“A haamau i to outou mafatu i nia i” te hiero o te Atua!
“E te tamaiti a te taata . . . a haamau [i to mafatu i nia] i ta ˈu e faaite atu ia oe . . . E ta oe e ite ra, [a] faaite atu ïa i te utuafare o Iseraela.”—EZEKIELA 40:4; MN.
1. Eaha te huru tupuraa o te nunaa maitihia a te Atua i te matahiti 593 H.T.T.?
TEI te matahiti 593 H.T.T. tatou, i te 14raa o te matahiti faatîtîraa o Iseraela. Oia mau, no te mau ati Iuda e faaea ra i Babulonia, e au ra paha ïa e mea atea roa to ratou aiˈa here. I te taime hopea a ite ai te rahiraa o ratou ia Ierusalema, te ama ra ïa oia i te auahi, ua parari to ˈna mau patu rarahi, ua ino to ˈna mau fare faahiahia. Ua faarirohia te hiero o Iehova—te taoˈa faahiahia roa ˈˈe o te oire, te pu otahi o te haamoriraa viivii ore i te fenua atoa nei—ei huˈahuˈa. I teie nei, e maoro â te faatîtîraa ia Iseraela. Te toe râ e 56 matahiti hou te faaoraraa i tǎpǔhia.—Ieremia 29:10.
2. No te aha te manaˈoraa i te hiero o te Atua i Ierusalema i haapeapea ˈi ia Ezekiela?
2 Te peapea ra paha ïa te peropheta haapao maitai ra o Ezekiela i te manaˈoraa i te hiero o te Atua e vai noa ra ei huˈahuˈa tau hanere kilometera i te atea, ei faaearaa ano no te mau animala oviri. (Ieremia 9:11) Ua tavini to ˈna iho metua tane o Buzi ei tahuˈa i ǒ. (Ezekiela 1:3) E fanaˈo atoa o Ezekiela i taua atoa haamaitairaa ra ahiri e aita oia i hopoi-tîtî-hia e te feia hui arii no Ierusalema i te matahiti 617 H.T.T. ra, a taurearea noa ˈi oia. I teie nei fatata e 50 matahiti to ˈna, ua ite paha o Ezekiela e eita oia e ite faahou ia Ierusalema e eita atoa oia e apiti atu i roto i te patu-faahou-raa i to ˈna hiero. A feruri na ïa i te faahiahiaraa no Ezekiela te iteraa i te hoê orama no nia i te hoê hiero hanahana!
3. (a) Eaha te fa o te orama a Ezekiela no nia i te hiero? (b) Eaha na tuhaa rahi e maha o te orama?
3 Ua horoa teie orama rahi, o te faaî e iva pene o te buka a Ezekiela, i te hoê tǎpǔ o te haapuai i te faaroo o te mau ati Iuda. E haamau-faahou-hia te haamoriraa viivii ore! I roto i te mau senekele i muri mai, tae roa atoa mai i to tatou nei mahana, ua riro taua orama ra ei faaitoitoraa i te feia e here ia Iehova. Nafea râ? E hiˈopoa anaˈe na mua eaha te auraa o teie orama parau tohu no te mau ati Iuda e faatîtîhia ra. E maha tuhaa rahi to te reira: te hiero, te pǔpǔ tahuˈa, te raatira, e te fenua.
Te hiero i patu-faahou-hia
4. Ihea Ezekiela i te afairaahia i roto i ta ˈna orama, eaha ta ˈna i ite, e na vai i haamataitai ia ˈna?
4 Na mua, ua afaihia o Ezekiela i nia i “te hoê mouˈa teitei roa.” I nia i taua mouˈa ra i te pae apatoerau, te vai ra te hoê hiero rahi, mai te hoê oire i patuhia. Te aratai ra te hoê melahi “mai te veo oia i te huru i te hiˈoraa ˈtu,” i te peropheta ia haaati haere i te hiero. (Ezekiela 40:2, 3) A tupu noa ˈi te orama, te hiˈo noa ra Ezekiela i te melahi ia faito maitai oia i na uputa e ono hoê â faito o te hiero e to ratou mau piha tiairaa, i te hoê aua i rapae mai, te hoê aua i roto mai, te mau piha tamaaraa, te hoê fata, e te vahi Moˈa e te vahi Moˈa Roa o te vahi haamoriraa o te hiero.
5. (a) Eaha te haapapuraa ta Iehova i horoa ia Ezekiela ra? (b) Eaha “te mau tino o to ratou mau arii” tei tia ia tatarahia mai roto mai i te hiero, e no te aha mea faufaa te reira?
5 I muri iho, e fa mai o Iehova iho i roto i te orama. E tomo oia i roto i te hiero a haapapu atu ai ia Ezekiela e e faaea noa Oia i reira. Te titau ra râ Oia ia tamâhia To ˈna fare, ma te parau e: “Teie nei râ, e tuu ê atu ratou i ta ratou taiata ia atea ê atu, e te mau tino o to ratou mau arii, e na ˈu e parahi i roto ia ratou e a muri noa ˈtu.” (Ezekiela 43:2-4, 7, 9) Papu maitai e teie “mau tino o to ratou mau arii,” o te mau idolo ïa. Ua haaviivii te mau arii e te taata orure hau no Ierusalema i te hiero o te Atua i te mau idolo e, i te pae hopea, ua faariro i taua mau mea ra ei arii no ratou. (A faaau e te Amosa 5:26.) E ere roa ˈtu teie mau idolo i te mau atua oraora, e mau mea pohe anaˈe râ e te viivii i te aro o Iehova. E tia ia faaatea-ê-hia ratou.—Levitiko 26:30; Ieremia 16:18.
6. Eaha ta te faitoraa i te hiero i haapapu?
6 Eaha te vahi faufaa o teie tuhaa o te orama? Te haapapu ra te reira i te feia e faatîtîhia ra e e tupu mau te haamau-faahou-raa i te haamoriraa viivii ore i roto i te hiero o te Atua. Hau atu â, ua riro te faitoraa i te hiero ei haapapuraa no ǒ mai i te Atua ra e e tupu mau â te orama. (A faaau e te Ieremia 31:39, 40; Zekaria 2:2-8.) E tamâ-roa-hia te haamoriraa idolo atoa. E haamaitai faahou â Iehova i to ˈna fare.
Te pǔpǔ tahuˈa e te raatira
7. Eaha te mau haamaramaramaraa e horoahia ra no nia i te mau ati Levi e te mau tahuˈa?
7 E tia atoa i te pǔpǔ tahuˈa ia tamâhia aore ra ia titiahia. Mea titauhia ia aˈohia te mau ati Levi no to ratou toparaa i roto i te haamoriraa idolo, area te mau tamaiti hui tahuˈa a Zadoka ra, e tia ïa ia haapopouhia e ia haamaitaihia no to ratou vai-viivii-ore-raa.a E fanaˈo faahou â râ teie nau pǔpǔ taata toopiti i te taviniraa i roto i te fare o te Atua o te faatia-faahou-hia—ma te feaa ore, tei te haapao-maitai-raa ïa o te taata taitahi. Hau atu â, ua faaoti Iehova e: “E na ratou e faaite i to ˈu ra mau taata i te huru-ê-raa i tei moˈa e [te mea o teie nei ao] ra, e faaite hoi ia ite [i te huru-ê-raa] i tei viivii e tei mâ.” (Ezekiela 44:10-16, 23; MN) No reira, e faaohipa-faahou-hia te pǔpǔ tahuˈa, e e haamaitaihia te faaoromai haapao maitai o te mau tahuˈa.
8. (a) O vai ma te mau raatira o Iseraela i tahito ra? (b) Eaha te ohipa ta te raatira o te orama a Ezekiela e rave ra i roto i te haamoriraa viivii ore?
8 E faaite atoa mai te orama i te hoê taata e parauhia ra te raatira. Mai te tau mai â o Mose, te vai noa ra iho â te mau raatira i roto i te nunaa. E nehenehe te parau Hebera ra na·siʼʹ no te taˈo ra raatira e faahitihia i nia i te upoo o te hoê utuafare, o te hoê opu fetii, aore ra o te hoê nunaa. I roto i te orama a Ezekiela, te aˈohia ra te feia faatere no Iseraela ei pǔpǔ no to ratou faatîtîraa i te nunaa e te aˈohia ra ratou ia riro ei mea maitai e te tia. Noa ˈtu râ e e ere oia i to te pǔpǔ tahuˈa, te rave ra te raatira i te hoê ohipa faufaa i roto i te haamoriraa viivii ore. E tomo oia e e haere oia i te aua i rapae e te mau opu e ere i to te opu tahuˈa ra, e parahi oia i te poretiko o te Uputa Hitia o te râ, e e horoa oia i te tahi mau mea ta te nunaa e tia ia pûpû. (Ezekiela 44:2, 3; 45:8-12, 17) Inaha, te haapapu ra te orama i te nunaa o Ezekiela e e haamaitaihia te nunaa e faahoˈi-faahou-hia mai na roto i te fanaˈoraa i te feia faatere hiˈoraa maitai, e mau taata o te turu i te pǔpǔ tahuˈa i roto i te faanahoraa i te nunaa o te Atua e o te riro ei mau hiˈoraa maitatai i te pae varua.
Te fenua
9. (a) Nafea te fenua e vahihia ˈi, o vai ma râ aita to ratou e tufaa? (b) Eaha te ô moˈa, e eaha to nia iho?
9 I te pae hopea, te ite ra tatou i roto i te orama a Ezekiela i te fenua o Iseraela. E vahihia te reira hoê tuhaa no te opu fetii taitahi. E tufaa atoa to te raatira. Area to te mau tahuˈa ra, aita ïa no te mea ua parau o Iehova e, “O vau hoi to ratou tufaa.” (Ezekiela 44:10, 28; Numera 18:20) Te faaite ra te orama e te tuhaa fenua i horoahia na te raatira, tei na pae e piti ïa o te hoê vahi taa ê i parauhia te ô moˈa. E tâpû fenua orapa teie i vahihia na roto e toru tuhaa roroa—to nia no te mau ati Levi i tatarahapa, to ropu no te mau tahuˈa, e to raro no te oire e ta ˈna fenua faaapuraa. E haamauhia te hiero o Iehova i roto i te tuhaa a te mau tahuˈa, i ropu i te fenua orapa i horoahia ei ô.—Ezekiela 45:1-7.
10. Eaha te auraa o te parau tohu no nia i te vahiraa i te fenua no te mau ati Iuda haapao maitai e faatîtîhia ra?
10 Auê ïa teie mau mea i te faaitoito mau i te mafatu o te feia e faatîtîhia ra! Te haapapuhia ra i te mau utuafare atoa e e tufaa to ratou i to ratou ra fenua. (A faaau e te Mika 4:4.) E tuuhia te haamoriraa viivii ore i te hoê vahi i faateiteihia e te faahiahia i reira. E a tapao na e, i roto i te orama a Ezekiela, e faaea te raatira, mai te mau tahuˈa atoa ra, i nia i te fenua i horoahia e te nunaa. (Ezekiela 45:16) No reira i roto i te fenua e faanaho-faahou-hia, e titauhia ia turu te nunaa i te ohipa a te feia ta Iehova i faataa ei upoo faatere, ma te faaroo e te auraro ia ratou. I te mau paeau atoa, e hiˈoraa teie fenua no te faanahonahoraa, te rave-amui-raa i te ohipa, e te ino ore.
11, 12. (a) Nafea Iehova e haapapu ai i to ˈna nunaa na roto i te parau tohu e e haamaitai oia i to ratou fenua i faanaho-faahou-hia? (b) O vai te faahohoˈahia ra e te mau raau i na hiti anavai?
11 E haamaitai anei Iehova i to ratou fenua? Te pahono maira te parau tohu i teie uiraa na roto i te hoê hohoˈa tamahanahana. Te tahe ra te hoê anavai mai roto mai i te hiero, e rahi noa mai te reira a tahe noa ˈi, e e riro roa mai ei tahora ia tae atu i roto i te Miti Pohe. I reira, e faaora faahou mai oia i te mau pape oraora ore e e tere maitai te hoê ohipa ravaai i te hoê tuhaa o te pae miti. E rave rahi mau tumu raau i te hiti anavai o te hotu mai i te roaraa o te matahiti, ma te horoa mai i te maa e te rapaauraa maˈi.—Ezekiela 47:1-12.
12 No te feia e faatîtîhia ra, te faahaamanaˈo maira e te haapapu ra teie parau tǎpǔ i te mau parau tohu o te faanaho-faahou-raa i horoa-aˈena-hia e o ta ratou i haafaufaa na. Ua faataa pinepine roa na te mau peropheta i faauruahia e Iehova i te hoê fenua no Iseraela i faanaho-faahou-hia e i taata-faahou-hia, mai te hoê paradaiso ra te huru. I roto i te mau parau tohu, ua hoˈi tamau noa mai te tumu parau o te mau fenua mârô e rarirari faahou mai. (Isaia 35:1, 6, 7; 51:3; Ezekiela 36:35; 37:1-14) No reira te nunaa e nehenehe ai e tiaturi e e tae mai te mau haamaitairaa rahi a Iehova mai te anavai e tahe ra mai roto mai i te hiero i faatia-faahou-hia. Na reira ïa te hoê nunaa i pohe i te pae varua e ora faahou mai ai. E haamaitaihia te nunaa e faanaho-faahou-hia na roto i te mau taata maitatai i te pae varua—e mau taata parau-tia e te aueue ore mai te mau tumu raau e vai ra i na hiti anavai i roto i te orama, e mau taata o te riro ei upoo faatere i roto i te patu-faahou-raa i te hoê fenua i vai ano na. Ua papai atoa o Isaia no nia i te mau “raau parau-tia” o te “patu i te mau vahi parari tahito ra.”—Isaia 61:3, 4.
Afea te orama e tupu ai?
13. (a) I roto i teihea auraa i haamaitai ai Iehova i to ˈna nunaa i faanaho-faahou-hia na roto i te mau “raau parau-tia”? (b) Nafea te tupuraa te parau tohu no nia i te Miti Pohe?
13 Ua inoino anei te feia i faatîtîhia e hoˈi ra i ǒ ratou? Aita roa ˈtu! Ua hoˈi te hoê toea i faanaho-faahou-hia i to ratou aiˈa here i te matahiti 537 H.T.T. I muri iho, i raro aˈe i te faatereraa a taua mau “raau parau-tia” ra—mai te papai parau ra o Ezera, te mau peropheta ra o Hagai e o Zekaria, e te tahuˈa rahi ra o Iosua—te patu-faahou-hia ra te mau fare i parari mea maoro aˈenei. Ua faatere te mau raatira mai ia Nehemia e ia Zerubabela, i te fenua ma te maitai e te tia. Ua faatia-faahou-hia te hiero o Iehova, e ua tae rahi faahou mai ta ˈna mau faanahoraa no te ora—te mau haamaitairaa ïa no te oraraa ia au i ta ˈna faufaa. (Deuteronomi 30:19; Isaia 48:17-20) Te hoê o te mau haamaitairaa, o te ite ïa. Ua haamata faahou te taviniraa a te pǔpǔ tahuˈa, e ua haapii te mau tahuˈa i te Ture i te nunaa. (Malaki 2:7) Ei faahopearaa, ua ora faahou mai te nunaa i te pae varua e ua riro faahou ei mau tavini hotu maitai no Iehova, mai tei faahohoˈahia e te Miti Pohe e ora faahou maira e e horoa faahou maira i te hoê ohipa ravaai tere maitai.
14. No te aha te parau tohu a Ezekiela e ite ai i te tahi atu â tupuraa hau aˈe i tei tupu i muri aˈe i to te mau ati Iuda hoˈiraa mai to ratou faatîtîraahia i Babulonia?
14 Teie noa anei te tupuraa o te orama a Ezekiela? Aita; te vai râ te hoê ohipa rahi roa ˈtu â. A hiˈo na: Eita e nehenehe e patu i te hiero ta Ezekiela i ite ia au i tei faataahia. Parau mau, ua haafaufaa te mau ati Iuda i taua orama ra e ua faaohipa tino roa ratou i te tahi mau tuhaa iti.b Teie râ, e rahi roa te hiero o te orama, eita e ô i nia i te Mouˈa Moria, i reira te vairaa te hiero tahito ra. Hau atu â, aita te hiero a Ezekiela i roto i te oire o te orama, i te hoê râ vahi atea e te taa ê, area te piti o te hiero ra, ua patuhia ïa i te vahi i faatiahia to mutaa iho, i roto mai i te mau patu o Ierusalema. (Ezera 1:1, 2) Hau atu â, aita hoê anavai i tahe aˈenei mai roto mai i te hiero no Ierusalema. No reira, ua ite noa to Iseraela i tahito ra i te hoê tuhaa o te tupuraa o te parau tohu a Ezekiela. Te vai ra ïa te hoê tupuraa rahi aˈe i te pae varua o teie orama.
15. (a) Afea te hiero pae varua o Iehova i te haamataraa? (b) Na te aha e faaite ra e aita te orama a Ezekiela i tupu i te roaraa o te oraraa o te Mesia i te fenua nei?
15 Papu maitai, e tia ia tatou ia imi i te tupuraa o te orama a Ezekiela i roto i te hiero pae varua o Iehova, o ta te aposetolo Paulo ïa i tuatapapa hohonu i roto i te buka ra Hebera. Ua haamata te reira hiero i to Iesu Mesia faatavairaahia ei Tahuˈa Rahi i te matahiti 29 T.T. ra. Ua tupu anei râ te orama a Ezekiela i te tau o Iesu? Aita iho â ïa. Ei Tahuˈa Rahi, ua faatupu Iesu i te auraa parau tohu o te Mahana Taraehara na roto i to ˈna bapetizoraa, to ˈna pohe tusia, e to ˈna tomoraa ˈtu i roto i te vahi Moˈa Roa, te raˈi mau ra. (Hebera 9:24) Ma te faahiahia râ, aita roa ˈtu te orama a Ezekiela e faahiti ra i te parau no te tahuˈa rahi aore ra no te Mahana Taraehara. E au ra ïa e aita te orama e faataa maira i te senekele matamua o to tatou tau. I teihea ïa tau te reira e tano ai?
16. Te faahaamanaˈo maira te vahi i tupu ai te orama a Ezekiela i teihea ˈtu â parau tohu, e nafea te reira e tauturu ai ia tatou ia taa i te taime e tupu rahi ai te orama a Ezekiela?
16 Ei pahonoraa, e hoˈi faahou anaˈe i nia i te orama ra. Teie ta Ezekiela i papai: “I te orama e te Atua i te aratairaa oia ia ˈu i te fenua o Iseraela, e ua tuu ihora ia ˈu i nia i te hoê mouˈa teitei roa ra, e hohoˈa oire tei pihai iho tei te pae i apatoerau ra.” (Ezekiela 40:2) Te faahaamanaˈo maira te vahi tupuraa o te orama, oia hoi te “mouˈa teitei roa ra,” i te Mika 4:1: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia ˈi te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene i reira.” Afea teie parau tohu e tupu ai? Te faaite ra te Mika 4:5 e e haamata te reira a haamori noa ˈi te mau nunaa i te mau atua hape. Oia mau, i to tatou nei ïa tau, “i te mau mahana hopea ra,” e faateiteihia ˈi e e haamau-faahou-hia ˈi te haamoriraa viivii ore i to ˈna parahiraa mau i roto i te oraraa o te mau tavini a te Atua.
17. Nafea te parau tohu a te Malaki 3:1-5 e tauturu ai ia tatou ia taa afea te hiero o te orama a Ezekiela i te tamâraahia?
17 Eaha tei tauturu i teie haamau-faahou-raa? A haamanaˈo na e i roto i te ohipa faufaa roa ˈˈe o te orama a Ezekiela, te haere maira Iehova i roto i te hiero e e titau oia ia tamâhia to ˈna fare i te haamoriraa idolo. Afea te hiero pae varua a te Atua i te tamâraahia? I roto i te Malaki 3:1-5, te tohu ra Iehova i te hoê tau i reira oia e ‘tae mai ai i to ˈna ra hiero,’ ma te apeehia e ta ˈna “vea a te faufaa,” o Iesu Mesia. Eaha te tumu? “E au hoi oia i te auahi a te tamâ [“ario,” MN] ra, e mai te pua a te tamâ ahu ra.” Ua haamata teie tamâraa i te tau o te tamaˈi rahi matamua. Eaha te faahopearaa? Ua parahi mai Iehova i roto i to ˈna fare e ua haamaitai oia i te fenua pae varua o to ˈna nunaa mai te matahiti 1919 maira. (Isaia 66:8) E nehenehe ïa tatou e parau e e tupuraa faufaa roa to te parau tohu a Ezekiela no nia i te hiero i te mau mahana hopea nei.
18. Afea te orama o te hiero e ite ai i to ˈna tupuraa hopea?
18 Mai te tahi atu mau parau tohu no nia i te faanaho-faahou-raa, e tupuraa ê atu â to te orama a Ezekiela, e tupuraa hopea ïa, i roto i te Paradaiso. I te reira roa tau e roaa ˈi i te huitaata parau-tia te mau haamaitairaa taatoa no roto mai i te faanahonahoraa o te hiero o te Atua. I reira te Mesia e faaohipa ˈi i te faufaa o to ˈna tusia taraehara, ma te apeehia e ta ˈna pǔpǔ tahuˈa i nia i te raˈi ra 144 000. E arataihia te mau taata faaroo atoa e faaterehia e te Mesia i te tia-roa-raa. (Apokalupo 20:5, 6) Teie râ, e ere te Paradaiso te tupuraa matamua o te orama a Ezekiela. No te aha e ore ai?
Te huti ra te orama i te ara-maite-raa i nia i to tatou nei tau
19, 20. No te aha e tia ˈi i te orama ia tupu ma te rahi i teie mahana eiaha râ i roto i te Paradaiso?
19 Ua ite o Ezekiela i te hoê hiero te tia ia tamâhia i te haamoriraa idolo e te faaturi pae varua. (Ezekiela 43:7-9) Eita iho â ïa te reira e tano i te haamoriraa a Iehova i roto i te Paradaiso. Hau atu â, te faahohoˈa ra te mau tahuˈa o te orama i te pǔpǔ tahuˈa i faatavaihia e vai noa râ i nia i te fenua, eiaha râ i muri aˈe i to ratou tia-faahou-raa i te raˈi aore ra i roto i te Mileniuma. No te aha? A tapao na e te faaitehia ra te mau tahuˈa e tavini ra i roto i te aua i roto mai. Ua faaite te tahi mau tumu parau o Te Pare Tiairaa e te faataipe ra teie aua i te tiaraa pae varua otahi o te mau tahuˈa apiti a te Mesia a vai noa ˈi ratou i nia i te fenua.c A hiˈo atoa na e te haamatara maira te orama i te tiaraa taata hara o te mau tahuˈa. Te faauehia ra ratou e pûpû i te mau tusia no ta ratou iho mau hara. Te faaarahia ra ratou no nia i te atâtaraa e riro mai ei mea viivii—i te pae varua e i te pae morare. Aita ïa ratou e faahohoˈa ra i te feia faatavaihia i faatiahia, ta te aposetolo Paulo i papai e: “E oto mau hoi te pu, e e faatiahia tei pohe ma te tahuti ore.” (Korinetia 1, 15:52; Ezekiela 44:21, 22, 25, 27) E amui e e tavini tia ˈtu te mau tahuˈa i roto i te orama i te nunaa. E ere ïa mai te reira i roto i te Paradaiso, tei te raˈi hoi te pǔpǔ tahuˈa. Te horoa maira ïa te orama i te hoê hiˈoraa maitai no nia i te rave-amui-raa te feia faatavaihia i te ohipa e te “feia rahi roa” i nia i te fenua i teie mahana.—Apokalupo 7:9; Ezekiela 42:14.
20 No reira, te tohu maira te orama a Ezekiela no nia i te hiero, i te mau faahopearaa maitatai o te hoê tamâraa i te pae varua e tupu ra i teie mahana. Eaha râ ïa te auraa no outou? E ere teie i te hoê piri faaroo papu ore. E auraa mau to teie orama e ta outou haamoriraa i te Atua mau hoê ra o Iehova i te mahana taitahi. I roto i ta tatou tumu parau i muri nei, e ite mai tatou nafea râ.
[Nota i raro i te api]
a Ua haaputapû paha te reira ia Ezekiela iho, no te mea ua parauhia e no roto oia i te utuafare hui tahuˈa o Zadoka.
b Ei hiˈoraa, te parau ra te Mishna i tahito ra e i roto i te hiero i patu-faahou-hia, ua hamanihia te fata, na uputa e piti pae o te hiero, e te vahi tunuraa maa ia au i te orama a Ezekiela.
c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1996, api 16; 1 no Mati 1973, api 142 (Farani).
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te tupuraa matamua o te orama a Ezekiela no nia i te hiero e ta ˈna pǔpǔ tahuˈa?
◻ Nafea te orama a Ezekiela no nia i te tufaraa fenua i te tupu-matamua-raa?
◻ I te faanaho-faahou-raahia o Iseraela i tahito ra, o vai tei ohipa mai te mau raatira haapao maitai, e o vai tei ohipa mai te mau “raau parau-tia”?
◻ No te aha e tia ˈi i te orama a Ezekiela no nia i te hiero ia tupu ma te rahi i te anotau hopea?