VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/6 api 14-19
  • E nehenehe te Poiete e horoa i te auraa i to outou oraraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe te Poiete e horoa i te auraa i to outou oraraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te iteraa i te mau pahonoraa e te auraa
  • Te mau tumu e tiaturi ai tatou
  • Ia horoa mai te Poiete i te auraa
  • Te tapitapi nei to tatou Poiete Rahi ia tatou!
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1999
  • To outou Poiete—A haapii mai te aha to ˈna huru
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • E nafea ia ite?
    A ara mai na! 2021
  • A haapuai i to oe tiaturiraa i te Atua poiete
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/6 api 14-19

E nehenehe te Poiete e horoa i te auraa i to outou oraraa

“O te reira te haamaitai i te iˈoa o Iehova; ua parau hoi oia, e oti aˈera ratou i te hamanihia.”—SALAMO 148:5.

1, 2. (a) Eaha te uiraa e tia ia tatou ia hiˈopoa? (b) Nafea te uiraa a Isaia i taaihia ˈi i te poieteraa?

“AITÂ oe i ite?” E au ra e e uiraa noa teie o te turai i te taata e rave rahi ia pahono mai e, ‘Ite i te aha?’ E uiraa faufaa râ teie. E e nehenehe tatou e taa maitai aˈe i te pahonoraa ia hiˈo tatou ihea to ˈna papairaahia—i roto i te pene 40 o te buka Bibilia a Isaia. Na te hoê Hebera i tahito ra o Isaia i papai i te reira, e uiraa tahito ïa. E uiraa no teie tau atoa râ te reira, inaha ua taaihia te reira i te auraa faufaa o to outou oraraa.

2 I te mea e mea faufaa te reira, e tia ïa ia tatou ia hiˈopoa i te uiraa i roto i te Isaia 40:28: “Aitâ oe i ite, aitâ oe i faaroo, e e parahiraa mure ore to te Atua, to Iehova, o tei hamani i te fenua e tae noa ˈtu i te hopea ra.” Te parauhia ra no nia i te ‘iteraa’ i te Poiete o te fenua, e ia au i te mau irava na mua ˈtu e ere o te fenua anaˈe. I roto i na irava e piti na mua ˈtu, ua papai o Isaia no nia i te mau fetia: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia . . . No to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.”

3. Noa ˈtu e mea rahi te mau mea ta outou i ite no nia i te Poiete, no te aha e tia ia outou ia haapii hau atu â?

3 Oia, no nia mau â te uiraa ra “Aitâ oe i ite?” i te Poiete o to tatou nei ao materia. Ua papu paha ia outou e o te Atua ra o Iehova “tei hamani i te fenua e tae noa ˈtu i te hopea ra.” Ua ite maitai atoa paha outou i to ˈna huru e to ˈna mau eˈa. Nafea râ outou ia farerei outou i te hoê tane aore ra te hoê vahine e feaa ra e te vai mau ra te hoê Poiete e aita roa ˈtu i ite mai te aha to ˈna huru? E ere teie huru farereiraa i te mea maere no te mea ehia mirioni taata aita i ite aore ra e tiaturi ra i te Poiete.—Salamo 14:1; 53:1.

4. (a) No te aha mea tano ia haapii no nia i te Poiete i teie taime? (b) Eaha te mau pahonoraa ta te ite aivanaa e ore e nehenehe e horoa?

4 Te faatupu nei te mau fare haapiiraa i te mau taata feaa e rave rahi e manaˈo ra e na te ite aivanaa i (aore ra e) pahono i te mau uiraa nohea mai te ao materia e te ora. I roto i te hoê buka (Aux Origines de la Vie) te parau ra na taata papai ra o Hagene e o Lenay e: “Te tauaparau-noa-hia râ te parau nohea mai te ora i te omuaraa o te senekele 21. I te mea e mea fifi ia faaafaro i teie fifi, e titauhia ïa te mau maimiraa i roto i te mau tuhaa atoa, mai te reva teitei aano roa e tae atu i te taoˈa nainai roa.” Te faˈi nei râ te pene hopea, “Te vai noa râ te uiraa,” e: “Ua tuatapapa matou i te tahi mau pahonoraa aivanaa i te uiraa, Nafea te ora i nia i te fenua i te faraa mai? No te aha râ te ora i fa mai ai? E tumu anei to te oraraa? Eita te ite aivanaa e nehenehe e pahono i teie mau uiraa. Te imi noa ra te ite aivanaa ‘nafea’ te mau mea i te faraa mai. ‘Nafea’ e ‘no te aha,’ e piti ïa uiraa taa ê roa. . . . No nia i te uiraa ra ‘no te aha,’ e tia i te philosophia, te haapaoraa, e—hau atu â—ia tatou taitahi ia imi i te pahonoraa.”

Te iteraa i te mau pahonoraa e te auraa

5. Teihea iho â râ mau taata e faufaahia ia haapii hau atu â ratou no nia i te Poiete?

5 Oia, te hinaaro nei tatou e taa no te aha te ora e vai mai ai—e no te aha iho â râ tatou e ora ˈi. Hau atu â, e tia ia tatou ia anaanatae i te feia aitâ i faaoti atura e te vai ra te hoê Poiete e eita e ore mea iti roa to ratou ite i to ˈna mau eˈa. Aore ra a feruri na i te feia mea taa ê roa to ratou manaˈo no nia i te Atua i ta te Bibilia e parau ra. E mau miria taata tei paari i te pae Hitia o te râ aore ra i te tahi atu mau fenua i reira aita te rahiraa o te taata e manaˈo ra e te vai ra te hoê Atua mau e e ihotaata faahiahia mau to ˈna. No ratou, e au noa te parau ra “atua” i te hoê puai papu ore aore ra i te hoê tumu fifi ia taa. Aita ratou i ‘ite i te Poiete’ aore ra i to ˈna mau eˈa. Ahiri ratou, aore ra te mau mirioni taata e manaˈo atoa ra mai te reira, e tiaturi papu e te vai ra te Poiete, e mau haamaitairaa rahi ïa ta ratou e fanaˈo, tae noa ˈtu te ora mure ore! E nehenehe atoa e noaa ia ratou te tahi mea varavara mau—te auraa e te tumu mau o te oraraa e te hau o te feruriraa.

6. Nafea te oraraa o te taata e rave rahi i teie mahana e tuea ˈi i te huru tupuraa o Paul Gauguin e i te hoê hohoˈa ta ˈna i peni?

6 Ei faahohoˈaraa: I te matahiti 1891, ua haere te taata peni hohoˈa Farani ra o Paul Gauguin i Polinesia Farani, o te au mau i te paradaiso, no te ite i te hoê oraraa oaoa. No to ˈna râ oraraa tia ore i mutaa iho, ua maˈihia oia e ua pee-atoa-hia vetahi ê atu i to ˈna maˈi. Ua ite hoi oia e ua fatata oia i te pohe, ua peni aˈera oia i te hoê hohoˈa rahi o te ‘faataa’ ra i to ˈna manaˈo no nia i ‘te ora mai te hoê miterio rahi.’ Ua ite anei outou eaha te upoo parau ta Gauguin i horoa i taua hohoˈa peni ra? “Nohea mai tatou? Eaha tatou? Te haere nei tatou ihea?” Ua faaroo paha outou ia vetahi ê i te uiraa i teie mau uiraa. Mea rahi ratou. Ia ore râ ratou e ite i te mau pahonoraa tano—i te auraa mau o te oraraa—ihea ratou e fariu ai? E nehenehe ratou e parau e aita to ratou oraraa i taa ê roa ˈtu i to te mau animala.—Petero 2, 2:12.a

7, 8. No te aha te mau maimiraa aivanaa e ore ai e tano?

7 E nehenehe ïa tatou e taa no te aha te hoê taata mai te orometua haapii i te ihipuai o te taoˈa ra o Freeman Dyson i papai ai e: “Hoê â to ˈu manaˈo e to te feia faaturahia e rave rahi ia ui faahou vau i te mau uiraa a Ioba. No te aha tatou e mauiui ai? No te aha mea tia ore roa te ao nei? No te aha te mauiui e te ati?” (Ioba 3:20, 21; 10:2, 18; 21:7) Mai tei parauhia, te fariu nei te taata e rave rahi i nia i te ite aivanaa eiaha i nia i te Atua no te ite i te mau pahonoraa. Maoti te mau ohipa a te feia ihiora, ihimoana e vetahi atu â, te haapii hau atu â nei tatou no nia i to tatou nei palaneta e te ora i nia iho. I roto i te tahi atu tuhaa, te haapii hau atu â noa ra te feia tuatapapa i te reva teitei e te feia ihipuai o te taoˈa no nia i te faanahoraa o to tatou nei mahana, te mau fetia, e tae noa ˈtu te mau haapueraa fetia atea. (A faaau e te Genese 11:6.) Eaha ïa te mau faaotiraa tano ta teie mau mea e horoa maira?

8 Te parau ra te tahi mau aivanaa e te itehia ra te “manaˈo” aore ra te mau “ohipa” a te Atua i roto i te ao materia. Te taa ra anei râ ia tatou te auraa o te reira? Te na ô ra te hoê vea (Science) e: “Ia parau te feia maimi e te faaite ra te tuatapaparaa i te tumu e te tupuraa o te ao materia i te ‘manaˈo’ aore ra te mau ‘ohipa’ a te Atua, te parau ra ïa ratou e o te Atua te tumu o te mea faufaa ore roa ˈˈe o te ao materia—to ˈna huru hamaniraa materia.” Inaha, ua papai te taata ihipuai o te taoˈa i noaa te re Nobel ra o Steven Weinberg e: “Rahi noa ˈtu â tatou i te taa i te mau mea no nia i te ao materia, e au ra e e rahi noa ˈtu â te taa-ore-raa i to ˈna fa.”

9. Na te aha e tauturu ia tatou e ia vetahi ê ia haapii no nia i te Poiete?

9 Tei rotopu atoa paha outou i te mau mirioni taata i tuatapapa maitai i te tumu parau e i taa e ua taaihia te auraa mau o te oraraa i te iteraa i te Poiete. A haamanaˈo i ta te aposetolo Paulo i papai: “Eita ta te taata e nehenehe e parau e aita ratou i ite i te Atua. Mai te haamataraa mai o te ao nei, ua nehenehe te taata e ite eaha te huru o te Atua na roto i te mau mea Ta ˈna i hamani. Te faaite ra te reira i To ˈna puai o te vai e a muri noa ˈtu. Te faaite ra te reira e e Atua Oia.” (Roma 1:20, Holy Bible, New Life Version) Oia, te vai ra te mau mea no nia i to tatou nei ao e ia tatou o te nehenehe e tauturu i te taata ia farii i te Poiete e ia ite i te auraa o to ratou oraraa na roto ia ˈna. E hiˈo mai tatou e toru tuhaa o te reira: te ao materia e haaati nei ia tatou, nohea mai te ora, e to tatou mau aravihi i te pae feruriraa.

Te mau tumu e tiaturi ai tatou

10. No te aha e tia ˈi ia tatou ia feruri i te “matamua” aore ra te haamataraa? (Genese 1:1; Salamo 111:10)

10 Nafea to tatou nei ao materia i te faraa mai? Ua ite paha outou e maoti te mau haamaramaramaraa i noaa mai na roto i te mau hiˈo fetia e te mau taoˈa faito na te reva, ua ite te rahiraa o te mau aivanaa e aita to tatou nei ao materia i vai noa mai na. E haamataraa to ˈna, e te aano noa ˈtura oia. Eaha ïa te auraa o te reira? A hiˈo na i ta te taata tuatapapa i te reva teitei ra o Sir Bernard Lovell i parau: “Mai te peu e i te hoê taime i mutaa ihora, ua piri atu te ao materia i te hoê huru taa ê mau, oia hoi mea nainai roa e mea meumeu roa oia, e tia ïa ia tatou ia ui eaha to na mua ˈtu . . . To mua ïa tatou i te parau o te hoê Haamataraa.”

11. (a) Eaha te aanoraa o te ao materia? (b) Eaha ta te tano-roa-raa i roto i te ao materia e faaite ra?

11 Te faaite ra te hamaniraa o te ao materia, tae noa ˈtu i to tatou nei fenua, i te hoê tano-roa-raa. Ei hiˈoraa, na huru maitatai faahiahia e piti o to tatou nei mahana e te tahi atu mau fetia, o to raua ïa vai-maoro-raa e to raua aueue-ore-raa. Ia au i te mau numera apî, te vai ra e 50 miria (50 000 000 000) e tae atu i te 125 miria haapueraa fetia i roto i te ao materia ite-mata-hia. E i roto i to tatou nei haapueraa fetia parauhia Maoroaheiata, te vai ra mau miria e mau miria fetia. A hiˈo na i teie nei: Ua ite tatou e ia tere te matini o te hoê pereoo, e titauhia ïa te hoê faito mori pereoo e te mataˈi tia roa. Mai te peu e e pereoo to outou, e tihepu paha outou i te hoê taata tataî pereoo aravihi no te faatano i to ˈna matini, ia tere maitai atu â to outou pereoo. Mai te peu e mea faufaa taua faatanoraa ra no te hoê noa matini, eaha ˈtu ïa no to tatou nei mahana “ura,” ei hiˈoraa? Papu maitai, ua faatanohia te mau puai faufaa ma te tia roa ia nehenehe te ora e vai mai i nia i te fenua. Mea tupu noa mai anei te reira? Teie tei anihia ia Ioba i mutaa ihora: “Na oe anei i haamau i te mau ture e faatere nei i te mau raˈi, aore ra i faataa i te mau ture o te natura i nia i te fenua?” (Ioba 38:33, The New English Bible) E ere na te taata i haapao i te reira. Nohea mai ïa teie tano-roa-raa?—Salamo 19:1.

12. No te aha mea tano ia parau e te vai ra te hoê Maramarama puai i muri mai i te poieteraa?

12 No ǒ mai anei te reira i te tahi mea aore ra i te tahi Taata e ore e itehia i te mata taata nei? A hiˈopoa i teie uiraa ia au i te mau haamaramaramaraa aivanaa no teie nei tau. Te farii nei te rahiraa o te mau taata tuatapapa i te fetia e te vai ra te tahi mau taoˈa puai roa i nia i te raˈi—parauhia trou noir. Eita teie mau mea e itehia, te tiaturi papu nei râ te feia aravihi e te vai nei ratou. Te parau atoa ra te Bibilia e i roto i te tahi atu ao, te vai ra te mau mea ora puai poietehia e ore e itehia—oia hoi te mau varua. Mai te peu e te vai nei teie mau mea ora puai ite-ore-hia, e ere anei i te parau tano e no ǒ mai te tano-roa-raa e itehia ra e ati aˈe te ao materia i te hoê Maramarama puai mau?—Nehemia 9:6.

13, 14. (a) Eaha ta te ite aivanaa i haapapu no nia i te tumu o te ora? (b) Eaha ta te ora i nia i te fenua e faaite ra?

13 Te piti o te haapapuraa o te nehenehe e tauturu i te taata ia farii i te hoê Poiete, o te tumu ïa o te ora. Mai te tau o te mau maimiraa a Louis Pasteur, ua haapapuhia e aita te ora i fa taue noa mai mai roto mai i te aore. Nafea ïa te ora i nia i te fenua i te faraa mai? I te mau matahiti 1950, ua tamata te mau aivanaa i te haapapu e ua nehenehe te ora e tupu mǎrû mai i roto i te hoê moana matamua i te hoê tau a tairi-noa-hia ˈi te hoê reva mataˈi matamua e te uira. Te faaite nei râ te mau maimiraa apî aˈe e e ere teie manaˈo no nia i te tumu o te ora i nia i te fenua i te mea papu no te mea aita roa ˈtu taua huru reva mataˈi ra i vai aˈenei. No reira, te imi nei te tahi mau aivanaa i te hoê faataaraa tano rii aˈe. Aita atoa anei ratou e taa ra i te manaˈo tumu?

14 I muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa tau ahuru matahiti i te maoro i te ao materia e te ora i reira, teie ta te aivanaa Beretane ra o Sir Fred Hoyle i parau: “Maoti i te farii i te manaˈo papu ore roa e no roto mai te ora i te mau puai matapo o te natura, e au ra e mea maitai aˈe ia manaˈo e ua riro te tumu o te ora ei ohipa maramarama i opuahia.” Oia, rahi noa ˈtu â tatou i te haapii no nia i te mau mea faahiahia o te ora, rahi noa ˈtu â te tanoraa te manaˈo e no ǒ mai te ora i te hoê Pu maramarama.—Ioba 33:4; Salamo 8:3, 4; 36:9; Ohipa 17:28.

15. No te aha e nehenehe ai e parau e mea otahi outou?

15 No reira, o te ao materia te manaˈo matamua, e te piti, nohea mai ïa te ora i nia i te fenua. A tapao na i te toru o te manaˈo—to tatou huru otahi. Mea otahi te taata i roto i te mau tuhaa e rave rahi, e tapao faaite ïa e o outou atoa. Nafea? Ua faaroo na paha outou e ua faaauhia te roro i te hoê matini roro uira puai. Teie râ, te faaite maira te mau mea apî i itehia e mea hape teie faaauraa. Ua parau te hoê aivanaa no te hoê pu (Massachusetts Institute of Technology) e: “Aita te mau matini roro uira i teie mahana e tuati ra i te mau aravihi o te hoê tamarii e 4 matahiti, i te pae no te hiˈo, paraparau, haere, aore ra feruri ma te haapao maitai. . . . Te manaˈohia ra e te neheneheraa te matini roro uira puai roa ˈˈe e tuatapapa i te mau haamaramaramaraa, ua tuea ïa i te faanahoraa uaua uira o te hoê escargot—e tuhaa nainai roa ïa teie o te puai o te matini roro uira rahi roa ˈˈe i roto i [to outou] apu upoo.”

16. Eaha ta to outou aravihi no te paraparau e haapapu ra?

16 Maoti to outou roro e nehenehe ai outou e paraparau i to outou reo. Te paraparau nei vetahi e piti, e toru reo, aore ra hau atu, teie râ, te faataa ra te neheneheraa e paraparau i te hoê noa reo e mea otahi tatou. (Isaia 36:11; Ohipa 21:37-40) Ua ani te mau Orometua haapii ra o R. S. e o D. H. Fouts e: “O te taata anaˈe anei . . . te nehenehe e faaite i to ˈna manaˈo na roto i te paraparauraa? . . . E parau mau e te faaite nei te mau animala aravihi aˈe i to ratou manaˈo . . . na roto i te mau apǎraa, te mau hâuˈa, te mau piiraa e uǎraa e te mau himene, e te ori atoa a te mau manu meli. E au ra râ e taa ê atu i te taata, aita ta te mau animala e pueraa ture tarame nahonaho maitai no te paraparauraa. E te mea faufaa roa, eita te mau animala e faaite i to ratou manaˈo na roto i te mau hohoˈa. E nehenehe noa ta ratou e paraˈuraˈu.” Oia mau, o te taata anaˈe te nehenehe e faaohipa i to ˈna roro no te paraparau i te hoê reo e no te hamani i te mau hohoˈa e auraa to te reira.—A faaau e te Isaia 8:1; 30:8; Luka 1:3.

17. Eaha te taa-ê-raa faufaa ia hiˈo te hoê animala i roto i te hoê hiˈo e ia na reira atoa te hoê taata?

17 Hau atu â, ua ite outou e te vai nei outou; ua ite outou o vai outou. (Maseli 14:10) Ua mataitai anei outou i te hoê manu, te hoê urî, aore ra te hoê mimi i mua i te hoê hiˈo e tito ra, e uuru ra, aore ra e ouˈa ra? Te manaˈo ra oia e te ite ra oia i te tahi atu animala, aita oia e ite ra e oia iho tera. Area ia outou ra, ia hiˈo outou i roto i te hoê hiˈo, ua ite ïa outou e o outou tera. (Iakobo 1:23, 24) E nehenehe outou e hiˈopoa i to outou tino aore ra e uiui mai te aha to outou hohoˈa i roto tau matahiti. Eita te mau animala e na reira. Ua faariro to outou roro ia outou ei taata otahi. O vai ïa te tumu? Nafea to outou roro i te faraa mai, e ere anei no ǒ mai i te Atua ra?

18. Eaha te mau aravihi i te pae feruriraa o te faataa ê ia outou i te mau animala?

18 Maoti atoa to outou roro e nehenehe ai outou e haafaahiahia i te mau ohipa aravihi e te upaupa e e noaa ˈi ia outou te ite i te pae morare. (Exodo 15:20; Te mau tavana 11:34; Te mau arii 1, 6:1, 29-35; Mataio 11:16, 17) No te aha outou eiaha râ te mau animala? Te faaohipa nei ratou i to ratou roro no te haamâha noa i te mau hinaaro oioi—mai te imiraa i te maa, te iteraa i te hoê apiti, aore ra te hamaniraa i te hoê ofaaraa. O te taata anaˈe te feruri atea. Te feruri atoa nei vetahi i te mau faahopearaa o ta ratou mau ohipa i nia i te natura aore ra ta ratou mau tamarii i te tau a muri aˈe. No te aha? Te na ô ra te Koheleta 3:11 no nia i te taata e: “Ua tuu [te Poiete] i te manaˈo [“o te tau otia ore,” MN] i roto i to ratou aau.” Oia, e aravihi taa ê mau â to outou e feruri i te auraa o te tau otia ore aore ra i te ora mure ore.

Ia horoa mai te Poiete i te auraa

19. Eaha na manaˈo e toru ta outou e nehenehe e faaohipa no te tauturu ia vetahi ê ia feruri i te Poiete?

19 No hiˈo mai nei tatou e toru tuhaa: te tano-roa-raa i roto i te ao rahi materia, nohea mai te ora i nia i te fenua, e te huru otahi papu maitai o te roro o te taata, e to ˈna mau aravihi huru rau. Eaha ta teie na manaˈo e toru e haapii maira? Teie te hoê manaˈo ta outou e nehenehe e faaohipa no te tauturu ia vetahi ê ia huti i te hoê faaotiraa. E nehenehe outou e ui na mua: E haamataraa anei to te ao materia? E pahono mai te rahiraa e e. A ui atu ïa e: Ua faatupuhia anei taua haamataraa ra aore ra aita? Te manaˈo nei te rahiraa o te mau taata e mea faatupuhia te haamataraa o te ao materia. I reira e hiti mai ai te uiraa hopea: Na te tahi mea mure ore anei aore ra te tahi Taata mure ore i faatupu i te haamataraa? Na roto i teie mau uiraa maramarama maitai, e rave rahi o te faaoti e: Te vai mau ra te hoê Poiete! No reira, eita anei te reira e horoa mai i te hoê auraa i roto i to tatou oraraa?

20, 21. No te aha mea faufaa ia ite i te Poiete no te ite i te auraa o to tatou oraraa?

20 Ua taaihia to tatou oraraa taatoa, tae noa ˈtu to tatou ite i te pae morare e te huru morare iho i te Poiete. Ua papai te Taote ra o Rollo May i te hoê taime e: “Ua niuhia te faanahoraa tano hoê o te huru morare i nia i te auraa tumu o te oraraa.” Ihea e itehia ˈi te reira? Ua parau faahou oia e: “Te faanahoraa tumu, o te ihotaata ïa o te Atua. Te turu ra te mau faaueraa tumu a te Atua i te ora mai te haamataraa o te poieteraa e tae noa ˈtu i te hopea.”

21 Te taa maitai ra ïa ia tatou no te aha te papai salamo i faaite ai i te haehaa e te paari atoa i to ˈna taparuraa i te Poiete e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu; o oe hoi te Atua o to ˈu ora.” (Salamo 25:4, 5) A ite maitai aˈe ai oia i te Poiete, eita e ore e ua ite te papai salamo i te hoê auraa, te hoê tumu, e te hoê aratairaa hau atu â i roto i to ˈna oraraa. E nehenehe atoa tatou taitahi e ite i te reira.—Exodo 33:13.

22. Eaha te titauhia no te ite i te mau eˈa o te Poiete?

22 Te iteraa i te “mau eˈa” o te Poiete, o te ite-maitai-aˈe-atoa-raa ïa mai te aha to ˈna huru, to ˈna ihotaata e to ˈna mau eˈa. I te mea râ e eita tatou e ite i te Poiete e mea puai roa oia, nafea ïa tatou e nehenehe ai e ite maitai aˈe ia ˈna? Na te tumu parau i muri nei e pahono mai.

[Nota i raro i te api]

a Ia au i te mau ohipa i tupu i roto i te mau aua tapearaa Nazi, ua taa i te Taote Viktor E. Frankl e: “Ua riro te maimiraa a te taata i te auraa ei puai faaitoitoraa matamua i roto i to ˈna oraraa, e ere râ i te hoê ‘ravea faufaa rii no te imi’ i te auraa ia au i te mau haerea i faataa-ê-na-hia,” mai to te mau animala. Ua parau atoa oia e tau ahuru matahiti i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, “ua faaite” te hoê titorotororaa i ravehia i Farani “e 89 % o te mau taata i uiuihia tei faˈi e te hinaaro ra te taata i ‘te hoê mea’ o te riro ei tumu no te ora.”

Nafea outou ia pahono?

◻ No te aha e ore ai e navai te mau haamaramaramaraa aivanaa no nia i to tatou nei ao materia?

◻ No te tauturu ia vetahi ê ia feruri i te Poiete, eaha ta outou e haapapu?

◻ No te aha te iteraa i te Poiete, o te ravea ïa e itehia ˈi te hoê auraa au i roto i te oraraa?

[Tapura/Hohoˈa i te api 18]

(Hiˈo i te papai)

EAHA TA OUTOU FAAOTIRAA?

To tatou ao materia

↓ ↓

Aita e E

haamataraa haamataraa

↓

Aita i faatupuhia Ua faatupuhia

↓ ↓

E te tahi MEA E te tahi TAATA

mure ore mure ore

[Hohoˈa i te api 15]

Ua turai te aanoraa e te tano-roa-raa i roto i te ao materia i te taata e rave rahi ia feruri i te Poiete

[Faaiteraa i te tumu]

Mau api 15 e 18: Jeff Hester (Arizona State University) and NASA

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono