Te oraraa ma te tiaturi i te mau tǎpǔ a te Atua
“O vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; o vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu.”—ISAIA 46:9, 10.
1, 2. Eaha te tahi mau manaˈo taa ê no nia i te haapaoraa te Atua i te mau ohipa o te fenua?
TE HAAPAO maira anei te Atua i te mau ohipa o te fenua? Ua rau te manaˈo. Te na ô ra vetahi e aita roa ˈtu oia e haapao maira. Inaha i muri aˈe i to ˈna poieteraa i te mau mea, aita oia e hinaaro aore ra eita ta ˈna e nehenehe e ohipa mai no tatou. Ia au i teie manaˈo, e au ïa te Atua i te hoê metua tane o te tuu i ta ˈna tamaiti i nia i te hoê pereoo tataahi apî, o te faatano maitai i te reira, e a turai atu ai ia tere ta ˈna tamaiti na nia i te purumu. I muri iho, e haere te metua tane. O te tamaroa anaˈe ïa i teie nei; peneiaˈe e topa o ˈna, peneiaˈe eita. Noa ˈtu eaha te tupu mai, e ere ïa i te ohipa na te metua tane.
2 Te tahi atu manaˈo, oia hoi te faatere rahi nei te Atua i te mau tuhaa atoa o to tatou nei oraraa e te haapao roa ra oia i te mau ohipa atoa e tupu ra i roto i ta ˈna poieteraa. Mai te peu e te reira iho â, e parau ïa vetahi e aita te Atua e faatupu noa ra i te mau mea maitatai, i te ohipa ino atoa râ e te ati e tairi nei i te huitaata. Ia ite tatou i te parau mau no nia i te mau raveraa a te Atua, e ite ïa tatou eaha te titauhia ia ˈna. E haapuai atoa te reira i to tatou tiaturiraa i te tupuraa papu o ta ˈna mau tǎpǔ.—Hebera 11:1.
3. (a) Nafea to tatou iteraa e e opuaraa ta te Atua ra o Iehova? (b) No te aha e parauhia ˈi e te “faanaho” ra aore ra te hamani ra Iehova i ta ˈna opuaraa?
3 Te manaˈo tumu o te uiraa e te haapao ra anei te Atua i te mau ohipa a te taata, oia ïa e opuaraa ta te Atua ra o Iehova. Ta to ˈna iho ïa iˈoa e faaite maira. Te auraa o te iˈoa ra “Iehova,” oia ïa “Na ˈna e faariro.” Ua faariro mǎrû noa Iehova ia ˈna ei Faatupu i ta ˈna mau tǎpǔ atoa. No reira e parauhia ˈi e te “faanaho, MN” ra aore ra te hamani ra Iehova i ta ˈna opuaraa no nia i te mau ohipa e tupu i mua nei. (Te mau arii 2, 19:25; Isaia 46:11) No roto mai teie nau parau i te parau Hebera ra ya·tsarʹ, e tuati ra i te parau i hurihia e “potera.” (Ieremia 18:4) Mai te hoê potera aravihi o te nehenehe e rave i te araea no te hamani i te hoê farii nehenehe, e nehenehe atoa Iehova e hamani aore ra e faaohipa i te mau mea no te faatupu i to ˈna hinaaro.—Ephesia 1:11.
4. Nafea to te Atua faaineineraa i te fenua ei nohoraa no te taata?
4 Ei hiˈoraa, ua opua te Atua e faariro i te fenua ei vahi nehenehe roa e faaeahia e te mau taata tia roa e te auraro. (Isaia 45:18) Mea maoro na mua ˈˈe oia i poiete ai i te tane e te vahine matamua, ua rave Iehova i te tahi faaineineraa î i te here no raua. I roto i te mau pene matamua o te buka Genese, te faataahia ra nafea to Iehova haamauraa i te ao e te rui, i te fenua e te miti. I muri iho, ua hamani oia i te mau raau tupu e te mau animala. E rave rahi tausani matahiti i titauhia no te faaineineraa i te fenua ei nohoraa no te taata. Ua hope teie opuaraa ma te manuïa. Ua haamata te tane e te vahine matamua i te ora i roto i te ô i Edene, te hoê paradaiso nehenehe i faaineine-maitai-hia ia oaoa raua i te oraraa. (Genese 1:31) No reira, te haapao roa maira Iehova i te mau ohipa o te fenua, ma te opua mǎrû noa i ta ˈna mau ohipa ia au i to ˈna hinaaro hanahana. Ua taui anei te reira i te rahiraa mai te fetii taata nei?
E taotia Iehova i ta ˈna mau raveraa i nia i te taata
5, 6. No te aha te Atua e taotia ˈi i ta ˈna mau raveraa i nia i te taata?
5 Aita Iehova e haapao ra e e faatere ra i te mau tuhaa rii atoa o te mau ohipa a te taata, noa ˈtu e e mana to ˈna e na reira. E tumu iho â ïa. A tahi, ua hamanihia te taata ia au i te hohoˈa o te Atua, ma te tiamâraa e maiti, e taata tiamâ ratou i te pae morare. Aita Iehova e faahepo ia tatou ia auraro i ta ˈna faaueraa; e ere atoa tatou i te mau taoˈa hauti. (Deuteronomi 30:19, 20; Iosua 24:15) Noa ˈtu e e tia ˈtu tatou i mua ia ˈna no ta tatou mau ohipa, ua horoa mai te Atua ma te here i te tiamâraa rahi e faaoti nafea tatou e faanaho ai i to tatou oraraa.—Roma 14:12; Hebera 4:13.
6 Te tahi atu tumu e ore ai te Atua e faatere i te mau mea atoa e tupu ra, ua taaihia ïa i te tumu parau ta Satani i faahiti i roto i te ô i Edene. Ua patoi Satani i te mana arii o te Atua. Ua pûpû oia ia Eva i tei au ra e e ravea no te tiamâ mai—e pûpûraa ta raua ta ˈna tane o Adamu i farii i muri iho. (Genese 3:1-6) Ei pahonoraa, ua vaiiho te Atua e na te taata e faatere ia ratou iho no te hoê area tau no te haapapu e ua tano anei te patoiraa a Satani. No reira, eita e nehenehe e faahapa i te Atua no te mau mea iino ta te taata e rave ra i teie mahana. Teie ta Mose i papai no te feia orure hau: “Ua ino ratou, e ere hoi to ratou ra tapao i to ta [te Atua] ra tamarii, e ui faefaea e te piˈo ra.”—Deuteronomi 32:5.
7. Eaha te opuaraa a Iehova no te fenua e no te taata?
7 Noa ˈtu râ e ua vaiiho oia i te tiamâraa e maiti e e tamata i te mau faatereraa, aita Iehova i rave i te hoê haerea tâuˈa ore i te mau ohipa o te fenua, o te turai ia tatou ia ore e tiaturi e e faatupu oia i ta ˈna mau tǎpǔ. Noa ˈtu e ua patoi Adamu raua Eva i te mana arii o te Atua, aita Iehova i taui i ta ˈna opuaraa î i te here no te fenua e no te taata. E faariro mau â oia i te fenua ei paradaiso e parahihia e te feia tia roa, te auraro e te oaoa. (Luka 23:42, 43) I roto i te mau buka Bibilia Genese e tae atu i te Apokalupo, te faataahia ra nafea Iehova e ohipa mǎrû noa ˈi ia tupu taua opuaraa ra.
E ohipa te Atua no te faatupu i to ˈna hinaaro
8. Eaha tei titauhia no te aratai i te mau ati Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia?
8 I roto i ta ˈna mau raveraa i nia i te nunaa Iseraela, ua faaite te Atua e e faatupu oia i ta ˈna opuaraa. Ei hiˈoraa, ua haapapu Iehova ia Mose e e faaora mai Oia i te mau ati Iseraela mai Aiphiti mai e e aratai oia ia ratou i te Fenua Tǎpǔhia, e fenua e tahe noa te û e te meli. (Exodo 3:8) E faaiteraa faufaa mau teie e te tamǎrû. Oia hoi e faaorahia mai taua mau ati Iseraela ra e to ratou mau hoa tei naea i te toru mirioni, mai te hoê nunaa puai tei patoi uˈana i te tuu ia ratou. (Exodo 3:19) Te faaeahia ra te fenua i reira ratou e arataihia ˈi e te mau nunaa puai o te aro uˈana ia tae atu ratou i reira. (Deuteronomi 7:1) Na mua ˈˈe, te vai ra te medebara i reira te mau ati Iseraela e hinaaro ai i te maa e te pape. Ua vaiiho Iehova e ia tupu te reira no te faaite i to ˈna mana teitei e to ˈna Atuaraa.—Levitiko 25:38.
9, 10. (a) No te aha Iosua i nehenehe ai e faaite e mea papu te mau tǎpǔ a te Atua? (b) Eaha te faufaaraa ia tiaturi tatou e e nehenehe ta te Atua e haamaitai i to ˈna mau taata haapao maitai?
9 Ua aratai te Atua i te mau ati Iseraela i rapaeau ia Aiphiti na roto i te mau ohipa puai. A tahi, ua faatae oia hoê ahuru pohe ino i nia i te nunaa Aiphiti. I muri iho, ua faataa ê oia i te Miti Uteute ia nehenehe te mau ati Iseraela e ora a pohe ai te nuu Aiphiti e auau ra ia ratou. (Salamo 78:12, 13, 43-51) I muri iho, ua haapao oia i te mau ati Iseraela a vai ai ratou i roto i te medebara e 40 matahiti, ma te horoa i te mana ei maa na ratou, i te pape, e te vai araraa ia ore to ratou ahu e marau e ia ore to ratou avae e oruoru. (Deuteronomi 8:3, 4) I muri aˈe i to te mau ati Iseraela taeraa ˈtu i te Fenua Tǎpǔhia, ua faaupootia Iehova ia ratou i nia i to ratou mau enemi. Ua ite mata roa ˈtu Iosua i teie mau mea atoa, e faaroo puai hoi to ˈna i te mau tǎpǔ a Iehova. No reira oia i nehenehe ai e parau ma te tiaturi papu i te feia paari i to ˈna ra tau e: “Ua ite atoa hoi outou i roto i to outou [mafatu], e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau ai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.”—Iosua 23:14; MN.
10 Mai ia Iosua i tahito ra, te tiaturi taatoa nei te mau Kerisetiano i teie mahana e ua ineine e e nehenehe te Atua e ohipa no te feia e tavini ra ia ˈna. E tuhaa faufaa teie tiaturiraa no to tatou faaroo. Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te [haafatata] i te Atua ra, e faaroo oia e . . . o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 11:6; MN.
E tohu te Atua i te tau i mua nei
11. Eaha te tahi mau tumu e faatupu ai te Atua i ta ˈna mau tǎpǔ?
11 E tae mai i teie mahana, ua ite tatou e noa ˈtu e ua vaiiho te Atua e ia faatere te taata ma te tiamâ, e mana e e hinaaro atoa to ˈna e ohipa no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Te vai ra râ te tahi atu tumu e tupu ai te mau tǎpǔ a te Atua. E nehenehe ta Iehova e tohu i te tau i mua nei. (Isaia 42:9) Teie ta te Atua i parau na roto i ta ˈna peropheta: “E haamanaˈo i tei mutaaihora mau parau i tei tahito ra; o vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; o vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra: e te parauraa e, O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.” (Isaia 46:9, 10) Ua ite te hoê taata faaapu aravihi afea e ihea te raau e tupu ai, aita râ oia i papu nafea te mau mea e tupu ai. Area “te Arii hau mure ore” ra, ua ite maitai oia i te tohu papu afea e ihea e tia ˈi ia ˈna ia ohipa no te faatupu i ta ˈna opuaraa.—Timoteo 1, 1:17.
12. Nafea to Iehova faaohiparaa i te ite atea i te tau o Noa?
12 A hiˈo na nafea to te Atua faaohiparaa i to ˈna ite atea i te tau o Noa. No te mea ua î te fenua i te ino, ua faaoti aˈera te Atua e haamou i te feia faaroo ore. Ua faataa oia i te hoê taime e na reira ˈi oia, 120 matahiti i muri aˈe. (Genese 6:3) I to ˈna faataaraa i taua area tau papu maitai ra, aita Iehova i hiˈo noa i te haamouraa o te feia ino, ta ˈna e nehenehe e rave i te mau huru taime atoa. Ua faataa atoa ta ˈna kalena i te faaoraraa o te feia parau tia. (A faaau e te Genese 5:29.) No to ˈna paari, ua ite atea te Atua afea e horoa ˈi i te ohipa e tae atu ai i te hopea. Ua horoa oia i te mau haamaramaramaraa atoa e navai ia Noa ra. E tia ia Noa ia tarai i te hoê araka “ia ora to ˈna fetii,” e e haamouhia te feia ino i roto i te hoê diluvi rahi.—Hebera 11:7; Genese 6:13, 14, 18, 19.
E ohipa tarairaa rahi
13, 14. No te aha e ohipa fifi mau ia tarai i te araka?
13 A hiˈo na i teie ohipa ia au i te manaˈo o Noa. No te mea e taata o Noa no te Atua, ua ite oia e e nehenehe ta Iehova e haamou i te feia paieti ore. Hou râ te reira, e ohipa te tia ia ravehia—e ohipa o te titau i te faaroo. Te tarairaa ïa i te araka o te riro ei opuaraa rahi. Ua faataa maitai te Atua i to ˈna mau faito. Mea roa ˈˈe te araka i te tahi mau tahua tuaro i teie tau e to ˈna teitei, e au ïa i te hoê fare e pae tahua. (Genese 6:15) E ere te feia hamani i te mea aravihi e aita ratou i rahi. Aita atoa ta ratou e mau tauihaa e mau matini aravihi mai i teie nei tau. Hau atu â, i te mea e eita ta ˈna e nehenehe e ite atea i te tau i mua, mai ia Iehova, aita Noa i ite eaha te mau ohipa e tupu i te roaraa o te mau matahiti o te nehenehe e tauturu aore ra e haafifi i te tarairaa. Eita e ore e ua feruri Noa i te mau uiraa e rave rahi. Nafea e haaputu ai i te mau tauihaa no te tarairaa i te araka? Nafea oia e haaputuputu ai i te mau animala? Eaha te maa e hinaarohia e ehia rahiraa? Afea mau e tupu ai te Diluvi i tohuhia?
14 Te vai atoa ra te mau tupuraa i te pae totiale. Ua rahi roa te ino. Ua î te fenua i te haavîraa uˈana i te mau aito Nephilim, te mau tamarii a te mau melahi e te mau vahine ino. (Genese 6:1-4, 13) Hau atu â, eita e nehenehe e tarai huna noa i te araka. E uiui iho â ïa te taata eaha ta Noa e rave ra, e e faaite oia ia ratou. (Petero 2, 2:5) E farii anei ratou i te reira? Eita roa ˈtu! Tau matahiti na mua ˈtu, ua faaite te taata haapao maitai ra o Enoha e e haamouhia te feia ino. No te mea aita ta ˈna poroi i auhia, ua ‘hopoi-ê-hia oia’ aore ra ua haapotohia to ˈna ora e te Atua, ia ore hoi oia e haapohehia e To ˈna mau enemi. (Genese 5:24; Hebera 11:5; Iuda 14, 15) Aita Noa i faaite noa i te hoê â poroi au-ore-hia, ua tarai atoa oia i te hoê araka. A hamanihia ˈi taua araka ra, ua riro ïa ei faahaamanaˈoraa puai i te haapao maitai o Noa i mua i te feia ino o to ˈna ra tau!
15. No te aha Noa i tiaturi ai e e maraa ia ˈna ta ˈna ohipa?
15 Ua ite Noa e te turu ra e te haamaitai ra te Atua Mana hope i taua ohipa ra. E ere anei na Iehova iho i horoa i taua ohipa ra? Ua haapapu Iehova ia Noa e e tomo oia e to ˈna utuafare i roto i te hoê araka i oti roa e e ora mai ratou i te Diluvi rahi. Ua tae roa te Atua i te haapapu i te reira na roto i te faaauraa i te hoê faufaa. (Genese 6:18, 19) Mea na reira Noa i te iteraa e ua faanaho e ua feruri Iehova i te mau mea atoa e titauhia hou a horoa ˈi i taua ohipa ra. Hau atu â, ua ite Noa e e mana to Iehova e ohipa mai no te tauturu ia ˈna, ia titauhia. Ua turai atura te faaroo o Noa ia ˈna ia ohipa. Mai to ˈna huaai o Aberahama, “ua ite papu hoi [Noa] e, o ta [te Atua] i parau maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.”—Roma 4:21.
16. A haere noa ˈi te tarairaa i te araka i mua, nafea te faaroo o Noa i te puairaahia?
16 A mairi ai te mau matahiti e a tia mai ai te araka, ua puaihia te faaroo o Noa. Ua matara te mau fifi o te numeraraa e te hamaniraa. Ua haapaiumahia te mau tamataraa. Aita e patoiraa i tapea i te ohipa. Ua ite te utuafare o Noa i te turu e te parururaa a Iehova. I te mea e ua tamau maite o Noa, ‘ua faatupu to ˈna faaroo i tamatahia i te faaoromai tamau.’ (Iakobo 1:2-4) I te pae hopea, ua oti roa te araka, ua tae mai te Diluvi, e ua ora mai Noa e to ˈna utuafare. Ua ite Noa i te tupuraa o te mau tǎpǔ a te Atua, mai ia Iosua i muri aˈe. Ua haamaitaihia te faaroo o Noa.
E turu Iehova i te ohipa
17. Nafea to tatou tau e tuea ˈi i to Noa tau?
17 Ua tohu Iesu e e tuea to tatou nei tau i to Noa tau. Ua faaoti faahou te Atua e haamou i te feia ino e ua faataa oia i te hoê taime no te reira. (Mataio 24:36-39) Ua rave atoa oia i te mau faaineineraa no te faaora i te feia parau-tia. I te mea e ua titauhia Noa ia tarai i te hoê araka, e tia atoa i te mau tavini a te Atua i teie mahana ia faaite haere i te mau opuaraa a Iehova, e haapii atu i ta ˈna Parau, e e faariro i te taata ei pǐpǐ.—Mataio 28:19.
18, 19. Nafea to tatou iteraa e te turu ra Iehova i te pororaa i te parau apî maitai?
18 Ahiri e aita Iehova i turu e i tauturu ia Noa, eita ïa te araka e hamanihia. (A faaau e te Salamo 127:1.) Eita atoa ïa te Kerisetianoraa mau e ora mai e e ruperupe mai ahiri e aita Iehova i turu mai. Ua ite o Gamaliela, e Pharisea e e haapii Ture faaturahia, i te reira i te senekele matamua. I te hinaaroraa te Sunederi ati Iuda e haapohe i te mau aposetolo, ua faaara oia i taua tiribuna ra e: “Eiaha e hauti noa ˈtu i tena na mau taata, e vaiiho noa ˈtu; na te taata teie parau e teie nei ohipa, e morohi noa ïa; na te Atua râ, eita ïa e morohi ia outou.”—Ohipa 5:38, 39.
19 Te manuïaraa o te ohipa pororaa i te senekele matamua e i teie mahana, e haapapuraa ïa e e ere teie ohipa na te taata, na te Atua râ. E faaite mai te tumu parau i muri nei i te tahi mau tupuraa anaanatae i tauturu i te manuïaraa o teie ohipa i nia i te hoê faito aano.
Eiaha roa ˈtu e tuu!
20. O vai te turu ra ia tatou ia poro tatou i te parau apî maitai?
20 Noa ˈtu e te ora nei tatou i te tau “ati rahi,” e nehenehe tatou e tiaturi papu e o Iehova te faatere rahi. Te turu ra e te tauturu ra oia i to ˈna nunaa a rave faahope ai ratou i te pororaa i te parau apî maitai hou e tae mai ai te taime i faataahia e te Atua no te haamou i teie faanahoraa ino. (Timoteo 2, 3:1; Mataio 24:14) Te titau maira Iehova ia tatou ia riro ei “hoa rave ohipa” no ˈna. (Korinetia 1, 3:9) Ua papu atoa ia tatou e tei pihai iho Iesu Mesia ia tatou i roto i teie ohipa e e nehenehe tatou e turui i nia i te turu e te aratairaa a te mau melahi.—Mataio 28:20; Apokalupo 14:6.
21. Eaha te tiaturiraa hohonu eiaha roa ˈtu tatou e tuu?
21 Ua ora mai Noa e to ˈna utuafare i te Diluvi no te mea ua faaohipa ratou i te faaroo i te mau tǎpǔ a Iehova. E ora atoa mai ïa te feia e faaohipa i te hoê â faaroo i teie mahana i “te ati rahi” i mua nei. (Apokalupo 7:14) Te ora nei tatou i te hoê tau horuhoru mau. E mau ohipa faufaa te tupu i mua nei! E fatata te Atua i te ohipa no te avari i te mau raˈi apî e te hoê fenua apî hanahana i reira te parau-tia e vai ai. (Petero 2, 3:13) Eiaha roa, eiaha roa ˈtu e tuu i to outou tiaturiraa hohonu e e nehenehe ta te Atua e faatupu i ta ˈna mau parau atoa.—Roma 4:21.
Mau manaˈo e tia ia haamanaˈo
◻ No te aha aita Iehova e faatere ra i te mau tuhaa atoa o te ohipa a te taata?
◻ Nafea te iteraahia te mana o Iehova e faatupu i ta ˈna opuaraa i roto i ta ˈna mau raveraa i nia ia Iseraela?
◻ I te tau o Noa, nafea te iteraahia te mana o Iehova e ite i te tupu i mua?
◻ Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i te mau tǎpǔ a te Atua?