VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w02 15/2 api 13-17
  • Ua faaruru ratou i te tara i roto i te tino

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua faaruru ratou i te tara i roto i te tino
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha te mau tamataraa e au ai i te tara
  • Te tara e haamauiui ra ia Mephiboseta
  • Ua faaruru Nehemia i te mau tamataraa
  • Ua faaruru e rave rahi atu â feia haapao maitai
  • Aita oia i riri i te ohipa tano ore ta ˈna i faaruru
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Ua manaˈo ê na anei oe e mea ê roa oe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Te “tara” i roto i to Paulo tino
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
  • Faarururaa i ‘te tara i roto i te tino’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
w02 15/2 api 13-17

Ua faaruru ratou i te tara i roto i te tino

“I tuuhia mai te hoê tara i roto i tau tino nei, e melahi na Satani ei haavi mai ia ˈu.”—KORINETIA 2, 12:7.

1. Eaha te tahi mau fifi ta te taata e farerei ra i teie tau?

TE FAARURU ra anei outou i te tahi ati tupu tamau? Mai te peu e e, e ere ïa o outou anaˈe. I teie “mau taime ati rahi faaruru atâ,” te faaû ra te mau Kerisetiano haapao maitai i te patoiraa uˈana, te fifi utuafare, te maˈi, te ahoaho i te pae moni, te hepohepo o te aau, te ereraa i te taata here i roto i te pohe, e te tahi atu â mau tautooraa. (Timoteo 2, 3:1-5, MN) I te tahi mau fenua, te fifi ra te ora o te taata e rave rahi i te oˈe e te tamaˈi.

2, 3. Eaha te huru feruriraa rumaruma e nehenehe e tupu mai no te mau fifi e au i te tara ta tatou e faaû ra, e e nafea te reira e riro ai ei mea atâta?

2 E nehenehe taua mau fifi ra e nenei roa i te hoê taata, mai te peu iho â râ e e roohia oia e rave rau ati i te hoê haereraa. A tapao na i ta te Maseli 24:10 (MN) e parau ra: “Ua tarapape anei to aau i te mahana e ati ai ra? E iti roa to oe itoito.” Oia, e nehenehe te toaruaruraa no ta tatou mau tamataraa e faaere ia tatou i te itoito e hinaaro-rahi-hia e e haaparuparu i ta tatou faaoti-maite-raa e faaruru e tae noa ˈtu i te hopea. E nafea hoi?

3 Oia, e nehenehe te toaruaruraa e faaere ia tatou i to tatou feruriraa tia. Ei hiˈoraa, mea ohie ia tatou ia faarahi i to tatou mau fifi e ia haamata i te haapeapea no tatou iho. E tuô atoa paha te vetahi i nia i te Atua e, ‘No te aha oe e vaiiho ai e ia roohia vau i te reira?’ Ia aˈa noa ˈtu taua huru feruriraa rumaruma ra i roto i te aau o te hoê taata, e nehenehe te reira e faaore i to ˈna oaoa e to ˈna tiaturi. E nehenehe te hoê tavini a te Atua e toaruaru roa a faaea ˈi i te tô i “te tôraa maitai ra o te faaroo.”—Timoteo 1, 6:12, MN.

4, 5. I roto i te tahi mau tupuraa, e nafea Satani ia ô mai i roto i to tatou mau fifi, e nehenehe râ tatou e tiaturi i te aha?

4 Papu maitai e e ere na te Atua ra o Iehova e faatupu i to tatou mau ati. (Iakobo 1:13) E roohia tatou i te tahi mau tamataraa no te mea noa e te tutava ra tatou eiaha e taiva ia ˈna. Oia mau, e riro te feia atoa e tavini ra ia Iehova ei fa na to ˈna enemi rahi o Satani te Diabolo. I roto i te taime poto e toe ra ia ˈna, te tamata ra taua “atua o teie nei ao” ra i te turai i te taata atoa e here ra ia Iehova ia faaea i te haapao i to ˈNa hinaaro. (Korinetia 2, 4:4) Te faatae ra Satani i te mauiui rahi roa ˈˈe ta ˈna e nehenehe i nia i to tatou huitaeae atoa na te ao nei. (Petero 1, 5:9) Parau mau, e ere o Satani te tumu iho o to tatou mau fifi atoa, e nehenehe râ ta ˈna e faaohipa i te mau fifi ta tatou e faaû ra e e tamata i te haaparuparu atu â ia tatou.

5 Noa ˈtu râ te mana o Satani aore ra o ta ˈna mau mauhaa, e nehenehe ta tatou e upootia i nia ia ˈna! E nafea e papu ai ia tatou? No te mea e aro te Atua ra o Iehova no tatou. Ua haapapu oia e ia ite ta ˈna mau tavini i te mau ravea a Satani. (Korinetia 2, 2:11) Oia mau, te faaite maitai maira te Parau a te Atua i te mau tamataraa e roohia ˈi te mau Kerisetiano mau. No nia i te aposetolo Paulo, ua faaohipa te Bibilia i te parau ra ‘te hoê tara i roto i te tino.’ No te aha? E hiˈo anaˈe e nafea te Parau a te Atua ia faataa i taua parau ra. I reira tatou e ite ai e e ere roa ˈtu o tatou anaˈe te hinaaro ra i te tauturu a Iehova no te upootia i nia i te mau tamataraa.

No te aha te mau tamataraa e au ai i te tara

6. Eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau na roto i ‘te hoê tara i roto i te tino,’ e eaha paha taua tara ra?

6 Ua faauruahia Paulo tei roo-rahi-roa-hia i te ati, ia papai e: “I tuuhia mai te hoê tara i roto i tau tino nei, e melahi na Satani ei haavi [noa] mai ia ˈu, ia ore au ia teitei rahi hua.” (Korinetia 2, 12:7; MN) Eaha taua tara ra i roto i te tino o Paulo? Oia, mea mauiui mau te hoê tara i puta hohonu roa i raro aˈe i te iri. Te faaite ra ïa te faahohoˈaraa i te hoê mea o te haamauiui ia Paulo—i te pae tino anei, i te pae aau, aore ra i na pae e piti atoa ra. Peneiaˈe e maˈi mata to Paulo aore ra te tahi atu paruparu pae tino. Aore ra te tara, o te tahi paha ïa mau taata tei mârô i te tiaraa aposetolo o Paulo e tei feaa i te faufaaraa o ta ˈna ohipa pororaa e haapiiraa. (Korinetia 2, 10:10-12; 11:5, 6, 13) Atira noa ˈtu, ua vai noa to Paulo tara e aita i nehenehe e tatarahia.

7, 8. (a) Eaha ta te parau ra “haavi noa” e faaite ra? (b) No te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia faaruru tatou i te mau tara atoa e haamauiui ra ia tatou i teie nei?

7 A tapao na e ua haavî noa taua tara ra ia Paulo. Ma te faahiahia, no roto mai te ihoparau Heleni ta Paulo i rave i ǒ nei i te taˈo e au no te “puoiraa ivi o te rima.” Ua faaohipahia taua taˈo ra na roto i to ˈna auraa mau i roto i te Mataio 26:67 e to ˈna auraa taipe i roto i te Korinetia 1, 4:11. I roto i taua mau irava ra, te vai ra te manaˈo e tupaipaihia e te rima haamenemene. No to Satani riri uˈana ia Iehova e i ta ˈNa mau tavini, e nehenehe e papu ia tatou e te oaoa ra te Diabolo e te haavî noa ra te hoê tara ia Paulo. I teie tau, hoê â to Satani oaoaraa ia fifi tatou mai tera i te hoê tara i roto i te tino.

8 No reira, mai ia Paulo, e hinaaro tatou e ite e nafea ia faaruru i taua mau tara ra. Tei te reira mau to tatou iho ora! A haamanaˈo na, te hinaaro ra Iehova e faaroa i to tatou ora e a muri noa ˈtu i roto i ta ˈna ao apî i reira tatou e ore ai e roo-faahou-hia i te mau fifi e au i te tara. No te tauturu ia noaa ia tatou teie re faahiahia, ua horoa mai te Atua i te mau hiˈoraa e rave rahi i roto i ta ˈna Parau moˈa, te Bibilia, e faaite ra e ua manuïa ta ˈna mau tavini haapao maitai i te faarururaa i te tara i roto i te tino. E mau taata au noa ratou, e te tia ore, mai ia tatou. E tauturu mai te hiˈoraa i te tahi i roto i teie ‘nahoa rahi ite’ ia ‘horo tamau maite tatou i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.’ (Hebera 12:1) Maoti te feruriruriraa i ta ratou i faaoromai e tiaturi ai tatou e e nehenehe ta tatou e faaruru i te mau tara atoa ta Satani e faaohipa i nia ia tatou.

Te tara e haamauiui ra ia Mephiboseta

9, 10. (a) Mea nafea to Mephiboseta rooraahia i te hoê tara i roto i te tino? (b) Mea nafea to Davida faaiteraa i te maitai i nia ia Mephiboseta, e e nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Davida?

9 E rave anaˈe ia Mephiboseta, te tamaiti o te hoa o Davida oia o Ionatana. I te 5raa o te matahiti o Mephiboseta, ua tae mai te parau apî e ua pohe to ˈna metua tane o Ionatana, e to ˈna metua tupuna, te arii Saula. Ua horo haere noa to te tamaiti ra hii. “Ua rave ihora” oia ia ˈna, “e tei taua ru no ˈna ra, ua mairi ihora oia, e pirioi atura.” (Samuela 2, 4:4) Ua riro mau paha taua paruparu ra ei tara ta Mephiboseta i faaoromai a paari mai ai oia.

10 Tau matahiti i muri aˈe, ua faaite te arii Davida i te aau aroha ia Mephiboseta no to ˈna here rahi ia Ionatana. Ua horoa Davida i te mau fenua atoa o Saula no ˈna e ua faataa i te tiaau a Saula o Ziba ei taata haapao i taua fenua ra. Ua parau atoa Davida ia Mephiboseta e: “E amu hoi oe i te maa i ta ˈu nei amuraa maa e ore e faaea.” (Samuela 2, 9:6-10) Aita e feaaraa e mea mahanahana te aau aroha o Davida no Mephiboseta e ua tauturu i te faaiti mai i te mauiui o to ˈna paruparu. Auê ïa hiˈoraa maitai e! E tia atoa ia tatou ia faaite i te maitai i nia i te feia e faaruru ra i te hoê tara i roto i te tino.

11. Eaha ta Ziba i parau no nia ia Mephiboseta, e e nafea tatou i ite ai e e haavare taua parau ra? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

11 I muri aˈe, ua faaruru â Mephiboseta i te tahi atu tara i roto i te tino. Ua pari haavare ta ˈna tavini o Ziba ia ˈna i mua i te arii Davida e horo ra i taua taime ra mai Ierusalema ˈtu no te orureraa hau a ta ˈna tamaiti o Abasaloma. Ua parau o Ziba e ua faaea o Mephiboseta i muri i Ierusalema ma te taiva e ma te tiaturi e haru i te mana arii no ˈna iho.a Ua tiaturi o Davida i te pariraa haavare a Ziba e ua horoa i te mau fenua atoa o Mephiboseta no taua haavare ra!—Samuela 2, 16:1-4.

12. Ua nafea o Mephiboseta i mua i to ˈna huru tupuraa, e e nafea oia e riro ai ei hiˈoraa maitai no tatou?

12 Teie râ, i to Mephiboseta farereiraa ia Davida i te pae hopea, ua faaite oia i te arii eaha mau tei tupu. Te faaineine ra oia i te haere atu ia Davida ra i to Ziba haavareraa ia ˈna e pûpûraa e o oia te haere no ˈna. Ua faaafaro anei Davida i teie ohipa hape? Ma te paetahi noa. Ua vahi oia i te fenua no na taata. Teie faahou ïa te tahi atu tara i roto i te tino o Mephiboseta, ahiri i tia. Ua inoino roa anei oia? Ua patoi anei oia i te faaotiraa a Davida, a autâ ˈi e mea tia ore te reira? Aita, ua farii oia ma te haehaa i te hinaaro o te arii. Ua haamau noa oia i te feruriraa i nia i te paeau maitai, a oaoa ˈi e ua hoˈi mai te arii parau-tia o Iseraela ma te ea. Ua horoa mau o Mephiboseta i te hiˈoraa maitai roa i te faaoromairaa i te paruparu, te pariraa haavare, e te inoino.—Samuela 2, 19:24-30.

Ua faaruru Nehemia i te mau tamataraa

13, 14. Eaha te mau tara ta Nehemia i faaruru i to ˈna hoˈiraa e patu faahou i te mau patu o Ierusalema?

13 A feruri na i te mau tara taipe ta Nehemia i faaoromai i to ˈna hoˈiraa i te oire o Ierusalema aita e patu faahou i te senekele 5 H.T.T. Ua ite oia i te oire aita e paruru, mea naho ore te mau ati Iuda i hoˈi mai i to ratou fenua, te toaruaru ra, e ua viivii i te aro o Iehova. Noa ˈtu e ua faatiahia oia e te arii Aretehasaseta e patu faahou i te mau patu o Ierusalema, aita i maoro to Nehemia faarooraa e aita ta ˈna ohipa faauehia e auhia ra e te mau tavana no te mau fenua tapiri. ‘Inoino roa aˈera ratou e ua haere mai te hoê taata e imi i te maitai o te tamarii a Iseraela.’—Nehemia 2:10.

14 Ua rave taua feia patoi no te mau fenua ěê ra i te mau mea atoa e ia faaea te ohipa a Nehemia. Ua riro mau paha ta ratou mau haamǎtaˈuraa, mau haavare, mau pariraa haavare, mau faariariaraa—tae noa ˈtu te faaohiparaa i te mau manu no te faatoaruaru ia ˈna—mai te mau tara e vai noa i roto i te tino. Ua tuu anei oia i mua i te mau ravea paari a taua mau enemi ra? Aita! Ua tuu oia i to ˈna tiaturi-maite-raa i nia i te Atua, aita oia i haaparuparu. No reira, i te otiraa mai te mau patu o Ierusalema i te pae hopea, ua riro te reira ei faaiteraa maoro e ua turu Iehova ia Nehemia ma te here.—Nehemia 4:1-12; 6:1-19.

15. Eaha te mau fifi i rotopu i te mau ati Iuda tei haapeapea rahi roa ia Nehemia?

15 Ei tavana, i tia atoa na ia Nehemia ia faaruru i te mau fifi e rave rahi i roto i te nunaa o te Atua. Ua riro taua mau fifi ra mai te mau tara e haapeapea rahi ra ia ˈna no te mea e faahopearaa to te reira i nia i to te nunaa taairaa e Iehova. Te titau ra te feia taoˈa rahi i te moni taime rahi roa, e no te aufau i ta ratou mau tarahu e te mau tute na Peresia, ua faarue to ratou mau taeae veve aˈe i to ratou fenua e ua hoo atoa i ta ratou mau tamarii ei tîtî. (Nehemia 5:1-10) E rave rahi ati Iuda e ofati ra i te Sabati e te ore e turu ra i te mau ati Levi e te hiero. Ua faaipoipo atoa te tahi pae i “te vahine Asadoda, e to Amona, e to Moabi.” Ua haamauiui mau te reira ia Nehemia! Aita râ hoê aˈe o teie mau tara i faatoaruaru ia ˈna. I te mau taime atoa, ua maraa ia ˈna i te faaruru i te tupuraa ei taata paturu itoito roa i te mau ture parau-tia a te Atua. Mai ia Nehemia, eiaha tatou ia vaiiho i to vetahi ê haerea haapao ore ia haafariu ê ia tatou i te taviniraa ia Iehova ma te taiva ore.—Nehemia 13:10-13, 23-27.

Ua faaruru e rave rahi atu â feia haapao maitai

16-18. Mea nafea to Isaaka e o Rebeka, Hana, Davida e o Hosea rooraahia i te peapea utuafare?

16 I roto i te Bibilia, te vai ra e rave rahi atu â hiˈoraa o te feia tei faaruru i te mau huru tupuraa ahoaho tei riro mai te mau tara. I te rahiraa o te taime, o te mau fifi utuafare te tumu o taua mau tara ra. Ua “riro” na vahine a Esau “ei faatupu i te inoino ia Isaaka raua o Rebeka,” to Esau mau metua. Ua parau atoa Rebeka e ua haafaufau roa oia i to ˈna ora no taua na vahine ra. (Genese 26:34, 35; 27:46) A feruri atoa na ia Hana e mea nafea to te tahi atu vahine a ta ˈna tane, o Penina, ‘haamaaroaroraa ia ˈna’ no te mea aita to Hana e tamarii. Peneiaˈe e ua mauiui pinepine o Hana no teie faaoooraa i roto i to ratou fare. Ua faahaama atoa o Penina ia ˈna i mua i te taata—aita e feaaraa i mua i te mau fetii e te mau hoa—ia haere te utuafare i te oroa i Silo. Mai te huru ra ïa e te haaputa ra oia i te tara i roto roa ˈtu â i te tino o Hana.—Samuela 1, 1:4-7.

17 A feruri na i te mea ta Davida i faaoromai no te pohehae maitai ore o to ˈna metua hoovai tane, te arii Saula. No te vai ora noa, ua faahepohia Davida ia faaea i roto i te mau ana no te medebara i Ene-gedi, i reira oia e tia ˈi ia paiuma i te mau mouˈa tarere e te atâta. Mea au ore mau paha te parau-tia ore, aita hoi oia i rave i te hoê noa ˈˈe ohipa ino i nia ia Saula. Teie râ, ehia matahiti to Davida horo-noa-raa—no to Saula noa ˈˈe pohehae.—Samuela 1, 24:14, 15; Maseli 27:4.

18 A feruri na i te peapea utuafare i roohia ˈi te peropheta Hosea. Ua riro ta ˈna vahine ei faaturi. Ua riro mau paha ta ˈna ohipa morare ore mai te mau tara i puta roa i roto i to ˈna mafatu. E auê ïa ahoaho hau atu â ta ˈna i faaoromai i to ta ˈna vahine fanauraa mai e piti tamarii tiamâ ore i roto i ta ˈna faaturiraa!—Hosea 1:2-9.

19. Eaha te hamani-ino-raa tei haamauiui i te peropheta Mikaia?

19 Te tahi atu tara i roto i te tino, o te hamani-ino-raa ïa. E rave anaˈe i te tupuraa o Mikaia te peropheta. Ua haapeapea mau paha te taata parau-tia ra o Mikaia i te iteraa e ua haaati te arii ino ra o Ahaba ia ˈna e te mau peropheta haavare atoa e ua tiaturi i ta ratou mau haavare papu maitai. I muri iho, i to Mikaia faaiteraa ia Ahaba e te paraparau ra taua mau peropheta atoa ra ma “te varua haavare,” eaha ta te taata i aratai i taua mau haavare ra i rave? Inaha, ua “moto” oia “ia Mikaia i te papariˈa ra”! Mea ino roa ˈtu â te huru o Ahaba i to Iehova faaararaa e eita roa ˈtu te opuaraa e haru faahou mai ia Ramota-gileada e manuïa. Ua faaue Ahaba ia taorahia Mikaia i roto i te tapearaa ma te tahi noa maa rii. (Mau arii 1, 22:6, 9, 15-17, 23-28) A haamanaˈo atoa na ia Ieremia e to ˈna hamani-ino-raahia e te feia e riri roa ra ia ˈna.—Ieremia 20:1-9.

20. Eaha te mau tara ta Naomi i faaoromai, e mea nafea to ˈna haamaitairaahia?

20 Te ereraa i te feia here, o te tahi atu â ïa tupuraa peapea o te nehenehe e riro ei tara i roto i te tino. I tia na ia Naomi ia faaoromai i te ereraa mauiui i ta ˈna tane e ta ˈna na tamaiti i roto i te pohe. Ma te oto noâ no taua mau ati rahi ra, ua hoˈi oia i Betelehema. Ua parau oia i to ˈna mau hoa e pii ia ˈna, eiaha o Naomi, o Mara râ, te hoê iˈoa o te faaite maitai i te huru maramara o to ˈna huru tupuraa. I te pae hopea râ, ua haamaitai Iehova ia ˈna no to ˈna faaoromairaa, i te hoê mootua tane tei riro ei tuhaa o to te Mesia hui tupuna.—Ruta 1:3-5, 19-21; 4:13-17; Mataio 1:1, 5.

21, 22. Mea nafea to Ioba rooraahia i te ereraa, e ua nafea oia?

21 A feruri na i to Ioba hitimaueraa i to ˈna faarooraa e ua pohe taue ta ˈna na tamarii hoê ahuru ma te riaria, taa ê atu i te ereraa i ta ˈna mau nǎnǎ animara e mau tavini atoa. E au ra e te farara taue ra to ˈna oraraa taatoa! E, a aueue ai Ioba i teie mau ati, ua tairi Satani ia ˈna i te maˈi. Ua manaˈo mau paha Ioba e e pohe oia i teie maˈi faufau. No te fifi i te faaoromai i to ˈna mauiui, ua manaˈo oia e mea hau aˈe te pohe.—Ioba 1:13-20; 2:7, 8.

22 Mai te huru ra e aita te reira i navai, ua haere mai ta ˈna vahine ma te oto e te ahoaho e tuô e: “A faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.” Auê ïa tara i roto i to ˈna tino e mauiui ra e! I muri aˈe, ua mârô e toru hoa o Ioba ia ˈna, maoti i te haamahanahana ia ˈna, ma te haaferuriraa haavarevare, a pari ai e e hara huna ta ˈna i rave e a manaˈo ai e o te reira te tumu o to ˈna ati. Ua taumi ta ratou mau parau hape i te mau tara i roto roa ˈtu â i to ˈna tino, ei auraa parau. A haamanaˈo atoa na e aita Ioba i ite no te aha oia i roohia ˈi i teie mau mea riaria; aita atoa oia i ite e e faaorahia oia. Teie râ, “aore Ioba i harahia i taua mau mea atoa nei, e aore hoi i faahapa i te Atua.” (Ioba 1:22; 2:9, 10; 3:3; 14:13; 30:17) Noa ˈtu e ua roohia oia e rave rahi tara i te hoê haereraa, aita roa ˈtu oia i faarue aˈenei i to ˈna haerea hapa ore. E faaitoitoraa mau tera!

23. No te aha te feia haapao maitai ta tatou i tauaparau i nehenehe ai e faaoromai i te mau tara rau i roto i te tino?

23 E ere roa ˈtu tera anaˈe te mau hiˈoraa. Mea rahi atu â to roto i te Bibilia. Ua faaruru te mau tavini haapao maitai atoa i ta ratou iho mau tara taipe. E auê ïa te rau o te mau fifi ta ratou i faaû! Teie râ, te vai ra te hoê mea e au ia ratou paatoa. Aita hoê i faarue i ta ˈna taviniraa ia Iehova. Noa ˈtu ta ratou mau tamataraa ahoaho, ua upootia ratou i nia ia Satani maoti te puai ta Iehova i horoa no ratou. Mea nafea? E pahono te tumu parau i muri nei i teie uiraa e e faaite mai e nafea tatou ia faaruru atoa i te mau mea atoa e au i te tara i roto i to tatou tino.

[Nota i raro i te api]

a Eita taua opuaraa e titau i te tiaraa teitei ra e tano i te huru taata mauruuru e te haehaa mai to Mephiboseta. Aita e feaaraa e ua ite oia i te faatiaraa parau mau a to ˈna metua tane o Ionatana. Noa ˈtu e e tamaiti oia na te arii Saula, ua farii o Ionatana ma te haehaa e na Iehova i maiti ia Davida ei arii i nia ia Iseraela. (Samuela 1, 20:12-17) Ei metua o Mephiboseta o te mǎtaˈu i te Atua e ei hoa taiva ore o Davida, eita ïa Ionatana e haapii i ta ˈna tamaiti apî ia hinaaro i te mana arii.

E nafea outou ia pahono?

• No te aha te mau fifi ta tatou e faaû ra e nehenehe ai e faaauhia i te mau tara i roto i te tino?

• Eaha te tahi o te mau tara ta Mephiboseta e ta Nehemia i tia ia faaoromai?

• I roto i te mau hiˈoraa o te Bibilia o te mau tane e te mau vahine tei faaoromai i te mau tara huru rau i roto i te tino, o vai ta outou e manaˈo ra e mea aroha roa, e no te aha?

[Hohoˈa i te api 15]

I tia na ia Mephiboseta ia faaruru i te paruparu, te pariraa haavare e te inoino

[Hohoˈa i te api 16]

Ua tapea noa Nehemia noa ˈtu te patoiraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono