VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 4/95 api 3-4
  • ‘Ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu’
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • Papai tei tuea
  • E opere rahi anaˈe i Te parau apî o te Basileia n° 35
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1997
  • “Te mileniuma apî—Eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai na outou?”
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2000
  • Opereraa taa ê i te 16 no Atopa–12 no Novema!
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2006
  • Ia “itoito tatou i te mau ohipa maitatai ra” i te avaˈe eperera
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
km 4/95 api 3-4

‘Ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu’

1 Ma te papu ua î maitai ta tatou porotarama ohipa teotaratia no te mau avaˈe eperera e me. I te 14 no eperera, e faatupu tatou i te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia. E titau rahi tatou i te mau taata ia haere mai i taua oroa faufaa ra: to tatou mau hoa ohipa, te mau melo o to tatou utuafare e ere i te mau Ite no Iehova, to tatou mau hoa haapiiraa, te feia tei anaanatae i te parau mau aita i maoro aˈenei e te feia e haapii ra i te Bibilia e o tatou. E papai tatou i te iˈoa o te mau taata atoa ta tatou e hinaaro ra e titau manihini ia ore ia moehia hoê.

2 I te hebedoma i muri iho, e faaitoito tatou i te feia atoa tei haere mai i te oroa Haamanaˈoraa ia haere mai e faaroo i te oreroraa parau taa ê vauvauhia i te 23 no eperera i nia i te upoo parau ra “Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape.” Te tiaturi nei matou e e ite te feia farii maitai o te faaroo i taua poroi haavare ore ra e te papu i te faufaaraa ia putuputu tamau e te amuiraa maoti râ i te haere noa i te mau taime taa ê.

3 Te faaiteraa e ua matara mai Te parau apî o te Basileia: Te hoê taime puai mau o te putuputuraa i te 23 no eperera o te faaiteraa ïa e ua matara mai Te parau apî o te Basileia n° 34, te hoê ïa api parau iti e maha api e te vai ra te hoê poroi tano i roto, ta tatou e opere e tae noa ˈtu i te 14 no me. E ere anei i te parau mau e e ‘rahi â te rave i te ohipa a te Fatu’ i te tau oroa Haamanaˈoraa?—Kor. 1, 15:58.

4 E haponohia te tahi faito numera api parau iti Te parau apî o te Basileia i roto i te mau amuiraa atoa. E tuuhia te mau afata i te hoê vahi papu e e tatara-noa-hia i te hopearaa o te putuputuraa i te 23 no eperera. I taua taime noa ra e horoahia Te parau apî o te Basileia i te mau taeae e mau tuahine e i te mau taata o te tuhaa fenua. I te 23 no eperera, i te hopea o te mau putuputuraa i roto i te mau amuiraa, te mau tairururaa haaati e te mau tairururaa taa ê hoê mahana, e horoahia ˈtu te hoê api parau iti Te parau apî o te Basileia i te taata tataitahi tei tae mai. E nehenehe ïa o ˈna e haamatau i te mau mea i roto no te faaineine ia ˈna no te opereraa.

5 E rahi te ohipa a te mau matahiapo: I te haamataraa iho â o te avaˈe eperera, e putuputu te tino matahiapo no te faanaho i te ohipa pororaa taa ê. E tutava ïa te mau amuiraa i te poro i roto i ta ratou mau tuhaa fenua atoa, i te mau vahi iho â râ aita i porohia ˈtura i roto i na avaˈe e ono i mairi. I te mea hoi e mea faufaa taua ohipa taa ê ra, e hinaaro tatou e horoa rahi atu â i te taime i roto i te taviniraa. E mea papu e e rave rahi taata poro o te rave i te taviniraa pionie tauturu. E mea papu atoa e e rave rahi taata haapii i te Bibilia o te hinaaro e apiti mai e o tatou na roto i te riroraa mai ei feia poro bapetizo-ore-hia. E mau taime oaoa anaˈe teie no tatou paatoa i roto i te ohipa a te Fatu!

6 E rave te mau taeae aratai i te haapiiraa buka i te mau faanahoraa papu no te faataa i te hoê ohipa o te pǔpǔ i te mau mahana maa e te mau sabati, mau faanahoraa o te faaitoitohia ra i te taata tataitahi ia turu mai ma te mafatu taatoa. Taa ê noa ˈtu i te mau putuputuraa no te pororaa o te faatupuhia i te hopea hebedoma, e tia ia faanahohia hoê aˈe i te ahiahi i te hebedoma tataitahi i te roaraa o taua ohipa taa ê ra. E hinaaro paha vetahi e putuputu no te poro ia faaoti anaˈe te haapiiraa ia nehenehe te mau taata apî haere haapiiraa o te hinaaro ra e horoa rahi atu â ia ratou i roto i te taviniraa.

7 E faatia te mau putuputuraa no te pororaa i te feia poro e i te mau pionie ia haamata oioi ta ratou mahana pororaa. E haapotohia taua mau putuputuraa ra. I te putuputuraa taitahi, e nehenehe e tuatapapahia te hoê faaiteraa ohie o Te parau apî o te Basileia. I roto i te mau putuputuraa no te pororaa i te avatea, e nehenehe e horoa i te tahi mau manaˈo tauturu e nafea ia faatupu i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei i te feia tei farii i Te parau apî o te Basileia. Tera râ, e hinaaro aˈe paha te tahi feia poro e pûpû i Te parau apî o te Basileia i te poipoi e te avatea. No reira e ara ïa te tiaau no te taviniraa e e navai maitai te mau tuhaa fenua. E tia ia tapao i nia i te mau api parau tapaopaoraa i te iˈoa e te vahi nohoraa o te mau taata e anaanatae mau. I roto i te tuhaa “hiˈopoaraa,” e papai tatou i te mau manaˈo matamua o ta tatou aparauraa poto. E faaineine ïa tatou i te hoˈi-faahou-raa e farerei, o ta tatou e rave i te roaraa o te hebedoma aore ra o te avaˈe.

8 Mai te peu e e tauturu te hoê amuiraa i te tahi atu no te poro i roto i ta ˈna tuhaa fenua, e tia ïa ia faaitehia te iˈoa e te vahi nohoraa o te mau taata atoa e anaanatae i te amuiraa e haapao ra i te tuhaa fenua.

9 E te mau metua, te haere ra anei ta outou mau tamarii i mua no te riro mai ei feia poro bapetizo-ore-hia? Te itehia ra e, i roto i te tahi mau amuiraa, e te poro nei te mau tamarii e haerea maitai to ratou e to ratou mau metua bapetizohia e rave rahi matahiti teie nei, aitâ i riro atura ei feia poro o te parau apî maitai, noa ˈtu e e mea aravihi ratou. E tia i te mau metua ia uiui maite e te faaî ra anei ta ratou mau tamarii i te mau titauraa. E hiˈopoa ïa e piti matahiapo i te reira e te upoo o te utuafare e e hiˈo ratou e e nehenehe anei taua mau tamarii ra e riro mai ei feia poro bapetizo-ore-hia.—om mau api 99-100.

10 Te vai ra anei i roto i te tuhaa fenua o ta tatou amuiraa te feia poro aita e poro faahou ra (Heb. 13:15)? A tamau noa ˈi i te ati maite i te mau faaueraa a te Bibilia no nia i te haerea morare, ua vaiiho vetahi ia haapeapeahia ratou e te paruparu e te mau fifi o te oraraa e ua faaea i te rave i te ohipa. Mai te peu e e haere te hoê matahiapo e farerei ia ratou, peneiaˈe e turaihia ratou ia amuimui faahou mai ma te tamau e te amuiraa e, i te taime au, ia haamata faahou i te poro.

11 Te hoê ohipa oaoa no te feia atoa e faaî ra i te mau titauraa: E te mau tamarii e te mau taurearea, ua riro anei te pororaa na te mau fare ei ohipa fifi no outou? E outou o te apiti ra i roto i te taviniraa aita i maoro aˈenei e e ere outou mea aravihi roa i roto i taua ohipa ra, o te reira atoa anei to outou manaˈo? E haafaahiahia rahi outou i taua ohipa opereraa taa ê ra i Te parau apî o te Basileia. Oia mau, e faaohipa noa outou i te hoê faaiteraa ohie.

E nehenehe outou e parau mai teie e:

◼ “I teie avaˈe, te opere nei matou i teie api parau iti i roto e 232 fenua na te ao nei. E mea faufaa te poroi i roto. Te faataahia ra e no te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e te vai ra te hoê ravea i te mau fifi ta tatou e faaruru nei i teie mahana. Te hinaaro nei matou e horoa ˈtu hoê na oe.”

Aore ra e nehenehe outou e tamata i teie raveraa e:

◼ “I teie avaˈe, fatata e pae mirioni taata e opere ra i teie api parau iti na roto e rave rahi reo. Te vai ra te hoê poroi faufaa i roto. Ua faaineinehia no te feia e hinaaro ra ia faaorehia te mau fifi o te tia ia tatou ia faaruru i teie mahana. Teie ta oe api parau iti.”

Mea au aˈe paha na oe teie faaiteraa ohie e:

◼ “Te titau manihini nei matou i te mau taata atoa ia taio i te poroi faufaa i roto i teie api parau iti oia hoi [a taio i te upoo parau Te parau apî o te Basileia]. A hiˈo na i te mea i papaihia i te api 2 no nia i te mau fifi e maraa ra no nia i te... [A taio i te hoê pereota i roto i Te parau apî o te Basileia.] Ua papu ia matou e e anaanatae oe i te taioraa o te poroi apî i roto i teie api parau iti. Teie ta oe.”

12 E tia ia tatou ia anaanatae roa ˈtu i te feia atoa e farii i te api parau iti Te parau apî o te Basileia. E paraparau mǎrû tatou e e faahiti maitai i te parau; aita e faufaa e haavitiviti. E ara tatou ia poro faahope i te tuhaa fenua e ia horoa i Te parau apî o te Basileia i te mau taata atoa e hinaaro ra e taio. E tapaopao maitai tatou i te mau fare aita e taata no te hoˈi faahou i te tahi atu taime. E nehenehe tatou e pûpû atu i roto i te aroâ i te feia e hinaaro e taio. Tera râ, eiaha e opere atu ma te haapaoraa ore mai te huru ra e mau api parau titau-manihini-raa noa teie. Maoti râ, e paraparau tatou i te mau taata e e faataa tatou ia ratou i te faufaaraa o te poroi i roto i teie api parau iti. E faaohipa atoa tatou i Te parau apî o te Basileia i roto i te pororaa faanaho-ore-hia e te amuiraa, ia reva anaˈe tatou aore ra ia faafaaea anaˈe tatou i ta tatou vahi raveraa ohipa, ei hiˈoraa. Te feia o te ore e nehenehe e haere i rapae i to ratou fare, no te mau huru tumu atoa, e nehenehe ratou e vaiiho atu na te mau taata e haere mai e hiˈo ia ratou, te mau taote, te mau tuati, te mau tia, e te vai atu â.

13 Ehia rahiraa hoˈi-faahou-raa e farerei ta tatou e faatupu i te roaraa o taua ohipa pororaa taa ê ra? Mea rahi paha, no te mea e hoˈi tatou e farerei i te mau taata atoa tei anaanatae mai no Te parau apî o te Basileia. I te aparauraa matamua, e pûpû noa tatou i Te parau apî o te Basileia. I muri iho, i te mau farereiraa a muri aˈe, e nehenehe tatou e parau e e no teie mahana te poroi i roto. E faaroo maitai tatou i te taata ia faaite mai o ˈna i to ˈna manaˈo no nia i te mea ta ˈna i taio. E ite ïa tatou eaha te mau vea hopea e pûpû atu na ˈna e eaha te tumu parau e tauaparau e o ˈna i te tahi atu taime. Mai te peu e mea maitai te huru o te taata i te hoˈi-faahou-raa e farerei, e tutava tatou i te haamata i te hoê haapiiraa bibilia e o ˈna.—Kor. 1, 3:6, 7.

14 ‘E ere i te mea faufaa ore ta tatou ohipa’: E hoona anei te mau tutavaraa? Ua haapapu te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Korinetia e: “E ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.” (Kor. 1, 15:58). I te roaraa o te mau matahiti, ua haamaitai-rahi-noa-hia na te opereraa o Te parau apî o te Basileia. Ua ite te hoê tane e vahine faaipoipo o tei tie i ta raua mau tauihaa i roto i to raua fare apî i Te parau apî o te Basileia i roto i te hoê afata ume. Oia mau, o te reira noa te mea e toe ra i roto i te fare apî a taua tane ra e ta ˈna vahine. I muri aˈe i te taioraa i Te parau apî o te Basileia, ua imi raua i te amuiraa i reira e ua ani raua e haapii i te Bibilia. Ua haamata ihora raua i te haere i te mau putuputuraa e ua faaite raua i to raua hinaaro i muri iho e bapetizo ia raua. O vai i ite, peneiaˈe o te reira atoa te tupu mai ia vaiiho outou i te hoê api parau iti Te parau apî o te Basileia i roto i te hoê utuafare fetii?—km 2/75 api 1; hiˈo atoa te A ara mai na! no te 22 no febuare 1977, api 15 (farani).

15 E rahi mau â ta tatou ohipa. Te tapao, oia hoi ia poro te amuiraa tataitahi i roto i te taatoaraa o ta ˈna tuhaa fenua na mua ˈˈe te 14 no me, aore ra i muri aˈe i te hopea o te avaˈe me i te mau vahi e titau-rahi-hia te taime no te opere i Te parau apî o te Basileia. E numerahia te rahiraa o Te parau apî o te Basileia afaihia i te mau amuiraa ia navai maitai ta te mau pionie tamau atoa e te mau pionie tauturu e te taatoaraa o te feia poro. E rave noa te feia poro e te mau pionie i te rahiraa api parau iti o ta ratou e nehenehe e opere. E faahoˈi ratou te tahi mai te peu e ua rahi roa, ia nehenehe vetahi e faaohipa maitai i te reira. Mai te peu e e rave amui te taatoaraa i roto i taua tuhaa ra, e opere-rahi-hia ïa te poroi faufaa i roto i Te parau apî o te Basileia. Mai te peu e, no te rahi o ta ˈna tuhaa fenua, aitâ te hoê amuiraa i faahope i te afaraa o te avaˈe me, e mai te peu e te vai faahou ra ta ˈna Te parau apî o te Basileia, e nehenehe ïa o ˈna e ani i te mau amuiraa tapiri ia tauturu mai. I te tahi atu mau vahi, e faaoti iho â te tahi mau amuiraa i ta ratou iho ohipa faataahia maoti te tutavaraa hau a te feia poro, ei hiˈoraa, o te rave i te taviniraa pionie tauturu aore ra te poro pinepine.

16 E tia ia tatou ia ati maite atu ia Iehova no te rave maitai i te ohipa tei horoahia mai ia tatou nei (Kol. 3:23). Te haamǎtaˈuhia ra te mau taata e te pohe. Eita te mau taata e nehenehe e haavare ite ore i te auraa o te mau ohipa e tupu ra na te ao nei. Te oioi nei te taime. E tia ia ratou ia farii i te tupuraa mau o te mau mea: Aita e ravea ta te mau taata no te mau fifi o te huitaata nei, ta te Atua râ te vai ra ïa. E tia i te feia e hinaaro ra e fanaˈo i te farii maitai o te Atua ia ohipa ma te papu ia au i ta ˈna mau faaueraa e ma te ore e faataupupu.

17 I te 14 no me, ia oti anaˈe te ohipa pororaa taa ê, e nehenehe anei tatou e faafaaea? Eita roa ˈtu! E tamau â tatou i te horoa ia tatou no te taviniraa a Iehova, ma te apee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo tei faauruahia e te Atua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono