VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/7 api 23-27
  • Mai te veve rahi i te taoˈa rahi roa ˈˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mai te veve rahi i te taoˈa rahi roa ˈˈe
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te maimiraa i te tahi mea maitai aˈe
  • Oaoahia i te tiaturiraa a te Bibilia
  • Faufaahia i te faaiteraa i te farii maitai
  • Te faarururaa i te hamani-ino-raa
  • Oaoaraa i te taoˈa rahi roa ˈˈe
  • Te fenua Potiti e 26 matahiti i muri aˈe
    A ara mai na! 1988
  • Ua ite mâua i to te Atua hamani maitai rahi i roto e rave rahi tupuraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • E hopoi mai te fariiraa i ta Iehova mau titau-manihini-raa i te mau haamaitairaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Hoê oraraa î i te mau mea maere i roto i te taviniraa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/7 api 23-27

Mai te veve rahi i te taoˈa rahi roa ˈˈe

FAATIAHIA E MANUEL DE JESUS ALMEIDA

Ua fanauhia vau i te avaˈe Atopa 1916, e tamarii hopea o na 17 tamarii. Ua pohe e 9 o to ˈu mau taeae e mau tuahine paari aˈe i te maˈi e te navai ore o te maa, no reira, aita vau i ite roa ˈtu ia ratou. Ua ora te toea o na tamarii e vau e to matou mau metua i te hoê oire iti tapiri ia Porto i te fenua Potiti.

HOÊ piha faafaaearaa nainai e hoê piha taotoraa to to matou fare rii. No roto mai i te hoê apoo pape fatata i te hoê kilometera e te afa te atea te pape inu, e aita e haapaoraa ta matou fare utuuturaa maa.

I te neheneheraa iho â i to ˈu mau taeae paari aˈe, ua haamata ratou i te ohipa i roto i te mau faaapu to. Na ta ratou moni i tauturu i te hopoi mai i te maa no te utuafare. Maoti ta ratou tauturu, o vau anaˈe te tamarii i haere rii i te haapiiraa. Noa ˈtu e mea fifi roa to matou oraraa, e mau taata haapao maitai roa matou a te Ekalesia Katolika, ma te manaˈo, e na roto i te tahi ravea e tauturu te reira i to matou oraraa.

I te avaˈe Me, e faatupu te ekalesia i te mea e parauhia te neuvaine. E iva mahana i te maoro, e haere matou i te fare pure i te poipoi roa a pouri noa ˈi. I reira, e pure matou ma te tiaturi e e hopoi mai te reira i te hoê haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra. Te tiaturi atoa ra matou e e taata moˈa te perepitero, e tia o te Atua. Ia maoro râ, ua taui to matou manaˈo.

Te maimiraa i te tahi mea maitai aˈe

I to matou ereraa i te aufauraa i ta matou tute i te ekalesia, aita te perepitero i tâuˈa i to matou fifi rahi i te pae moni. Ua haaparuparu te reira ia matou. Ua taui roa to ˈu manaˈo i nia i te ekalesia, no reira i te 18raa o to ˈu matahiti, ua opua vau e faarue i to ˈu utuafare no te maimi aita anei te tahi mea maitai aˈe i roto i te oraraa i te rave noa i te ohipa i roto i te mau faaapu e te aimarôraa e te ekalesia. No reira, i te matahiti 1936, ua tapae atura vau i Lisbonne, te oire pu o te fenua Potiti.

I reira, ua farerei au ia Edminia. Noa ˈtu e te manaˈo ra vau e ua haavarehia vau e te haapaoraa, ua pee noa mâua i te peu matauhia e ua faaipoipo mâua i roto i te Ekalesia Katolika. I muri iho, i te matahiti 1939, ua haamata te Piti o te Tamaˈi Rahi. I te tau tamaˈi, ua haapao vau 18 fare tauihaa, e faareva matou 125 pereoo mauhaa tamaˈi i te hoê noa mahana.

Ua huru ê roa vau i te mau ohipa hairiiri o te tamaˈi e te faaô-roa-raa te Ekalesia Katolika i roto. Ua uiui au e, ‘Te tapitapi mau ra anei te Atua i te huitaata? Nafea tatou e haamori ai ia ˈna?’ Ehia matahiti i muri iho, i te matahiti 1954, ua paraparau mai te hoê taata paari, e Ite no Iehova oia, ia ˈu no nia i ta ˈu mau uiraa. Ua taui teie aparauraa i to ˈu oraraa taatoa.

Oaoahia i te tiaturiraa a te Bibilia

Ua faataa mai teie taata maitai ra o Joshua ia ˈu e o te Basileia o te Atua te ravea hoê no te mau fifi o te ao nei e e faatupuhia te hau e te ino ore na roto noa i te ravea a te faatereraa a te Basileia. (Mataio 6:9, 10; 24:14) Ua oaoa vau i te mea ta ˈna i parau ia ˈu, ua taiâ râ vau i te farii i ta ˈna mau faataaraa no ta ˈu i farerei na e te haapaoraa. I to ˈna pûpûraa i te haapii i te Bibilia e o vau, ua farii au mai te peu noa e eita oia e ani i te moni e e paraparau no nia i te politita. Ua farii oia, ma te haapapu ia ˈu e e mea tamoni ore te mea ta ˈna e pûpû.—Apokalupo 22:17.

Ua tupu oioi to ˈu tiaturi ia Joshua i te rahi. No reira, ua ani au ia ˈna i te tahi mea ta ˈu i hinaaro mai to ˈu apîraa mai â. “E noaa anei ta ˈu iho Bibilia?” I muri aˈe i te noaaraa mai, auê au i te oaoa i to ˈu taioraa no te taime matamua i roto i te Parau iho a to tatou Poiete i te mau parau tǎpǔ: “Ei pihai atoa iho te Atua [i te huitaata] . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra”!—Apokalupo 21:3, 4.

Ua tamahanahana te mau parau tǎpǔ Bibilia no nia iho â râ i te faaoreraa i te veve e te maˈi, ia ˈu. Ua parau te taata haapao maitai ra o Elihu no nia i te Atua e: “Ua tuu mai hoi [oia] i te maa e rave rahi.” (Ioba 36:31) E i raro aˈe i te faatereraa parau-tia a te Basileia o te Atua, te na ô ra te Bibilia e, “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) Auê ïa tapitapi here to te Atua ra o Iehova i te huitaata nei e! E te rahi noa ˈtura to ˈu anaanatae i ta ˈna mau parau tǎpǔ!

Ua haere au i ta ˈu putuputuraa matamua a te mau Ite no Iehova i te 17 no Eperera 1954. E putuputuraa taa ê te reira—te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Mai reira mai, ua haere tamau vau i te mau putuputuraa. Aita i maoro, ua haamata aˈera vau i te opere i te mau mea maitatai ta ˈu e haapii ra ia vetahi ê. I taua mau mahana ra i te fenua Potiti, e tamaaraa ta matou i te mau avaˈe atoa fatata i te pae miti, e i reira, e bapetizoraa ta matou. E hitu avaˈe i muri aˈe i to Joshua haamataraa i te paraparau ia ˈu, ua pûpû vau ia ˈu no Iehova e ua faataipehia te reira na roto i te bapetizoraa pape, i roto i te miti.

I te omuaraa o te matahiti 1954, hoê hanere noa mau Ite i te fenua Potiti atoa. No reira, e hinaaro-rahi-hia te mau tane no te aratai i te ohipa pororaa. Ua haere oioi vau i mua i te pae varua, e aita i maoro, ua horoahia mai te mau hopoia na ˈu i roto i te amuiraa. I te matahiti 1956, ua nominohia vau ei tavini amuiraa, mai tei parauhia na te tiaau peretiteni, i roto i te piti o te amuiraa a te mau Ite no Iehova i Lisbonne. I teie mahana, ua hau atu i te hoê hanere mau amuiraa i teie oire e to ˈna mau vahi tapiri.

Faufaahia i te faaiteraa i te farii maitai

Noa ˈtu e mea navai ore rii mâua o Edminia i te pae moni, ua matara noa to mâua opani no to mâua mau taeae Kerisetiano. I te matahiti 1955, ua tapea mai te hoê pionie, mai tei parauhia te mau tavini ma te taime taatoa a te mau Ite no Iehova, i te fenua Potiti a tere ai oia mai i to ˈna fare i te fenua Beresilia i te Tairururaa nunaa “Te Basileia tei upootia” i te fenua Helemani. No te mau fifi i te pae o te faurao, ua faaea mai oia ia mâua ra hoê avaˈe te maoro, e auê ïa mâua i te faufaahia i te pae varua i to ˈna faaearaa mai!

Te tahi atu mau taata ratere tei haere mai ia mâua ra i taua taime ra, o te tahi ïa mau melo no te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i New York, mai ia Hugo Riemer e to ˈna hoa piha taotoraa o Charles Eicher. Ua tamaa mai raua ia mâua ra e ua vauvau i te mau oreroraa parau no te mau taeae Potiti. Mai te mau fanauˈa moa apî tei pata ma te mau utu e hamama ra, ua tiai matou i te mau tuhaa aminamina i te pae varua ta teie mau taeae i horoa mai.

Ua parahi atoa mai te mau tiaau ratere a te mau Ite no Iehova ia mâua ra i roto i to ratou tere. Te hoê taata ratere o te ore hoi e moehia i te matahiti 1957, o Álvaro Berecochea ïa, tiaau amaa no Maroc, tei tonohia mai i te fenua Potiti no te faaitoito i te mau taeae. Ua haere mai oia i te haapiiraa buka i to mâua fare, e ua onoono mâua e ia parahi mai oia ia mâua ra i te toea o to ˈna taime i te fenua Potiti. Ua haamaitai-roa-hia mâua e ua tamaa maitai mâua i te pae varua i te roaraa o to ˈna tere farereiraa hoê avaˈe, a poria ˈi oia i te pae tino ei faahopearaa o te tunuraa maa maitai a ta ˈu Edminia here.

E nehenehe te veve rahi, mai ta ˈu i farerei i te tamariiriiraa, e haaputapû roa i te hoê taata. Ua taa râ ia ˈu e rahi noa ˈtu ta mâua e horoa na Iehova e no ta ˈna mau tavini haapao maitai, rahi noa ˈtu oia i te haamaitai mai ia mâua. Mea pinepine teie ohipa i te haaputapû ia ˈu a faaite ai mâua i te farii maitai i te feia atoa ta mâua e nehenehe.

I ta matou tairururaa i Porto i te matahiti 1955 ra, ua faataehia mai te hoê parau faaite no nia i te tairururaa nunaa a te mau Ite no Iehova e faatupuhia i te Yankee Stadium i te oire no New York i te matahiti 1958. Ua tuuhia te hoê afata ô i roto i te Piha taitahi no te Basileia i te fenua taatoa—i taua taime ra aita i rahi roa te mau Piha no te Basileia—no te tauturu i te pae moni i te mau tia no te fenua Potiti e tonohia i te tairururaa. E nehenehe anei outou e feruri i to mâua oaoa i to mâua maitiraahia no te ô atu i rotopu i teie mau tia? Auê te oaoa ia haere e mataitai i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn tei ǒraa mâua i te mau Hau Amui no Marite no te tairururaa e!

Te faarururaa i te hamani-ino-raa

I te matahiti 1962, ua opanihia te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova i te fenua Potiti, e ua tiavaruhia te mau mitionare—oia hoi o Eric Britten, Domenick Piccone, Eric Beveridge, e ta ratou vahine. I muri aˈe, aita matou i faatiahia ia faatupu i ta matou mau putuputuraa i te mau Piha no te Basileia, no reira, ua faatupu matou i te reira ma te huna i roto i te mau fare iho; aita atoa e nehenehe faahou e faatupu i te mau tairururaa rarahi i te fenua Potiti. No reira, e hopoia na ˈu e faanaho i te faurao no to matou mau taeae e mau tuahine Kerisetiano e haere i teie mau tairururaa i te tahi atu mau fenua.

E ere i te mea ohie ia faanaho i te mau rahiraa Ite no te tere atu i te tahi atu mau fenua. Teie râ, ua hoonahia te tutavaraa, ia hiˈohia te mau haamaitairaa faahiahia i te pae varua ta te mau taeae no te fenua Potiti i fanaˈo. Auê ïa ohipa faaitoito no ratou te haereraa i te mau tairururaa i te mau fenua Helevetia, Beretane, Italia, e Farani e! Ua horoa atoa teie mau tairururaa i te ravea no ratou ia afai mai i te mau papai i te fenua Potiti. I roto i taua mau matahiti ra, ua faatae matou e rave rahi aniraa e ia haamanahia matou ei faanahonahoraa faaroo i te fenua Potiti, ua patoihia râ teie mau aniraa atoa.

I muri aˈe i to te mau mitionare tiavaruraahia i te omuaraa o te matahiti 1962, ua haamata te mutoi huna i te haapuai i ta ˈna raveraa no te tapea i ta matou ohipa pororaa. E rave rahi o to matou mau taeae e mau tuahine tei tapeahia e tei horohia i te haavaraa. Ua neneihia te mau faatiaraa no te rahiraa o teie mau tupuraa i roto i teie vea e to ˈna vea apiti, te A ara mai na!a

I rotopu i te feia i tapeahia no ta ratou pororaa, te vai ra te hoê pionie ta ˈu i poro atu i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. I te mea e ua itea mai i te mutoi to ˈu vahi faaearaa i roto i ta ˈna mau tauihaa, ua titauhia e ua uiuihia vau.

I muri iho, ua haere mai e piti mutoi i to ˈu fare. Ua haru raua i ta ˈu mau papai no te haapii i te Bibilia e oia atoa 13 Bibilia. Ua haapeapea noa raua ma te hoˈi faahou mai e hitu taime taa ê taatoa no te maimi i to matou vahi. I te mau taime atoa, ua uiui noa mai raua.

E rave rahi taime to ˈu titauraahia e tia ˈtu no te mau hoa Ite i roto i te mau haavaraa. Noa ˈtu e aita vau i haere atea i te haapiiraa, ua horoa maira o Iehova na ˈu i te ‘paari ia ore te mau enemi atoa ia patoi mai e ia [“marô,” MN] mai.’ (Luka 21:15) I te hoê taime, ua maere roa te haava i ta ˈu faaiteraa e ua ani mai oia eaha te haapiiraa ta ˈu i haere. Ua ata te taatoaraa i roto i te piha haavaraa i to ˈu parauraa ˈtu e maha matahiti noa to ˈu haereraa i te haapiiraa.

A rahi noa ˈi te hamani-ino-raa, ua maraa noa atoa te numera o te feia i faaroo i te poroi o te Basileia. No reira, mai te iti rii mai i te 1 300 Ite i te fenua Potiti i te matahiti 1962, ua maraa ïa e hau atu i te 13 000 i te matahiti 1974! I taua area taime ra, i te avaˈe Me 1967, ua titau-manihini-hia mai au e tavini ei tiaau haaati. I roto i taua ohipa ra, ua tere atu vau i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova no te haapuai ia ratou i te pae varua.

Oaoaraa i te taoˈa rahi roa ˈˈe

I te avaˈe Titema 1974, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê i roto i te tapaoraa tei haamana i te ohipa a te mau Ite no Iehova i te fenua Potiti. I te matahiti i muri iho, ua riro mâua ta ˈu vahine ei melo no te fetii o te Betela a te mau Ite no Iehova i Estoril. Ua nomino-atoa-hia vau ei melo no te Tomite Amaa no te fenua Potiti.

Auê ïa te oaoa ia ite e mea ruperupe te ohipa pororaa i te fenua Potiti e i roto i te mau tuhaa fenua i raro aˈe i te aratairaa a ta matou amaa e! Oia ïa te fenua Angola, te mau Açores, Cap-Vert, Madère, e Sao Tomé-et-Principe. I te roaraa o te mau matahiti, mea oaoa ia ite i te mau mitionare no te fenua Potiti ia haere e tavini i roto i taua mau fenua ra, i reira te anaanatae rahi i te poroi o te Basileia i te faaiteraahia. A feruri na i to matou oaoa i teie nei, ua hau atu i te 88 000 feia poro i te Basileia i taua mau vahi ra, tei roto atoa hau atu i te 47 000 i te fenua Potiti! I roto i teie mau fenua, ua raeahia te feia i haere mai i te oroa Haamanaˈoraa i te matahiti 1998 i te faito 245 000 taata ia faaauhia i tei raro mai i te 200 i te tau a riro mai ai au ei Ite i te matahiti 1954.

Te farii nei mâua Edminia ma te mafatu taatoa i te parau a te papai salamo e “e maitai rahi to te mahana hoê i roto i te mau hezere no [Iehova] ra i te mahana atoa e tausani noa ˈtu i te tahi vahi ê.” (Salamo 84:10) Ia haamanaˈo vau i to ˈu mau haamataraa haihai e ia faaau vau i te reira e te mau taoˈa rahi i te pae varua ta ˈu i fanaˈo, te manaˈo nei au mai te peropheta Isaia ra: “E Iehova, o tau Atua hoi oe e faateitei au ia oe; e haamaitai au i to oe iˈoa, e mau mea taa ê anaˈe ta oe i rave; . . . ua riro hoi oe ei [pare etaeta] no te taata rii; ei [pare etaeta] no tei [veve].”—Isaia 25:1, 4; MN.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te A ara mai na! o te 22 no Atete 1964, mau api 8-15, e Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1967, mau api 165-176 (Farani).

[Hohoˈa i te api 24]

I nia: Te faaite ra Taeae Almeida i Lisbonne i te faanahoraa no te tono i te mau tia, i te tairururaa i New York no te matahiti 1958

I ropu: Aratairaa i te hoê putuputuraa no te mau tavini o te riro ei hiˈoraa i te Tairururaa Nunaa “Te hau i nia i te fenua” i Paris

I raro: Te faaineine ra te mau pereoo faauta taata i te haere i te hoê tairururaa mataeinaa i Farani

[Hohoˈa i te api 25]

Aratairaa i te haamoriraa poipoi i te amaa i te fenua Potiti

[Hohoˈa i te api 25]

Te amaa i te fenua Potiti, avirihia i te matahiti 1988

[Hohoˈa i te api 26]

Ua faaitoito te mau oreroraa parau a Taeae Hugo Riemer ia matou a ratere mai ai oia mai te Betela no Brooklyn mai

[Hohoˈa i te api 26]

E ta ˈu vahine

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono