Faarururaa i ‘te tara i roto i te tino’
“To ˈu nei maitai atire ïa ta oe.”—KORINETIA 2, 12:9.
1, 2. (a) No te aha e ore ai e tia ia maere ia faaû tatou i te mau tamataraa e te mau fifi? (b) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi ia faaû tatou i te mau ati?
“TE FEIA atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Timoteo 2, 3:12) No te aha râ hoi? No te mea ua pari Satani e e tavini te taata i te Atua no te mau tumu miimii noa, e te imi haere noa ra oia i te ravea e haapapu ai i te reira. Ua faaara Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai i te hoê taime e: “I ani na Satani ia outou e ueue mai te sitona i ueuehia ra.” (Luka 22:31) Ua ite maitai Iesu e ua faatia te Atua ia tamata Satani ia tatou na roto i te mau fifi mauiui. Parau mau, e ere ïa te auraa e o Satani aore ra ta ˈna mau demoni te tumu iho o te mau fifi atoa ta tatou e faaû i roto i te oraraa. (Koheleta 9:11) Te hinaaro ra râ Satani e faaohipa i te mau ravea atoa ta ˈna e nehenehe no te ofati i to tatou hapa ore.
2 Te faaite maira te Bibilia eiaha tatou ia maere i ta tatou mau tamataraa. Noa ˈtu te mea e roohia ˈi tatou, e ere roa ˈtu i te mea ê, e ere atoa i te mea manaˈo-ore-hia. (Petero 1, 4:12) Oia mau, “tei to [tatou] mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra.” (Petero 1, 5:9) I teie tau, te nenei hua ra Satani i te mau tavini atoa a te Atua. Mea au roa na te Diabolo ia ite e te mauiui ra tatou i te mau fifi e rave rahi roa ino o te au i te tara. No taua fa ra, e faaohipa oia i ta ˈna faanahoraa o te mau mea e ia rahi atu â aore ia mauiui atu â te mau ‘tara atoa i roto i to tatou tino.’ (Korinetia 2, 12:7) Teie râ, eiaha te mau aroraa a Satani ia ofati i to tatou hapa ore. Mai ia Iehova e ‘faatupu i te haapuraa’ e ia faaruru tatou i te faahemaraa, e na reira atoa oia ia faaû tatou i te mau fifi e au i te tara i roto i to tatou tino.—Korinetia 1, 10:13.
E nafea ia faaruru i te hoê tara
3. Mea nafea to Iehova pahonoraa i to Paulo aniraa ia ˈna e iriti i te tara i roto i to ˈna tino?
3 Ua taparuparu te aposetolo Paulo i te Atua e iriti i te tara i roto i to ˈna tino. “E e toru hoi a ˈu aniraa ˈtu i te Fatu i taua mea ra, ia faataa-ê-hia ia ˈu.” Eaha ta Iehova i pahono atu i ta Paulo aniraa onoono? “To ˈu nei maitai atire ïa ta oe: ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.” (Korinetia 2, 12:8, 9) E faahohonu anaˈe i teie pahonoraa e e hiˈo anaˈe e nafea te reira e tauturu ai ia tatou ia faaruru i te mau fifi atoa e au i te tara o te haamauiui ia tatou.
4. Mea nafea to Paulo fanaˈoraa i to Iehova maitai rahi?
4 A tapao na e ua faaitoito te Atua ia Paulo e mauruuru noa i te maitai rahi ta ˈna i faatae aˈena i nia ia ˈna na roto i te Mesia. Oia mau, ua haamaitai-rahi-hia Paulo na roto e rave rahi ravea. Ua horoa Iehova ma te here i te fanaˈoraa taa ê na ˈna e riro ei pǐpǐ noa ˈtu e i riro na oia ei taata patoi uˈana i te mau pǐpǐ a Iesu. (Ohipa 7:58; 8:3; 9:1-4) Mai reira mai, ua horoa Iehova ma te maitai i te mau hopoia taa ê e rave rahi i roto i te taviniraa na Paulo. Mea papu te haapiiraa no tatou. I roto i te mau taime iino roa ˈˈe, te vai noa râ te mau haamaitairaa e rave rahi e tia ia tatou ia mauruuru noa. Eiaha roa ˈtu ta tatou mau tamataraa ia haamoe ia tatou i te maitai rahi o Iehova.—Salamo 31:19.
5, 6. (a) Mea nafea to Iehova haapiiraa ia Paulo e “ei te paruparu e taa maitai roa ˈi” to ˈNa puai? (b) Mea nafea to te hiˈoraa o Paulo haapapuraa e e haavare o Satani?
5 Ua navai noa te maitai rahi o Iehova na roto i te tahi atu ravea. E hau atu te mana o te Atua i te navai no te tauturu ia tatou i roto i ta tatou mau tamataraa. (Ephesia 3:20) Ua haapii Iehova ia Paulo e “ei te paruparu e taa maitai roa ˈi” to ˈNa puai. E nafea? Ua horoa oia ma te here i te puai atoa ta Paulo i hinaaro no te faaruru i ta ˈna tamataraa. Ei faahoˈiraa, ua faaite to Paulo faaoromai e to ˈna tiaturi hohonu ia Iehova i te mau Kerisetiano atoa e ua upootia te mana o te Atua i roto i te tupuraa o teie taata paruparu e te hara. Ei teie nei, a feruri na i to te Diabolo huru, oia te parau e e tavini te taata i te Atua mai te peu noa e mea hau te oraraa e te fifi ore. Ua riro te hapa ore o Paulo ei poara i te mata o taua pari haavare ra!
6 Teie hoi o Paulo, tei tahoê na ia Satani i roto i ta ˈna aroraa i te Atua, e taata hamani ino vahavaha i te mau Kerisetiano, e Pharisea itoito uˈana, tei fanaˈo maitai na i te oraraa aita e feaaraa no te mea ua fanauhia oia i roto i te hoê pǔpǔ totiare fanaˈo, e tavini nei i teie nei ia Iehova e i te Mesia mai ‘te iti roa ˈˈe i roto i te mau aposetolo atoa.’ (Korinetia 1, 15:9) No teie tiaraa to ˈna, te auraro ra oia ma te haehaa i te mana o te tino aratai Kerisetiano no te senekele matamua. E te faaoromai ra oia ma te taiva ore noa ˈtu te tara i roto i to ˈna tino. Ua inoino roa Satani, aita hoi te mau tamataraa o te oraraa i haaparuparu i to Paulo itoito. Aita roa ˈtu Paulo i haamoe i te tiaturiraa e apiti atu i roto i te Basileia o te Mesia i te raˈi. (Timoteo 2, 2:12; 4:18) Aita e tara, noa ˈtu te mauiui, i tia ia faaiti i to ˈna itoito. Ia vai puai noa atoa to tatou itoito! Na roto i te tururaa ia tatou i roto i ta tatou mau tamataraa, e haamaitai Iehova ia tatou i te fanaˈoraa taa ê e tauturu i te haapapu e e haavare o Satani.—Maseli 27:11.
Mea faufaa roa te mau faanahoraa a Iehova
7, 8. (a) E nafea Iehova ia haapuai i ta ˈna mau tavini i teie tau? (b) No te aha te taioraa e te haapiiraa i te Bibilia i te mau mahana atoa e riro ai ei mea faufaa roa no te faaruru i te hoê tara i roto i to tatou tino?
7 I teie tau, e haapuai Iehova i te mau Kerisetiano haapao maitai na roto i to ˈna varua moˈa, ta ˈna Parau, e to tatou huitaeae Kerisetiano. Mai te aposetolo Paulo, e nehenehe ta tatou e tuu i ta tatou mau hopoia ia Iehova ra na roto i te pure. (Salamo 55:22) Noa ˈtu e eita paha te Atua e iriti i ta tatou mau tamataraa, e nehenehe ta ˈna e horoa mai i te paari no te faaruru atu, tae noa ˈtu i tei mea fifi roa ia faaoromai. E nehenehe atoa ta Iehova e horoa mai i te puai morare—“te puai i hau aˈe i tei matauhia”—e ia faaoromai tatou.—Korinetia 2, 4:7, MN.
8 E nafea e noaa ˈi ia tatou taua tauturu ra? E tia ia tatou ia haapii i te Parau a te Atua, te vai ra hoi ta ˈna mau haamahanahanaraa papu i roto. (Salamo 94:19) I roto i te Bibilia, e taio tatou i te mau parau putapû a te mau tavini a te Atua ia taparuparu ratou i ta ˈna tauturu. Ua riro te mau pahonoraa a Iehova, e pinepine hoi mea na roto i te mau parau haamahanahana, ei tumu parau feruriruriraa. E haapaari te haapiiraa ia tatou e ‘ia riro [ei no ǒ mai i te Atua ra te puai i hau aˈe i tei matauhia], eiaha ia tatou nei.’ Mai ia tatou e hinaaro i te maa pae tino i te mau mahana atoa ia noaa te itoito, e tia atoa ia tatou ia amu tamau i te parau a te Atua. Te na reira ra anei tatou? Mai te peu e e, e ite mai ïa tatou e tei te noaaraa ia tatou “te puai i hau aˈe i tei matauhia,” e faaoromai ai tatou i te mau tara taipe atoa e haamauiui ra ia tatou i teie nei.
9. E nafea te mau matahiapo ia turu i te feia e faaruru ra i te mau fifi?
9 E nehenehe te mau matahiapo Kerisetiano o te mǎtaˈu i te Atua e ‘riro mai te faarǔrǔraa i te vero’ o te ati, “mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra” o te mau fifi. E ani te mau matahiapo o te hinaaro ia au ratou i taua faataaraa faauruahia ra, ma te haehaa e te aau rotahi, ia Iehova e horoa mai i “te arero o te feia ite” e ia ite ratou e nafea ia pahono i te mau parau e tano i te feia e mauiui ra. E nehenehe te mau parau a te mau matahiapo e riro mai te ûa mǎrû o te tamǎrû i to tatou aau i te mau taime fifi o te oraraa. Na roto i te ‘haamahanahanaraa i te aau taiâ,’ e turu mau te mau matahiapo i to ratou mau taeae e tuahine pae varua e rohirohi ra paha aore ra e toaruaru ra no te tahi tara i roto i te tino.—Isaia 32:2; 50:4; Tesalonia 1, 5:14.
10, 11. E nafea te mau tavini a te Atua e nehenehe ai e faaitoito i te tahi atu o te roohia ra i te mau tamataraa iino?
10 E melo te mau tavini atoa a Iehova no to ˈna utuafare Kerisetiano tahoê. Oia, “e melo hoi tatou no tatou iho e ati noa ˈˈe,” e “ia aroha atoa tatou ia tatou iho e tia ˈi.” (Roma 12:5; Ioane 1, 4:11) E nafea tatou ia haapao i teie hopoia? Ia au i te Petero 1, 3:8 (MN), e na reira tatou na roto “i te faaiteraa i te aumauiui, te aroha taeae, te aau mǎrû” i nia i te feia atoa i taaihia ia tatou i roto i te faaroo. No te feia e faaruru ra i te tahi tara mauiui taa ê i roto i te tino, mea apî anei ratou aore ra mea paari, e nehenehe ta tatou paatoa e haapao maitai atu. E nafea?
11 E faaitoito tatou i te faahotu i te aumauiui i to ratou mauiui. Ia pipiri to tatou aau, ia toetoe, aore ra ia tâuˈa ore tatou, e riro paha tatou i te hape noa ˈtu i te faarahiraa ˈtu â i to ratou mauiui. Ia ite tatou i ta ratou mau tamataraa, e tia ia tatou ia turaihia ia haapao maitai i ta tatou mau parau, e nafea tatou ia parau, e e nafea tatou ia haa. Mai te peu e e manaˈo maitai e te faaitoito to tatou, e tauturu te reira ia faaiti rii mai i te mauiui rahi o te mau tara atoa e haamauiui ra ia ratou. E nehenehe ïa tatou e riro ei tauturu o te haapuai ia ratou.—Kolosa 4:11.
E nafea te tahi pae i te faarururaa ma te manuïa
12-14. (a) Eaha ta te hoê Kerisetiano i rave no te faaruru i te mariri ai taata? (b) Mea nafea to teie vahine mau taeae e tuahine pae varua tururaa e faaitoitoraa ia ˈna?
12 A fatata ˈtu ai tatou i te hopea o teie mau mahana hopea, te rahi noa ˈtura “te pohe” i te mau mahana atoa. (Mataio 24:8) No reira, e roohia iho â te taata atoa i te fenua nei i te mau ati, te mau tavini haapao maitai iho â râ a Iehova e tutava ra i te rave i to ˈna hinaaro. Ei hiˈoraa, e rave anaˈe i te hoê Kerisetiano to roto i te taviniraa taime taatoa. Ua itehia mai e e mariri ai taata to ˈna e e tia ia tâpûhia to ˈna puna huare e to te pape tino. I to raua ta ˈna tane faarooraa e tera to ˈna maˈi, ua fariu oioi raua i nia ia Iehova na roto i te hoê pure roa e te taparuparu. Ua parau oia i muri aˈe e ua î raua i te hau maere mau. Teie râ, ua faaoromai oia e rave rahi taime maitai e taime ino, i to ˈna iho â râ faarururaa i te mau faahopearaa o ta ˈna rapaauraa.
13 No te faaruru i to ˈna huru tupuraa, ua tamata teie tuahine i te haapii i te mau mea atoa ta ˈna i nehenehe no nia i te mariri ai taata. Ua haere oia e hiˈo i ta ˈna mau taote. I roto i Te Pare Tiairaa, te A ara mai na!, e te mau papai Kerisetiano tapiri, ua itea mai ia ˈna te tahi mau aamu e faaite ra mea nafea to te tahi mau taata faarururaa i te pae aau i teie maˈi. Ua taio atoa oia i te tahi mau irava bibilia tano maitai e faaite ra e e tia ia Iehova ia turu i to ˈna mau taata i roto i te fifi, e te tahi atu â mau haamaramaramaraa faufaa.
14 Ua faahiti te hoê tumu parau no nia i te faarururaa i te hepohepo i teie mau parau paari: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro.” (Maseli 18:1) No reira taua tumu parau ra i horoa ˈi i teie aˈoraa: “Eiaha roa ˈtu e faataa ê ia outou iho.”a Te faatia ra te tuahine e: “Mea rahi tei parau mai e te pure ra ratou no ˈu; ua taniuniu mai te tahi atu. Ua taniuniu tamau mai e piti matahiapo e hiˈo eaha to ˈu huru. Ua tae noa mai te mau tiare e te mau tareta e rave rahi. Ua tunu atoa te tahi i te maa. Mea rahi atoa tei pûpû e faahoro ia ˈu i ta ˈu mau rapaauraa.”
15-17. (a) Mea nafea to te hoê Kerisetiano faarururaa i te mau fifi i tupu no te mau ati purumu? (b) Eaha te tauturu ta te amuiraa i horoa?
15 Ua roohia te hoê tuahine no Nouveau-Mexique, U.S.A., mea maoro i te taviniraa ia Iehova, i na ati purumu e piti. Ua pepe to ˈna aˈî e to ˈna na tapono, o tei faarahi atu â i to ˈna maˈi o te puoiraa ivi ta ˈna i faaoromai ua hau atu i te 25 matahiti i te roa. Te faatia ra oia e: “Mea fifi roa na ˈu e faaafaro noa i to ˈu upoo e e amo i te mau mea atoa e hau atu i te 2 kilo. Ua turu rahi mai râ te pureraa ia Iehova ma te uˈanana. Na reira atoa te mau tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa ta tatou i haapii. Te tatara ra te hoê i te Mika 6:8 a na ô ai e te haereraa ma te haehaa e te Atua, te fariiraa ïa i to tatou mau taotiaraa. Ua tauturu mai te reira ia taa ia ˈu e, noa ˈtu to ˈu huru tupuraa, eiaha vau ia toaruaru noa ˈtu e e iti aˈe te taime ta ˈu e horoa ra i roto i te taviniraa i ta ˈu i hinaaro. O te taviniraa ia ˈna ma te manaˈo maitai roa te mea faufaa roa ˈˈe.”
16 Ua faatia atoa oia e: “Ua haapopou noa mai te mau matahiapo no ta ˈu mau tutavaraa e haere mai i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa. E aroha mai te feia apî ia ˈu ma te tauahi mai. Mea faaoromai roa te mau tavini pionie ia ˈu e e pinepine ratou i te faanaho faahou i ta ratou tapura i te mau mahana mea maˈi roa vau. Ia ino te ahuaraˈi, e afai ratou ia ˈu i roto i te mau farerei-faahou-raa aore ra e titau mai i roto i ta ratou mau haapiiraa bibilia. E i te mea e eita ta ˈu e nehenehe e amo i te hoê pute buka, e tuu te tahi atu feia poro i ta ˈu mau buka i roto i ta ratou pute ia haere au e poro.”
17 A tapao na mea nafea to te mau matahiapo o te amuiraa e te mau hoa faaroo tautururaa i teie na tuahine ia faaruru i to raua mau paruparu e au i te tara. Ua pûpû ratou i te tauturu mau ma te maitai no te haapao i te mau hinaaro taa maitai i te pae varua, te pae tino e o te aau. Aita anei te reira e faaitoito ra ia outou ia tauturu i te tahi atu mau taeae e tuahine e farerei ra i te fifi? O outou atoa te feia apî, e nehenehe ta outou e tauturu i te feia i roto i ta outou amuiraa e faaruru ra i te tara i roto i te tino.—Maseli 20:29.
18. Eaha te faaitoitoraa ta tatou e nehenehe e ite mai i roto i te mau aamu i neneihia i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!?
18 Ua neneihia i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e rave rahi aamu o te mau Ite tei faaruru, e te faaruru noa nei â, i te mau fifi o te oraraa. A taio tamau ai outou i taua mau tumu parau ra, e ite mai outou e mea rahi taeae e tuahine pae varua na te ao nei tei faaoromai i te mau fifi pae moni, te ereraa i te feia here i roto i te mau ati, e te mau huru tupuraa atâta no te tamaˈi. Te ora ra te tahi atu ma te maˈi haaparuparu. Mea rahi o te ore e nehenehe e rave i te mau mea rii o te oraraa ta te taata ea maitai e haafaufaa ore. E tamata rahi roa ino to ratou maˈi ia ratou, ia ore iho â râ ratou e tae i roto i te mau ohipa Kerisetiano mai ta ratou i hinaaro. Auê ratou i te mauruuru roa no te tauturu a to ratou mau taeae e tuahine, te mea apî e te mea paari e!
E hopoi mai te faaoromai i te oaoa
19. No te aha i tia ˈi ia Paulo ia oaoa noa ˈtu ta ˈna mau tamataraa e mau paruparu e au i te tara?
19 Ua oaoa Paulo i te iteraa mea nafea to te Atua haapuairaa ia ˈna. Ua na ô oia e: “E mea oaoa ïa ia ˈu te arue i to ˈu nei paruparu, ia vai maite te puai o te Mesia i nia ia ˈu nei. E teie nei, e mea tia ia ˈu te paruparu, e te faaino, e te ati, e te hamani ino, e te ahoaho i te Mesia nei: ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.” (Korinetia 2, 12:9, 10) No te mau mea ta ˈna iho i farerei, ua nehenehe ia Paulo e parau ma te tiaturi e: “E ere râ no te ere i parau ai au nei, ua ite hoi au i te faaoromai i te mau mea atoa i roohia mai ai au nei. E tia ia ˈu te iti, e e tia ia ˈu te mea rahi; te mau vahi atoa, e te mau mea atoa ra ua pii ïa vau, i te paia e te poia; i te taoˈa rahi e te veve. E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei [horoa] mai [i te puai].”—Philipi 4:11-13; MN.
20, 21. (a) No te aha tatou e ite ai i te oaoa ia feruriruri tatou i “te mau mea hiˈo-ore-hia”? (b) Eaha te tahi “mau mea hiˈo-ore-hia” ta outou e tiaturi ra e ite atu i roto i te Paradaiso fenua?
20 No reira ïa, na roto i te faaoromairaa noa ˈtu te tara taipe e vai ra i roto i to tatou tino, e nehenehe tatou e oaoa rahi i te faaiteraa i te taata atoa e te maitai roa ra to Iehova mana i to tatou paruparu. Ua papai Paulo e: “I ore ai matou i taiâ ˈi . . . Te faahouhia nei te taata i roto i tera mahana, i tera mahana. To tatou hoi pohe iti poto mâmâ i teie nei, te faatupu nei ïa i te ora rahi roa teimaha e te mure ore no tatou. Tatou hoi e haapao nei . . . i te mau mea hiˈo-ore-hia . . . Te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.”—Korinetia 2, 4:16-18.
21 Te tiaturi nei te rahiraa o to Iehova nunaa i teie tau e ora i roto i te Paradaiso fenua e e fanaˈo i te mau haamaitairaa ta ˈna i fafau. E nehenehe taua mau haamaitairaa ra e faarirohia ei mea “hiˈo-ore-hia” no tatou i teie tau. Teie râ, te tae oioi roa maira te taime i reira tatou e ite ai i taua mau haamaitairaa ra i to tatou iho mata e oia mau, e fanaˈo atu ai e a muri noa ˈtu. Hoê o taua mau haamaitairaa ra, o te tamǎrûraa ïa e ore roa ˈtu e ora faahou ma te tahi noa ˈˈe fifi e au i te tara! E “haamou” te Tamaiti a te Atua “i te ohipa a te Diabolo” e e “faaore atu ia ˈna no ˈna te pohe nei.”—Ioane 1, 3:8; Hebera 2:14.
22. Eaha to tatou tiaturi e ta tatou faaoti-maite-raa e tia ˈi?
22 No reira, noa ˈtu te tara i roto i to tatou tino e haamauiui ra ia tatou i teie nei, e tamau anaˈe i te faaruru atu. Mai ia Paulo, e itoito to tatou e na reira maoti Iehova o te horoa rahi mai i te puai. Ia ora tatou i roto i te Paradaiso fenua, e haamaitai tatou ia Iehova to tatou Atua i te mau mahana atoa no te mau mea taa ê atoa ta ˈna e rave no tatou.—Salamo 103:2.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “D’après la Bible . . . Comment faire face au désespoir,” i roto i te Réveillez-vous! o te 8 no Me 2000.
E nafea outou ia pahono?
• No te aha e e nafea te Diabolo e tamata ˈi i te ofati i te hapa ore o te mau Kerisetiano mau?
• E nafea te puai o Iehova e ‘maitai roa ˈi i te paruparu’?
• E nafea te mau matahiapo e te tahi atu e nehenehe ai e faaitoito i te feia e mauiui ra i te mau fifi?
[Hohoˈa i te api 18]
E toru taime to Paulo pureraa i te Atua ia iriti oia i te tara i roto i to ˈna tino