VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/7 api 13-17
  • A haapii tamau i te Parau a te Atua e te utuafare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haapii tamau i te Parau a te Atua e te utuafare
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tapao e haamanaˈo
  • A faaohipa ma te paari i te mau mauhaa haapiiraa
  • A faaau atu i te mau hinaaro o to outou utuafare
  • Te mau haamaitairaa o te tapea-maite-raa
  • Te hoê haapiiraa utuafare o te hopoi mai i te oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te mau haamaitairaa o te haapiiraa
    Buka no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia
  • Porotarama utuafare—Te haapiiraa utuafare
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2005
  • Te amoraa i te hopoia e haapao i te utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/7 api 13-17

A haapii tamau i te Parau a te Atua e te utuafare

“E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—MATAIO 4:4.

1. Eaha ta te Bibilia e parau no nia i te hopoia a te mau upoo o te utuafare e haapii i te mau eˈa o Iehova i ta ratou mau tamarii?

UA FAAHAAMANAˈO pinepine te Atua ra o Iehova i te mau upoo o te utuafare i ta ratou hopoia e haapii i ta ratou mau tamarii. E faaineine teie haapiiraa i te mau tamarii no te oraraa i teie nei e no te oraraa atoa no a muri aˈe. Ua faaite te hoê melahi ei tia na te Atua ia Aberahama i ta ˈna hopoia e haapii i to ˈna utuafare “ia haapao ratou i te [“eˈa,” MN] a Iehova.” (Genese 18:19) Ua faauehia te mau metua ati Iseraela ia faataa i ta ratou mau tamarii nafea to te Atua faaoraraa ia Iseraela mai Aiphiti mai e nafea to ˈna horoaraa ia ratou i ta ˈna Ture i te Mouˈa Sinai, i Horeba. (Exodo 13:8, 9; Deuteronomi 4:9, 10; 11:18-21) Te aˈohia ra te mau upoo o te utuafare Kerisetiano ia haapii i ta ratou mau tamarii “i roto i te aˈo e te mau faaararaa a Iehova.” (Ephesia 6:4, MN) Noa ˈtu e hoê anaˈe metua o te tavini ra ia Iehova, e tia ia ˈna ia tutava i te haapii i te mau eˈa o Iehova i te mau tamarii.—Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15.

2. Mea titauhia anei te haapiiraa utuafare mai te peu e aita e tamarii i te fare? A faataa.

2 E ere ïa te auraa e o te mau utuafare anaˈe e tamarii ta ratou te haapii amui i te Parau a te Atua. Ia haapii te hoê tane e ta ˈna vahine ei utuafare noa ˈtu e aita e tamarii i te fare, te faaite ra ïa te reira e te haafaufaa ra raua i te mau mea pae varua.—Ephesia 5:25, 26.

3. No te aha mea faufaa ia faatere tamau i te haapiiraa utuafare?

3 E tia ia horoa-tamau-hia te haapiiraa maitai roa ˈˈe, ia au i ta Iehova i haapii ia Iseraela i roto i te medebara: “E ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau mea atoa râ i haapaohia e Iehova ra, e ora te taata i te reira.” (Deuteronomi 8:3) Ia au i te mau tupuraa o te utuafare, e faanaho paha vetahi i te hoê haapiiraa i te mau hebedoma atoa; area vetahi ê atu ra, mea poto aˈe ta ratou mau haapiiraa i te mau mahana atoa. Noa ˈtu eaha te faanahoraa ta outou i maiti, eiaha e faatere i te haapiiraa mai tera noa. ‘A faaherehere i te taime’ no te reira. E faaohiparaa maitai ia haafaufaahia taua mau taime ra. Te haamǎtaˈuhia ra te oraraa o te mau melo o to outou utuafare.—Ephesia 5:15-17; Philipi 3:16.

Te mau tapao e haamanaˈo

4, 5. (a) Na roto ia Mose, eaha te tapao faufaa ta Iehova i tuu i mua i te mau metua ia haapii ratou i ta ratou mau tamarii? (b) Eaha ta te reira e titau ra i teie mahana?

4 Ia faatere outou i te haapiiraa utuafare, mea maitai roa ˈˈe ia haamanaˈo outou i te tahi mau tapao taa maitai. A hiˈo i te tahi o te reira.

5 I te mau taime haapiiraa atoa, a imi i te faatupu i te here no te Atua ra o Iehova. A putuputu ai Iseraela i te mau vahi papu no Moabi hou ratou a tae ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua huti Mose i to ratou ara-maite-raa i nia i ta Iesu Mesia i parau i muri aˈe “te [faaueraa] rahi [roa ˈˈe] i roto i te ture.” Eaha taua faaueraa ra? “E [here] atu oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa.” (Mataio 22:36, 37; MN; Deuteronomi 6:5; MN) Ua faaue Mose i te mau ati Iseraela ia faaô i te reira i roto i to ratou mafatu e ia haapii atu i ta ratou mau tamarii. E tia ïa ia ratou ia rave tamau i te reira, ma te huti i te ara-maite-raa i nia i te mau tumu no te here ia Iehova, ma te haapae i te mau huru e te haerea o te nehenehe e haafifi i te faaite i taua here ra, e ma te haapapu i to ratou here ia Iehova i roto i to ratou oraraa. E hinaaro anei ta tatou mau tamarii i taua huru haapiiraa ra? Oia! E hinaaro atoa ratou i te tauturu no te ‘peritome i to ratou [“mafatu,” MN]’ oia hoi e iriti i te mau mea atoa o te haafifi i to ratou here no te Atua. (Deuteronomi 10:12, 16; Ieremia 4:4) I roto i taua mau haafifiraa ra, te vai ra te hinaaroraa i te mau mea o te ao e te mau ravea no te faaô i roto i ta ˈna mau ohipa. (Ioane 1, 2:15, 16) E tia i te here no Iehova ia ohipa, ia faaite i te manaˈo, ia turai ia tatou ia rave i te mau mea e mauruuru ai to tatou Metua i te raˈi. (Ioane 1, 5:3) Ia fanaˈo ta outou haapiiraa utuafare i te mau haamaitairaa o te vai maoro, e tia i te mau taime haapiiraa atoa ia faaterehia ma te hoê raveraa o te haapuai i teie here.

6. (a) Eaha te titauhia no te faaite i te ite papu? (b) Nafea te mau Papai i te haamatararaa i te faufaaraa o te ite papu?

6 A faaite i te ite papu i te mau titauraa a te Atua. Eaha te titauhia? E ere noa ïa te neheneheraa e taio i te hoê pahonoraa i roto i te hoê vea aore ra i te hoê buka. E titauhia râ te tauaparauraa no te ite papu e ua taa-maitai-hia te mau parau e te mau manaˈo faufaa. Mea faufaa roa te ite papu no te ahu i te huru taata apî, ma te haamau i te feruriraa i nia i te mau mea faufaa mau ia faaruru tatou i te mau fifi o te oraraa, e te raveraa i ta te Atua e mauruuru mau.—Philipi 1:9-11; Kolosa 1:9, 10; 3:10.

7. (a) Eaha te mau uiraa o te nehenehe e tauturu i te utuafare ia faaohipa ma te ohie i te tumu parau e hiˈopoahia ra? (b) Nafea te mau Papai i te haamatararaa i te faufaaraa o taua tapao ra?

7 A tauturu no te faaohiparaa ohie i te mau mea i haapiihia. Ma te haamanaˈo i teie tapao i roto i te haapiiraa utuafare taitahi, a uiui: ‘Nafea teie tumu parau ia ohipa i nia i to tatou oraraa? E tia anei ia tatou ia taui i te tahi mau mea ta tatou e rave ra i teie mahana? No te aha e tia ˈi ia tatou ia taui?’ (Maseli 2:10-15; 9:10; Isaia 48:17, 18) E nehenehe te haapaoraa ˈtu i te faaohiparaa ohie o te mau mea i haapiihia e riro ei tumu faufaa e haere ai te mau melo o te utuafare i mua i te pae varua.

A faaohipa ma te paari i te mau mauhaa haapiiraa

8. Eaha te mau mauhaa haapiiraa Bibilia ta te pǔpǔ o te tavini i horoa mai?

8 Ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau mauhaa e rave rahi o te nehenehe e faaohipahia no te haapii. Te vai ra Te Pare Tiairaa, o te faaohipahia e te Bibilia, na roto 131 reo. Te vai ra te mau buka no te haapiiraa Bibilia na roto 153 reo, te mau buka rairai na roto e 284 reo, te mau ripene haruharu na roto e 61 reo, te mau ripene video na roto e 41 reo, e te hoê porotarama roro uira atoa no te mau maimiraa Bibilia na roto e 9 reo!—Mataio 24:45-47.

9. Nafea tatou e faaohipa ˈi i te aˈoraa i roto i te mau irava i faahitihia i roto i teie paratarapha ia haapii te utuafare i Te Pare Tiairaa?

9 I roto i ta ratou haapiiraa utuafare, e rave rahi utuafare o te faaineine i ta ratou Haapiiraa o Te Pare Tiairaa a te amuiraa. Mea faufaa mau te reira! Te vai ra i roto i Te Pare Tiairaa te maa pae varua faufaa no te faaitoito i te nunaa o Iehova na te ao nei. Ia haapii outou i Te Pare Tiairaa e te utuafare, eiaha e taio noa i te mau paratarapha e e pahono i te mau uiraa i papaihia. A tutava ma te haavare ore i te maramarama i te reira. A rave i te taime no te hiˈo i te mau irava i faahitihia aita râ i papaihia. A ani i te mau melo o te utuafare ia faataa nafea teie mau irava e taaihia ˈi i tei parauhia i roto i te paratarapha e hiˈopoahia ra. A faaô mai i te mafatu.—Maseli 4:7, 23; Ohipa 17:11.

10. Eaha te nehenehe e ravehia no te faaô mai i te mau tamarii i roto i te haapiiraa e no te faariro i te reira ei taime oaoa no ratou?

10 Mai te peu e e tamarii ta outou, eaha ta outou e nehenehe e rave ia riro ta outou haapiiraa utuafare ei taime faaitoitoraa, anaanatae, e te oaoa, eiaha râ ei taime haumani? A tutava i te faaô noa mai i te melo taitahi ma te hoê raveraa e tano ia mau noa te ara-maite-raa i nia i te tumu parau e hiˈopoahia ra. Ia nehenehe, a faanaho i te tamarii taitahi ia rave mai oia i ta ˈna iho Bibilia e ta ˈna vea no te haapiiraa. Ia au i te huru mahanahana ta Iesu i faaite, e nehenehe te hoê metua e haaparahi i te hoê tamarii iti i pihai iho roa ia ˈna, e e tauahi atoa ia ˈna. (A faaau e te Mareko 10:13-16.) E nehenehe te hoê upoo o te utuafare e ani i te hoê tamarii apî aˈe ia faataa i te hoê hohoˈa e vai ra i roto i te tumu parau e hiˈopoahia ra. E faataa-oioi-hia paha te hoê tamarii apî no te taio i te hoê irava. E anihia i te hoê tamarii paari aˈe ia faahiti i te tahi mau ravea no te faaohipa ma te ohie i te tumu parau e hiˈopoahia ra.

11. Eaha te tahi atu â mau mauhaa haapiiraa i horoahia mai, e i te mau vahi te vai ra, nafea te reira e faaohipa-maitai-hia ˈi i roto i te haapiiraa utuafare?

11 Noa ˈtu e e nehenehe outou e faaohipa i Te Pare Tiairaa ei niu o ta outou tauaparauraa, eiaha e haamoe i te tahi atu mau mauhaa haapiiraa e vai ra na roto i te mau reo e rave rahi. Ia hinaarohia te tahi mau haamaramaramaraa aore ra mau faataaraa faufaa o te hoê parau Bibilia, te vai ra ïa i roto i te buka ra Étude perspicace des Écritures. E pahonohia te tahi atu â mau uiraa na roto i te hiˈoraa i te Index des publications de la Société Watch Tower aore ra na roto i te faaohiparaa i te porotarama maimiraa roro uira a te Taiete. E nehenehe te haapiiraa i te faaohipa i teie mau mauhaa, mai te peu e te vai ra na roto i to outou reo, e riro ei tuhaa faufaa o te haapiiraa utuafare. No te faaara i te anaanatae o te feia apî, e faataa atoa paha outou i te hoê taime i roto i ta outou haapiiraa no te mataitai i te hoê tuhaa o te hoê o te mau ripene video a te Taiete aore ra no te faaroo i te hoê tuhaa o te hoê darama haruharuhia e e tauaparau i te reira i muri iho. E nehenehe te faaohipa-maitai-raa i teie mau mauhaa haapiiraa e tauturu i te faariro i ta outou haapiiraa utuafare ei mea anaanatae e te faufaa no te utuafare taatoa.

A faaau atu i te mau hinaaro o to outou utuafare

12. Nafea te haapiiraa utuafare e riro ai ei taime no te haapao atu i te mau hinaaro ru o te utuafare?

12 Te haapii ra paha to outou utuafare i te tumu parau o Te Pare Tiairaa no te hebedoma. A vai ara noa râ i te mau fifi e te mau manaˈo o te utuafare. Mai te peu e aita te metua vahine e rave ra i te ohipa, e nehenehe ïa oia e horoa i te taime i te mau tamarii i te mau mahana atoa ia hoˈi mai ratou mai te haapiiraa mai. E nehenehe ïa te tahi mau tupuraa e haapaohia; e titauhia paha ia haapao hau atu â i te tahi atu mau tupuraa. Ia itehia te tahi mau hinaaro ru o te utuafare, eiaha e tuu i te reira i te hiti. (Maseli 27:12) Te vai ra paha te tahi mau fifi i te fare haapiiraa, e te tahi atu â mau tupuraa. A maiti i te mau tumu parau e tano e a faaara oioi i te utuafare i te mea e haapiihia.

13. No te aha mea maitai ia tauaparau te utuafare nafea ia haapaiuma i te veve?

13 Ei hiˈoraa, tei roto te hoê tuhaa rahi o te fenua i te veve; no reira i te mau vahi e rave rahi, e titauhia ia tauaparau nafea ia haapaiuma i te reira. E riro anei te hoê haapiiraa utuafare i niuhia i nia i te mau huru tupuraa mau e te mau faaueraa tumu Bibilia ei mea maitai no to outou utuafare?—Maseli 21:5; Koheleta 9:11; Hebera 13:5, 6, 18.

14. Eaha te mau tupuraa e tano ai i te utuafare ia tauaparau i te manaˈo o Iehova no nia i te haavîraa uˈana, te tamaˈi, e te tiaraa amui ore Kerisetiano?

14 O te haavîraa uˈana te tahi atu tumu parau e tia ia tauaparauhia. E tia ia tatou pauroa ia tapea maite i te manaˈo o Iehova i roto i to tatou feruriraa e to tatou mafatu. (Genese 6:13; Salamo 11:5) E nehenehe te haapiiraa te utuafare i teie tumu parau e riro ei taime no te tauaparau nafea ia haapaiuma i te mau hamani-ino-raa i te fare haapiiraa, e nehenehe anei e haapii i te mau taputôraa Tapone, e nafea ia maiti i te mau faaanaanataeraa e tano. Ua rahi te mau aroraa uˈana; fatata i te mau fenua atoa, te tupu ra te tamaˈi tivila, te mau feiiraa i te pae politita aore ra i roto i te mau opu fetii, aore ra te mau tamaˈi i rotopu i te mau pǔpǔ. I te pae hopea, e tia i to outou utuafare ia tauaparau i te tapea-maite-raa i te haerea Kerisetiano i rotopu i te mau pǔpǔ e tamaˈi ra.—Isaia 2:2-4; Ioane 17:16.

15. Nafea ia haapii i te mau tamarii i te parau o te taatiraa i te pae tino e te faaipoiporaa?

15 A paari ai te mau tamarii, e tia ia haapii ia ratou i te parau o te taatiraa i te pae tino e o te faaipoiporaa, ia au i to ratou matahiti. I roto i te tahi mau hiroa tumu, eita roa ˈtu te rahiraa o te mau metua e tauaparau i te taatiraa i te pae tino e ta ratou mau tamarii. E nehenehe te tahi atu mau taurearea e horoa i te mau manaˈo i faahuru-ê-hia i te mau tamarii ite ore, e mau faahopearaa ino ïa te nehenehe e tupu mai. E ere anei i te mea maitai aˈe ia pee i te hiˈoraa o Iehova, o te horoa ra i te mau aˈoraa papu e te maitai no nia i teie tumu parau i roto i te Bibilia? E tauturu te mau aˈoraa a te Atua i ta tatou mau tamarii ia tapea maite i te faatura ia ratou iho e ia vetahi ê. (Maseli 5:18-20; Kolosa 3:5; Tesalonia 1, 4:3-8) Noa ˈtu e ua tauaparau aˈena outou i teie mau mea, eiaha e haamarirau i te tauaparau faahou. Inaha, e fa mai te mau tupuraa apî, mea faufaa ïa ia na nia iho noa i te faahiti.

16. (a) I roto i te mau utuafare e rave rau, afea te haapiiraa utuafare e faaterehia ˈi? (b) Nafea to outou haapaiumaraa i te mau fifi no te faatere tamau i te haapiiraa utuafare?

16 Afea te utuafare e nehenehe ai e haapii? Ia au i te hiˈoraa o te mau fetii o te Betela e ati aˈe te fenua, te faanaho ra te mau utuafare e rave rahi i te faatere i ta ratou haapiiraa utuafare i te ahiahi Monire. No vetahi ê atu, mea taa ê ïa. I Raparata, e tia tamau mai te hoê utuafare 11 melo, oia hoi e 9 tamarii, i nia i te hora pae i te mau poipoi atoa no ta ratou haapiiraa utuafare. I te mea e ere hoê â ta ratou porotarama ohipa, aita ïa e taime vata ê atu. E ere i te mea ohie, teie râ, ua tapea maite te mau tamarii i roto i te feruriraa e te mafatu i te faufaaraa o te haapiiraa utuafare. I Philipino, ua faatere tamau te hoê matahiapo i te haapiiraa utuafare e ta ˈna vahine e ta raua na tamarii e toru a paari ai ratou. I roto i te hebedoma, e haapiiraa taitahi atoa ta te mau metua e te tamarii taitahi ia nehenehe ratou e haafaufaa i te parau mau. I te mau Hau Amui no Marite, e haere te hoê tuahine, e ere ta ˈna tane i te hoê Ite, e ta ˈna mau tamarii i te vahi tapaeraa pereoo utaraa taata i te mau poipoi atoa. A tiai noa ˈi ratou i te pereoo, e taio e e tauaparau ratou i te hoê tumu parau Bibilia e tano hoê ahuru minuti i te maoro, e i muri iho e faaoti te metua vahine i te hoê pure poto hou te mau tamarii e paiuma ˈi i nia i te pereoo. I te Repubilita Demotaratia no Congo, e tia i te hoê vahine i faaruehia e ta ˈna tane aita i roto i te parau mau, ia rohi no te haapii i to ˈna utuafare no te mea e ere oia i te mea ite roa. Na ta ˈna tamaiti paari e tauturu ia ratou, e haere oia e hiˈo i te utuafare i te mau hebedoma atoa no te faatere i te haapiiraa e to ˈna metua vahine e to ˈna mau taeae apî aˈe. Ua horoa te metua vahine i te hoê hiˈoraa maitai na roto i ta ˈna faaineineraa tuutuu ore. Te vai ra anei te tahi tupuraa o te haafifi ra i te haapiiraa utuafare tamau i roto i to outou utuafare? Eiaha e tuu. A ani ia Iehova ma te haavare ore ia haamaitai oia i ta outou mau tutavaraa e faatere tamau i te haapiiraa utuafare.—Mareko 11:23, 24.

Te mau haamaitairaa o te tapea-maite-raa

17. (a) No te faatere tamau i te haapiiraa utuafare, eaha te titauhia? (b) Eaha te mau hiˈoraa e faataa ra i te faufaaraa ia haapii tamau te utuafare i te mau eˈa o Iehova?

17 Mea faufaa ia faanaho. Mea titauhia ia tapea maite. E hoonahia râ te mau haamaitairaa no roto mai i te haapiiraa utuafare tamau. (Maseli 22:6; Ioane 3, 4) Ua rave Franz e o Hilda, i Helemani, i te hoê utuafare 11 tamarii. Tau matahiti i muri aˈe, ua parau ta raua tamahine ra o Magdalena e: “Te mea faufaa roa ˈˈe no ˈu i teie mahana, oia hoi aita hoê noa ˈˈe mahana i mairi ma te ore matou e fanaˈo i te tahi haapiiraa pae varua.” I te uˈanaraa te manaˈo here aiˈa i raro aˈe i te faatereraa a Adolf Hitler, ua faaohipa te metua tane o Magdalena i te Bibilia no te faaineine i to ˈna utuafare no te mau tamataraa e fatata i te tupu. I muri iho, ua haruhia te mau melo apî aˈe o te utuafare e ua afaihia ratou i te hoê fare haapiiraa faatitiaifaroraa; ua haruhia te tahi atu â mau melo o te utuafare e ua tapeahia ratou i roto i te mau fare e te mau aua tapearaa. Ua haapohehia vetahi. Ua mau papu to ratou faaroo—eiaha noa i roto i taua taime hamani-ino-raa uˈana ra, i te mau matahiti atoa râ i muri iho no te feia i ora mai.

18. Nafea te mau tutavaraa a te mau metua hoê i te haamaitairaahia?

18 Ua horoa atoa te mau metua hoê e rave rahi e te feia aita to ratou hoa e tufa ra i to ratou faaroo, i te haapiiraa Bibilia tamau i ta ratou mau tamarii. Ua rohi te hoê metua vahine hoê, e vahine ivi oia no Inidia, i te faaô i te here no Iehova i roto i ta ˈna na tamarii e piti. Ua mauiui râ oia i te faaearaa ta ˈna tamaiti i te amui i te nunaa o Iehova. Ua taparu oia ia Iehova ia faaore mai i te mau hape ta ˈna i rave i roto i te haapiiraa i ta ˈna tamaiti. Teie râ, aita i moe roa i ta ˈna tamaiti te mau mea ta ˈna i haapii. I muri aˈe tau ahuru matahiti, ua hoˈi mai oia, e ua haere maitai oia i mua i te pae varua, e ua riro mai oia ei matahiapo a te amuiraa. I teie nei, e pionie ma te taime taatoa o ˈna e ta ˈna vahine. Ua mauruuru mau â te mau metua i haafaufaa i te aˈoraa a Iehova e a ta ˈna faanahonahoraa e horoa tamau i te haapiiraa Bibilia i roto i te utuafare! Te faaohipa ra anei outou i taua aˈoraa ra i roto i to outou utuafare?

E nehenehe anei outou e faataa?

◻ No te aha mea faufaa te haapiiraa utuafare tamau?

◻ Eaha ta tatou mau tapao i roto i ta tatou haapiiraa utuafare taitahi?

◻ Eaha te mau mauhaa haapiiraa i horoahia mai na tatou?

◻ Nafea te haapiiraa e nehenehe ai e faaauhia ˈtu i te mau hinaaro o te utuafare?

[Hohoˈa i te api 15]

E haamaitai te mau tapao taa maitai i ta outou haapiiraa utuafare

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono