faaohipa ˈtu na roto i te rave-amui-raa i te ohipa pororaa. A horoa i te mau manaˈo tauturu, eiaha râ e aˈo no nia i te mau vahi e rave rahi roa.
17, 18. (a) Teihea huru faaineineraa ei utuafare e nehenehe e tauturu ia haamaitai atu â i ta tatou ohipa pororaa? (b) Teihea tuhaa o teie faaineineraa e nehenehe e ravehia i te mau hebedoma atoa?
17 Te hoê tuhaa faufaa o te ohipa ta Iesu Mesia i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ, te faariroraa ïa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:19, 20) E titauhia hau atu â i te pororaa no te faariro i te taata ei pǐpǐ. E titauhia te haapiiraa ˈtu. Nafea ta outou haapiiraa utuafare e tauturu ai ia outou ia aravihi i te na reira?
18 Ei utuafare, a tauaparau o vai te tia ia hoˈi-faahou-hia e farerei. Ua farii paha te tahi i te papai; ua faaroo noa paha te tahi. Ua farereihia paha ratou i roto i te pororaa i tera e tera fare aore ra i roto i te pororaa ma te faanaho-ore-hia i te makete aore ra i te fare haapiiraa. Na te Parau a te Atua e aratai ia outou. (Salamo 25:9; Ezekiela 9:4) A faaoti o vai ta outou tataitahi e hinaaro ra e haere e hiˈo i taua hebedoma ra. Eaha ta outou e tauaparau? E nehenehe te haapiiraa utuafare e tauturu i te mau melo atoa ia faaineine. A tapao i te mau irava taa maitai e taio e te feia i anaanatae e te mau manaˈo atoa e tano o te buka rairai Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? aore ra te buka Te ite e aratai i te ora mure ore. Eiaha e tamata i te tuatapapa rahi roa i te hoê haereraa. A vaiiho i te fatu fare ma te hoê uiraa e pahonohia ia hoˈi faahou atu outou. No te aha e ore ai e tuu i roto i te tabula ohipa hebedoma a te utuafare te faanahoraa o vai ta te taata taitahi e hoˈi faahou e farerei, afea oia e rave ai i te reira, e eaha ta ˈna e manaˈo ra e rave. E nehenehe te na reiraraa e tauturu i te haamaitai roa ˈtu â i te ohipa pororaa a te utuafare taatoa.
A tamau i te haapii atu ia ratou i te eˈa o Iehova
19. Ia tamau noa te mau melo o te utuafare i te haere na te eˈa o Iehova, eaha te tia ia ratou ia ite, e maoti te aha e itehia ˈi te reira?
19 E tautooraa mau te riroraa ei upoo o te utuafare i roto i teie nei ao ino. Te tutava nei Satani ta ˈna mau demoni i te faaino i te haerea pae varua o te mau tavini o Iehova. (Petero 1, 5:8) Hau atu â, i teie mahana, e rave rahi mau faateimaharaa i nia ia outou te mau metua, outou iho â râ te mau metua hoê. Mea fifi roa ia ite mai i te taime no te rave i te mau mea atoa ta outou e hinaaro ra. Eita râ e mâuˈa te tutavaraa, noa ˈtu e e nehenehe noa ta outou e faaohipa hoê noa manaˈo i te hoê haereraa, e i muri iho e haamaitai mǎrû noa ˈtu ai i ta outou porotarama haapiiraa utuafare. E hoonaraa mahanahana mau te iteraa i te feia fatata roa ia outou ia haere ma te taiva ore na te eˈa o Iehova. No te manuïa i te haereraa na te eˈa o Iehova, e tia i te mau melo o te utuafare ia ite i te oaoa i roto i te mau putuputuraa a te amuiraa e te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa pororaa. Ia riro te reira ei mea mau, mea titauhia te faaineineraa—faaineineraa o te patu i te mafatu e te faaineineraa i te taata taitahi ia apiti ma te faahiahia.
20. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau metua e rave rahi atu â ia ite i te oaoa i faahitihia i roto i te Ioane 3, 4?
20 No nia i te feia ta ˈna i tauturu i te pae varua, ua papai te aposetolo Ioane e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.” (Ioane 3, 4) E nehenehe te utuafare e ite i taua oaoa ra ia faaterehia te mau haapiiraa utuafare ma te mau tapao taa maitai i roto i te feruriraa e ia haapao te mau upoo utuafare i te mau hinaaro o te mau melo o te utuafare ma te maitai e te manaˈo tauturu. Na roto i te faahoturaa i te mauruuru no te eˈa o te Atua o te aratai i te ora, te tauturu ra te mau metua i to ratou utuafare ia fanaˈo i te huru oraraa maitai roa ˈˈe.—Salamo 19:7-11.
E nehenehe anei outou e faataa?
◻ No te aha mea faufaa roa te faaineineraa i te putuputuraa no ta tatou mau tamarii?
◻ Nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia ‘noaa te paari’?
◻ Nafea ta tatou haapiiraa utuafare e tauturu ai i te faaineine i te mau putuputuraa atoa?
◻ Nafea te faaineineraa no te ohipa pororaa ei utuafare e tauturu ai ia aravihi atu â tatou?
[Hohoˈa i te api 20]
E nehenehe e tuu i te faaineineraa i te mau putuputuraa a te amuiraa i roto i ta outou haapiiraa utuafare
[Hohoˈa i te api 21]
Mea maitai te faaineineraa no te mau himene i te mau putuputuraa