Te hoê piha tairururaa o te faahanahana i to tatou poiete
1 I te avaˈe novema 1992: Ua tae mai hau atu i te hanere taeae e tuahine no te mau fenua ěê i te tauraa manureva i Faaa. No Auteraria mai, no te Hau Amui mai, no Hawaii mai, no Tasmanie e no Niu-Terani. No teihea tumu? E manaˈohia paha e i te mea na ratou iho i aufau i to ratou haereraa mai e mea ratere noa mai ratou. Mai te peu e ua fanaˈo ratou i te nehenehe o to tatou mau motu, e ere noa ïa te reira ta ratou tapitapiraa otahi roa: Ua ratere roa mai ratou no te turu i te paturaa i ta tatou Piha o te tairururaa i Toahotu! Aita ra anei tatou e mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i te mau taeae e mau tuahine haapao maitai, e te itoito mau? Oia mau e taua mauruuru ra, e faaite ïa tatou na roto e rave rahi huru.
2 Ia tomo tatou i roto i taua Piha ra e hau e 800 parahiraa, e mea papu e ua haafaahiahia tatou i te ohipa i rave-aˈena-hia e to tatou mau taeae. Te maitiraa i te mauhaa, te mori e te huru maitai o te ohipa ua riro mau ei arueraa i to tatou Poiete. Ua maere roa te tahi mau taata tapiri i te iteraa e ohipa teie na te mau taata rave ohipa tamoni ore. E tumu arueraa e haapopouraa te reira no ǒ mai i te mau taata no teie nei ao. Aita anei tatou e oaoa ra e te vai ra te hoê piha nehenehe mau, no te faatupuraa i ta tatou mau tairururaa?
3 Te faaturaraa e te tamâraa: Te hinaaro nei tatou e faaite i taua oaoa ra e taua mauruuru ra ma te faatura i te nahonahoraa e te mâraa o te piha. E mea peapea roa ia ite i taua pu haapiiraa bibilia ia ino mǎrû noa no te haapao ore. E haamanaˈo anaˈe: ia putuputu anaˈe tatou i roto i te hoê Fare faaetaetaraa tino aore ra i te tahi atu vahi no te faatupu i ta tatou mau tairururaa, ua matau tatou i te faariro i taua vahi ra i te mea mâ aˈe i te omuaraa, e ere anei? I teie nei te vai ra ta tatou iho Piha, ua rahi atu â to tatou hinaaro e ia vai mâ noa taua vahi au maitai ra. E tia i te taata tataitahi ia rave i ta ˈna tuhaa.
4 E faaite tatou paatoa e te anaanatae nei tatou i ta tatou Piha, i roto anei i ta tatou tuhaa tamâraa aore ra eita. E mea nafea te reira? Na roto i te mau ohipa haihai roa, mai te tamâ i te avae hou a tomo ai i roto i te Piha ia ore ia tafetafeta te tahua. E parau mau te reira mai te peu e ere te mahana maitai. Ia haere tatou i te vahi haumitiraa, e tamâ tatou i te horoiraa mata ta tatou i faaohipa no te taata e haere mai i muri iho. E faaite te mau taeae haapao buka e te mau vea e te tapitapi nei ratou i te mâraa o te mau vahi na roto i te faarue-oioi-raa i te mau afata pau. Ia faaruehia te mau pehu atoa i roto i te mau farii pehu i faataahia. Ia ite anaˈe tatou i raro te mau api parau aore ra te tahi mau pehu, e ohi tatou ia ore te tahi e ohi. Ia haapao maitai tatou, ia reva anaˈe tatou, e ia ore e faarue i te pehu i te vahi i reira tatou i te parahiraa.
5 Ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia faaite atoa i taua huru faatura ra no to tatou mau vahi haamoriraa? Ua itehia i te tahi mau taime i te mau tamarii ia papai i nia i te mau parahiraa te mau peni aore ra te mau peni rarahi aore ra ia parai i to ratou mau rima repo i nia i te papai e i te muriraa o te mau parahiraa. Ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii no nia i taua fifi ra, no te ape i taua mau huru faahopearaa iino? E nehenehe paha tatou e na reira ma te taio-faahou-raa teie tumu parau hou tatou a haere atu ai i te tairururaa faanahohia no ta tatou amuiraa.
6 Nahonahoraa e te ati ore: Te vai ra te vahi tapearaa pereoo no te mau taata e putuputu mai e te hoê pǔpǔ taata farii faanahohia no te tauturu ia ratou ia apapa i to ratou pereoo. Tera râ, eita te paturaa o te Betela e oti ia haamata anaˈe te anairaa o te mau tairururaa o te avari i ta tatou Piha no Toahotu. No reira, te tiaturi nei te mau melo o te fariiraa i nia i ta tatou tauturu no te pee i te mau faaueraa papu o ta ratou e horoa no nia i te vahi tapearaa pereoo, te mau otia o te fenua, e rave rau atu â . . . No to ratou vai-maitai-raa e ara e ia ore ta tatou mau tamarii ia atea ˈtu i te vahi faataahia no te rururaa, ma te tapea ia ratou i pihai iho ia tatou. Eiaha e tiai i te pǔpǔ fariiraa ia faaara mai ia tatou.
7 Huru ahuraa e mau peu maitatai: Ia ite-atoa-hia te tura no taua vahi apî ra na roto i te hoê haerea maitai (Mat. 5:16). Te mau Piha tairururaa e mau vahi no te haamoriraa mai te mau Piha o te Basileia. Tera râ, e faaite to tatou taeraa mai i te hora tia, ta tatou mau peu maitatai e to tatou ahu i to tatou faatura ia Iehova. No tatou atoa teie faaueraa tumu ia faaroo anaˈe tatou i te porotarama pae varua o te vauvauhia mai. E mea tia ia feruri i te taime ta te mau taeae i rave no te faaineine ia ratou no te faaitoito ia tatou na roto i te tahi mau ô pae varua. E ere i te mau peu maitatai ia taoto tatou, ia paraparau, ia amu i te chewing-gum, ia amu i te monamona, aore ra ia tâuˈa i te tahi mau uiraa i te roaraa o ta ratou mau oreroraa parau, e ere anei? (Petero 1, 2:12.) E mea oaoa ia farerei anaˈe tatou i te mau tairururaa te mau taeae e te mau tuahine o ta tatou i matau, tera râ e ere te reira te tumu o ta tatou mau farereiraa: e faaite tatou i te tura e tano i te taeae orero e i ta ˈna oreroraa niuhia i nia i te Bibilia ma te horoa ˈtu i te hoê ara-maite-raa tamau.
8 “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” (Sal. 133:1). Te horoa maira ta tatou mau tairururaa i te hoê ravea no te farerei i to tatou mau taeae i te aroha e te mau ohipa maitatai, no te faaitoito te tahi e te tahi (Heb. 10:24, 25). E rahi atu â taua oaoa ra ia ite tatou e e tupu ta tatou mau tairururaa i roto i te hoê Piha faaineinehia no te reira. No reira, e haamaitai atu â tatou no te faahanahana e no te haamauruuru ia Iehova na roto i te hoê haerea o te faatura, i taua mau tairururaa ra!