VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/8 api 19-24
  • E faaineine iehova i te eˈa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faaineine iehova i te eˈa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ohipa fifi
  • Te huru tupuraa i te pae faaroo
  • Te mau maitai o te ture
  • Tau o te hau e te faatia-noa-raa
  • Te tuhaa a te mau ravea aravihi
  • Faaineineraa i te mau nunaa no ‘te parau a Iehova’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • “Ia ite te mau fenua atoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/8 api 19-24

E faaineine iehova i te eˈa

“E parau-haere-hia te [parau apî maitai] o te basileia nei.”—Mataio 24:14; MN.

1. Eaha te faahopearaa o te pororaa i te senekele matamua e i te senekele 20?

NO TE mea e Atua here o Iehova, e hinaaro oia “i te [mau huru] taata atoa ia ora, e ia noaa te ite [papu] i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4; MN) Ua titauhia ïa te hoê ohipa pororaa e haapiiraa na te mau nunaa atoa. I te senekele matamua, ua faariro teie pororaa i te amuiraa Kerisetiano ei ‘pou e ei tumu o te parau mau.’ (Timoteo 1, 3:15) I muri aˈe, ua tae mai te hoê tau taivaraa maoro i reira te mohimohiraa te maramarama o te parau mau. Aita i maoro aˈenei, i “te tau hopea,” ua rahi faahou mai “te ite [“mau,” MN]” o tei horoa mai i te tiaturiraa Bibilia o te ora mure ore no te mau mirioni taata.—Daniela 12:4.

2. Eaha ta Iehova i rave no te ohipa pororaa?

2 Noa ˈtu te mau tutavaraa tuutuu ore a Satani no te haafifi i te opuaraa a te Atua, ua manuïa rahi te ohipa pororaa i te senekele matamua e i te senekele 20. Te faahaamanaˈo maira te reira i te parau tohu a Isaia. Ua papai Isaia no nia i te hoˈiraa i Iuda o te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i te senekele 6 H.T.T. e: “E faaǐîhia te mau peho, e faahaehaahia te mouˈa e te mau aivi; e faatitiaifarohia te piˈo, e te mau vahi puupuu ra, e faarirohia ïa ei vahi papu.” (Isaia 40:4) Ua faaineine e ua haamarari atoa Iehova i te eˈa no te mau ohipa pororaa rahi i te senekele matamua e i te senekele 20.

3. Nafea Iehova e nehenehe ai e faatupu i ta ˈna mau opuaraa?

3 E ere ïa te auraa e te ohipa roa ra Iehova i roto i te mau tupuraa atoa i nia i te fenua no te faahaere i te pororaa i te parau apî maitai i mua; e ere atoa te auraa e ua faaohipa Iehova i to ˈna mana e ite atea no te taa maitai i te mau mea atoa e tupu. Parau mau, e nehenehe ta ˈna e tohu e e opua i te mau ohipa e tupu a muri aˈe. (Isaia 46:9-11) E nehenehe atoa râ ta ˈna e pahono i te tahi mau ohipa e tupu ra. Mai te hoê tiai mamoe aravihi i ite nafea e aratai e e paruru i ta ˈna nǎnǎ, te aratai ra Iehova i to ˈna nunaa. Te aratai ra oia ia ratou i te ora, ma te paruru i to ratou huru pae varua e ma te turai ia ratou ia faaohipa i te mau tupuraa e turu ra i te manuïaraa o te pororaa i te parau apî maitai na te ao nei.—Salamo 23:1-4.

E ohipa fifi

4, 5. No te aha e tautooraa ia poro i te parau apî maitai?

4 Mai te tarairaa i te araka i te tau o Noa ra, ua riro te ohipa pororaa i te Basileia ei ohipa rahi—i te senekele matamua e i teie nei tau. Mea fifi ia faaite i te tahi poroi i te mau taata atoa, no teie râ ohipa, e tautooraa iho â ïa. I te senekele matamua, mea iti roa te mau pǐpǐ. Ua haapohehia to ratou Aratai o Iesu ei taata i manaˈohia e ua orure i te hau. Ua haamau-papu-hia te faaroo ati Iuda. Te tia ra te hoê hiero faahiahia i Ierusalema. Ua haamau-papu-atoa-hia te mau faaroo e ere i te ati Iuda i te pae Mediteranea, e ta ratou mau hiero e mau tahuˈa. Oia atoa i te haamataraa “te tau hopea” i te matahiti 1914, mea iti te mau Kerisetiano faatavaihia, e mea rahi te mau melo o te tahi atu mau faaroo e faahua haamori ra i te Atua.—Daniela 12:9.

5 Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e hamani-ino-hia ratou. Teie ta ˈna i parau: “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mataio 24:9) Taa ê atu i taua mau fifi ra, e faaruru te mau Kerisetiano i te tau “ati rahi” i te “anotau hopea” iho â râ. (Timoteo 2, 3:1) No te rahi o te ohipa, te papuraa o te hamani-ino-raa e te fifi o te tau, ua riro te pororaa ei tautooraa e ei ohipa fifi. Te titauhia ra te faaroo rahi.

6. Eaha te haapapuraa o te manuïaraa ta Iehova i horoa i to ˈna nunaa?

6 Ua ite Iehova e e tupu mai te fifi, ua ite atoa râ oia e eita te ohipa e mau i te hoê aˈe mea. Ua faaite-atea-hia te manuïaraa i roto i te hoê parau tohu matau-maitai-hia i tupu ma te faahiahia i te senekele matamua e i te senekele 20: “E parau-haere-hia te [“parau apî maitai,” MN] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.”—Mataio 24:14.

7. I te senekele matamua, ua tae roa te ohipa pororaa ihea?

7 I te mea ua îhia ratou i te faaroo e te varua moˈa, ua rave te mau tavini a te Atua i te senekele matamua i ta ratou ohipa i faauehia. No te mea tei pihai iho Iehova ia ratou, ua manuïa ta ratou ohipa hau atu i ta ratou i manaˈo. I to Paulo papairaa i to Kolosa, fatata e 27 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua nehenehe oia e parau e ua “faaite-haere-hia” te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:23) Oia atoa i te hopea o te senekele 20, te porohia ra te parau apî maitai i roto e 233 fenua.

8. E rave rahi tei farii i te parau apî maitai i roto i teihea mau huru tupuraa? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

8 E mau mirioni taata tei farii i te parau apî maitai i na matahiti tau ahuru i mairi aˈenei. Ua na reira e rave rahi i roto i te mau huru tupuraa ino—i roto i te mau taime tamaˈiraa, opaniraa, e hamani-ino-raa uˈana. E parau mau atoa i te senekele matamua. I te hoê taime i te senekele matamua, ua tairi-uˈana-hia Paulo e o Sila i te raau e ua hurihia raua i roto i te fare tapearaa. E tupuraa fifi teie no te faariro i te taata ei pǐpǐ! Teie râ, ua faaohipa Iehova i teie tupuraa no te na reira. Ua tuuhia o Paulo e o Sila, e ua riro mai te tiai fare tapearaa e to ˈna utuafare ei mau taata faaroo. (Ohipa 16:19-33) Te faaite maira teie mau tupuraa e eita te feia patoi e nehenehe e haamamû i te parau apî maitai. (Isaia 54:17) E ere râ te aamu o te Kerisetianoraa i te hoê noa aamu o te fifi e te hamani-ino-raa tuutuu ore. E hiˈo mai tatou i teie nei i te tahi mau tupuraa maitatai i turu i te haamarari i te eˈa no te pororaa manuïa i te parau apî maitai i te senekele matamua e i te senekele 20.

Te huru tupuraa i te pae faaroo

9, 10. Nafea to Iehova raveraa ia tiaihia te pororaa i te parau apî maitai i te senekele matamua e i te senekele 20?

9 A hiˈo na i te tereraa o te mau ohipa pororaa rahi. I te senekele matamua, ua faaite te parau tohu o na hebedoma matahiti e 70 i roto i te Daniela 9:24-27, eaha te matahiti e fa mai ai te Mesia—te matahiti 29 T.T. Noa ˈtu e aita te mau ati Iuda o te senekele matamua i taa i te tereraa papu o te mau mea, ua tiai ratou i te Mesia. (Luka 3:15) Te na ô ra te hoê buka (Manuel Biblique) e: “Ua ite te taata e te hope ra na hebedoma matahiti e hitu ahuru i haamauhia e Daniela; aita hoê i maere i te faarooraa ia Ioane Bapetizo i te faaiteraa e ua fatata mai te basileia o te Atua.”

10 E i teie nei tau ïa? Te hoê ohipa faufaa i tupu, o te faateronoraahia ïa Iesu i nia i te raˈi, o tei tapao i te haamataraa o to ˈna vairaa mai ma te mana i roto i te Basileia. Ia au i te parau tohu Bibilia, ua tupu te reira i te matahiti 1914. (Daniela 4:13-17) Ua tiai te tahi mau taata faaroo i teie nei tau i teie ohipa. Ua tiai atoa te Feia Haapii Bibilia haavare ore o tei haamata i te nenei i teie vea i te matahiti 1879 mai te Zion’s Watch Tower and Herald of Christ’s Presence (Le Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ). No reira, i te senekele matamua e i teie nei tau, ua faaineine te mau tiairaa i te pae faaroo i te huru tupuraa no te pororaa i te parau apî maitai.a

11. Eaha te mau niu faaroo i haamauhia no te turu i te pororaa i te parau apî maitai?

11 Te tahi atu mea i tauturu i te ohipa a te mau Kerisetiano i taua nau senekele ra, oia ïa mea rahi tei matau i te mau Papai Moˈa. I te senekele matamua, ua purara haere te mau pǔpǔ ati Iuda i roto i te mau nunaa Etene tapiri. E mau sunago ta taua mau pǔpǔ ra i reira te taata e putuputu tamau ai no te faaroo i te taioraa e te tatararaa o te mau Papai. No reira te mau Kerisetiano matamua i nehenehe ai e niu i nia i te ite faaroo i noaa aˈena i te taata. (Ohipa 8:28-36; 17:1, 2) I te omuaraa o to tatou nei tau, ua ite atoa te nunaa o Iehova i te hoê â huru tupuraa i roto i te mau fenua e rave rahi. Te vai ra te Bibilia i roto i te tuhaa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, i te mau fenua Porotetani iho â râ. Te taiohia ra te reira i roto i te mau ekalesia e rave rahi; e mau mirioni taata e Bibilia ta ratou. Tei roto aˈena te Bibilia i te rima o te taata, e tia râ ia tauturu ia ratou ia maramarama i te reira.

Te mau maitai o te ture

12. Nafea te ture Roma i te riroraa ei paruru i te senekele matamua?

12 Ua faufaa-pinepine-hia te pororaa Kerisetiano i te ture a te mau faatereraa. Ua faatere te Hau emepera Roma i te ao o te senekele matamua, e ua mana rahi ta ˈna mau ture papaihia i nia i te oraraa i te mau mahana atoa. Ua faanaho teie mau ture i te mau parururaa, e ua faufaahia te mau Kerisetiano matamua i te reira. Ei hiˈoraa, auaa Paulo i faahiti i te ture Roma i tuuhia ˈi oia mai te fare tapearaa e i ore ai oia e tairihia. (Ohipa 16:37-39; 22:25, 29) Ua tauturu te faahitiraa i te faanahoraa Roma haamanahia i te tamǎrû i te hoê nahoa taata i riri i Ephesia. (Ohipa 19:35-41) I te hoê taime, ua ora mai Paulo i te haavîraa uˈana i Ierusalema no te mea e huiraatira Roma oia. (Ohipa 23:27) I muri aˈe maoti te ture Roma, ua nehenehe oia e faatia i to ˈna faaroo i mua ia Kaisara. (Ohipa 25:11) Noa ˈtu e ua faatere e rave rahi Kaisara ma te haavî, ua tauturu noa te mau ture i te senekele matamua i “te faatiaraa e te haapapuraa i te parau apî maitai i mua i te ture.”—Philipi 1:7, MN.

13. Nafea te ohipa pororaa i to tatou nei tau i te faufaaraahia i te ture?

13 Mai te reira atoa i roto i te mau fenua e rave rahi i teie mahana. Noa ˈtu e ua “faatia” vetahi ‘i te hamani ino ia au i te ture,’ te faariro ra te mau ture papaihia i roto i te rahiraa o te mau fenua i te tiamâraa o te faaroo ei tiaraa faufaa mau. (Salamo 94:20) I to ratou iteraa e e ere te mau Ite no Iehova i te hoê fifi no te faanahoraa totiale, e rave rahi faatereraa tei haamana i ta tatou ohipa. I te mau Hau Amui, i reira e ravehia ˈi te neneiraa a te mau Ite e rave rahi, ua nenei-tamau-hia Te Pare Tiairaa 120 matahiti i te maoro maoti te mau ture e vai ra e te taiohia ra taua vea ra na te ao nei.

Tau o te hau e te faatia-noa-raa

14, 15. Nafea te aueue-ore-raa totiale au noa i te tururaa i te ohipa pororaa i te senekele matamua?

14 Ua fanaˈo atoa te ohipa pororaa i te mau tau hau au noa. Noa ˈtu e ua tohu papu Iesu e ‘e tia mai te tahi fenua e aro i te tahi fenua’ i te senekele matamua e i te senekele 20, ua itehia te tahi mau area tau aueue ore i reira te poro-rahi-raahia te Basileia. (Mataio 24:7) Ua ora na te mau Kerisetiano i te senekele matamua i raro aˈe i te Pax Romana aore ra te Hau a to Roma. Teie ta te hoê taata tuatapapa aamu i papai: “I te mea e ua vî te mau nunaa o te ao Mediteranea i to Roma, ua faaore oia no ratou i te mau tau tamaˈi tamau.” Maoti teie aueue-ore-raa i nehenehe ai te mau Kerisetiano matamua e ratere ma te fifi ore na te ao Roma.

15 Ua tutava te Hau emepera Roma i te tahoê i te mau nunaa i raro aˈe i ta ˈna faatereraa puai. Aita teie raveraa i faatupu noa i te ratereraa, te faatia-noa-raa, e te taui-haere-raa i te mau manaˈo, i te manaˈo atoa râ o te autaeaeraa na te mau nunaa atoa. Te na ô ra te hoê buka (On the Road to Civilization) e: “Ua faariro te tahoêraa o te Hau emepera [Roma] i te aua [pororaa a te mau Kerisetiano] ei mea maitai. Ua topa te mau otia o te mau nunaa. Ua riro te hoê huiraatira Roma ei huiraatira no te ao. . . . Hau atu â, e taahia te hoê faaroo e haapii ra i te autaeaeraa o te taata i roto i te hoê hau i faatupu i te manaˈo o te tiaraa huiraatira na te ao atoa nei.”—A faaau e te Ohipa 10:34, 35; Petero 1, 2:17.

16, 17. Na te aha i turai i te taata ia tutava i te faatupu i te hau i teie nei tau, e eaha te faaotiraa a te mau taata e rave rahi?

16 E i to tatou nei tau? Ua tupu te mau tamaˈi ino roa ˈˈe o te aamu i te senekele 20, e te tupu noa ra te mau tamaˈi i roto i te tahi mau fenua. (Apokalupo 6:4) Ua ite-atoa-hia râ te tahi mau area tau hau au noa. Aita te mau hau rahi o te ao atoa nei i aro te tahi i te tahi hau atu i te 50 matahiti i te maoro. Ua tauturu rahi teie huru tupuraa i te pororaa i te parau apî maitai i taua mau fenua ra.

17 Ua turai te mau mea riaria o te mau tamaˈi i te senekele 20 i te mau taata e rave rahi ia faˈi e e hinaarohia te hoê faatereraa rahi. No to ratou mǎtaˈu i te hoê tamaˈi rahi, ua haamau ratou i te Totaiete o te mau Nunaa e te mau Nunaa Amui. (Apokalupo 13:14) Te opuaraa i faaitehia a taua nau faanahonahoraa ra, o te faaitoitoraa ïa ia tahoê e ia hau te mau nunaa atoa. Te farii pinepine nei te taata e hinaaro ra i te reira, i te parau apî maitai o te faatereraa rahi o te faatupu i te hau mau mure ore—te Basileia o te Atua.

18. Eaha te haerea i nia i te faaroo i tauturu i te ohipa pororaa?

18 Noa ˈtu e ua hamani-ino-uˈana-hia te mau Kerisetiano i te tahi mau taime, ua itehia i te senekele matamua e te senekele 20 i te mau area tau i faatia-noa-hia te mau faaroo. (Ioane 15:20; Ohipa 9:31) Ua farii e ua faaau rahi atu to Roma ma te aau tae i te mau atua e te mau ruahine o te feia ta ratou i haavî. Teie ta te Orometua haapii ra o Rodney Stark i papai: “I roto i te mau tuhaa e rave rahi, ua horoa Roma i te hoê faito rahi aˈe o te tiamâraa i te pae faaroo i tei ite-faahou-hia i muri aˈe i te Orureraa hau Marite.” I teie nei tau, ua farii te taata i roto e rave rahi fenua i te tahi atu â mau manaˈo, e ei faahopearaa, ua ineine ratou i te faaroo i te poroi Bibilia a te mau Ite no Iehova.

Te tuhaa a te mau ravea aravihi

19. Nafea to te mau Kerisetiano matamua faaohiparaa i te codex?

19 I te pae hopea, a hiˈo na nafea to Iehova tautururaa i to ˈna nunaa ia faaohipa i te mau ravea aravihi apî. Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano matamua i ora i te hoê tau i ite i te haere-oioi-raa i mua o te mau ravea aravihi, ua faaohipa ratou i te codex, aore ra te buka papie. Ua mono te codex i te otaro faaapǐapǐ. Te parau ra te hoê buka (The Birth of the Codex) e: “A mono mǎrû noa ˈi te codex i te mau otaro i te pae o te mau papai a te ao nei, e au ra e ua faaohipa oioi te mau Kerisetiano i te reira na te ao atoa nei.” Te parau atoa ra teie buka e: “I te mea e ua faaohipa te mau Kerisetiano i te codex na te ao atoa nei i te senekele piti, eita e ore e ua ô mai te reira hou te matahiti 100 o to tatou tau.” Mea ohie aˈe ia faaohipa i te codex i te hoê otaro. E nehenehe te mau irava e ite-oioi-aˈe-hia. Papu maitai e ua tauturu te reira i te mau Kerisetiano matamua, mai ia Paulo, o tei ore noa i faataa i te mau Papai, i ‘faaite papu’ atoa râ “maoti te mau faahororaa, MN” i te mau mea ta ratou e haapii atu ra.—Ohipa 17:2, 3.

20. Nafea te nunaa o te Atua i te faaohiparaa i te mau ravea aravihi apî i roto i te ohipa pororaa rahi, e no te aha?

20 Mea faahiahia mau te mau ravea aravihi apî i to tatou nei tau. Maoti te mau matini neneiraa vitiviti i matara mai ai te mau papai Bibilia i te hoê â taime na roto e rave rahi reo. Ua faaoioi te mau ravea aravihi apî i te huriraa i te Bibilia. Maoti te mau pereoo utaraa tauihaa, te mau pereoo auahi, te mau pahi, e te mau manureva e nehenehe ai e faauta oioi i te mau papai Bibilia e ati aˈe te fenua. Ua faaoioi te niuniu paraparau e te niuniu tahohoˈa i te faatae i te mau poroi i te reira iho taime. Na roto i to ˈna varua, ua turai Iehova i ta ˈna mau tavini e faaohipa i teie mau ravea aravihi no te haaparare i te parau apî maitai na te ao nei. Aita ratou e faaohipa ra i taua mau mea ra no to ratou noa hinaaro e haapii e e tamatamata i te mea apî roa ˈˈe i roto i teie nei ao. Aita, te anaanatae ra ratou na mua roa i te mea e tauturu ia ratou ia rave i ta ratou ohipa pororaa ma te aravihi roa ˈˈe.

21. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi?

21 “E parau-haere-hia te [“parau apî maitai,” MN] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao,” ta Iesu ïa i tohu. (Mataio 24:14) Mai te mau Kerisetiano matamua i ite i te tupuraa o taua parau tohu ra, te ite ra ïa tatou i te reira i teie mahana i nia i te hoê faito rahi. Noa ˈtu e e ohipa rahi e te fifi, i te mau tau au e te au ore, i roto i te mau ture e te mau haerea e tauiui noa, i roto i te tamaˈi e i roto i te hau, e i roto i te mau ravea aravihi apî atoa, ua porohia e te porohia ra te parau apî maitai. Aita anei outou e maere ra i te ite atea paari e te faahiahia o Iehova? E nehenehe tatou e tiaturi papu e e hope te ohipa pororaa ia au i te kalena a Iehova e e tupu ta ˈna opuaraa î i te here e haamaitai i te feia parau-tia. O ratou hoi te parahi i nia i te fenua e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:29; Habakuka 2:3) Mai te peu e ua tuea to tatou oraraa i te opuaraa a Iehova, tei rotopu atoa ïa tatou ia ratou.—Timoteo 1, 4:16.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu â faataa-maitai-raa o teie nau parau tohu no nia i te Mesia, a hiˈo i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, mau api 36, 97, e 98-107, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Mau manaˈo e haamanaˈo

◻ No te aha e tautooraa te pororaa i te parau apî maitai?

◻ Nafea te ohipa a te mau Kerisetiano i te tururaahia e te mau faanahoraa a te faatereraa e te aueue-ore-raa totiale taotiahia?

◻ Eaha te mau ohipa e tupu i mua nei ta te haamaitairaa a Iehova i nia i te pororaa e haapapu maira?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono