E nehenehe te tiaturi e haamau-faahou-hia!
NOA ˈTU e ua riro te ereraa i te tiaturi e itehia ra ei tapao no ‘te anotau hopea,’ ua ite-atoa-hia te reira mau tausani matahiti aˈenei. (Timoteo 2, 3:1) Ua fa na mua mai te reira i te hoê vahi eita roa ˈtu e manaˈohia—te hoê paradaiso. Te parau ra te Bibilia no taua vahi ra e: “Ua ô hoi te Atua ra o Iehova i te ô i te pae i te hitia o te râ i Edene ra, e ua tuu ihora oia i te taata ta ˈna i hamani ra i reira. Ua faatupu te Atua ra o Iehova i te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa, i taua fenua ra; e te raau ora i ropu i taua ô ra, e te raau e ite ai i te maitai e te ino.”—Genese 2:8, 9.
E turama te mau irava i muri aˈe i te taairaa e vai ra i rotopu i teie parau e te ereraa i te tiaturi o te tau apî. Te taio nei tatou e: “Ua parau maira te Atua ra o Iehova i te taata, na ô maira, E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:16, 17) Te vai ra anei te tumu e feaa ˈi Adamu no nia i ta Iehova i parau?
Te taio nei tatou e: “E paari rahi to te ophi i to te mau manu avae maha atoa o te fenua, i ta te Atua ra ta Iehova i hamani ra; e ua na ô maira oia i te vahine, Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei? Ua parau atura te vahine i taua ophi ra, E amu mâua i to te mau raau atoa o te ô nei; maori râ o to taua raau i ropu i te ô nei, ua parau mai ïa te Atua e, Eiaha orua e amu i to reira; eiaha hoi orua e rave noa ˈtu; a pohe orua. Ua parau maira taua ophi ra i te vahine, E ore roa orua e pohe: ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino. E ite aˈera te vahine, e raau maitai ei maa, e te au hoi i te mata ia hiˈo atu, e te raau hinaaro hoi ia noaa te ite; ua rave ihora oia i te maa no nia i taua raau ra, amu ihora, hopoi atura hoi i ta te tane, amu atoa ihora hoi oia.”—Genese 3:1-6.
Na roto i te tâuˈa-ore-raa i te faaararaa a te Atua, ua faaite Adamu e o Eva e te erehia ra raua i te tiaturi ia Iehova. Ua faaau raua ia raua iho i nia i te enemi o te Atua ra o Satani tei paraparau ia Eva na roto i te hoê ophi mau. Te erehia ra Satani i tiaturi i te huru faatereraa a Iehova. No reira e no to ˈna mafatu teoteo e te titau i te mea teitei, ua orure hau oia i te Atua e ua aratai oia i te taata ia na reira atoa. Ua turai oia ia raua ia manaˈo e eita e nehenehe e tiaturi i te Atua.
Eaha te faahopearaa? Te mau taairaa ino
Ua ite mai paha outou e mea fifi na te mau taata e ore e tiaturi ia vetahi ê, ia atuatu i te mau auhoaraa. Ua papai o Publilius Syrus, te hoê taata papai buka Latino no te senekele matamua hou to tatou nei tau e: “O te tiaturi te taairaa hoê roa o te auhoaraa.” Na roto i to raua orureraa hau, ua faaite Adamu e o Eva e aita raua e tiaturi ra i te Atua. No reira, aita iho â ïa e tumu e tiaturi ai te Atua ia raua. Ei faahopearaa no te ereraa i te tiaturi, ua erehia na taata matamua i te auhoaraa o te Atua. Aita e faaiteraa e ua paraparau faahou te Atua ia raua i muri aˈe i to ˈna faautuaraa ia raua no to raua orureraa hau.
Ua ino-atoa-hia te mau taairaa i rotopu ia Adamu e o Eva. Ua faaara Iehova ia Eva e: “E fanau mai ta oe tamarii ma te mauiui; e e auraro oe i to tane, e [“e mana oia i nia ia oe,” MN].” (Genese 3:16) Te parau ra te Bible de Jérusalem e: “E riro oia ei fatu i nia ia oe.” Eita Adamu e faaohipa i te aratairaa î i te here i nia i ta ˈna vahine, mai ta te Atua i hinaaro, e riro râ oia i teie nei ei tavana no ˈna, ei fatu i nia ia ˈna.
I muri aˈe i to raua hararaa, ua tamata Adamu i te pari i ta ˈna vahine. I to ˈna manaˈoraa, no to ta ˈna vahine i rave i tiavaruhia ˈi raua mai roto mai i te ô maitai roa i roto i te hoê fenua aita i faanehenehehia, ma te utua o te rave-tîtî-raa i te ohipa i roto i te mau huru tupuraa tia ore hou a hoˈi ai i te repo. (Genese 3:17-19) E nehenehe tatou e feruri e ua riro te reira ei tumu tatamaˈiraa i rotopu ia raua. Peneiaˈe ua riri roa Adamu e ua parau oia e eita oia e faaroo faahou ia Eva. Peneiaˈe ua manaˈo oia e mea tano ia parau atu ia ˈna e, ‘Mai teie atu nei, o vau te raatira!’ I te tahi aˈe pae, peneiaˈe ua ite Eva e aita Adamu i manuïa i roto i ta ˈna hopoia upoo o te utuafare a erehia oia i te tiaturi ia ˈna. I roto i te mau tupuraa atoa, na roto i te faaiteraa e ua erehia raua i te tiaturi i te Atua, ua erehia na taata i to raua auhoaraa e oia e ua faaino raua i to raua taairaa te tahi i te tahi.
O vai ta tatou e nehenehe e tiaturi?
E ere te mau taata atoa te au ia tiaturihia, mai ta te hiˈoraa o Adamu e o Eva e faaite ra. Nafea tatou e ite ai o vai te au e o vai te ore e au ia tiaturihia?
Te faaara maira te Salamo 146:3 e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” E i roto i te Ieremia 17:5-7, te taio nei tatou e: “Ia katarahia te taata e tiaturi i te taata ra, o tei faariro i te taata ei rima tauturu ia ˈna, o tei taiva to ˈna aau ia Iehova.” I te tahi aˈe pae, “e ao to te taata i tiaturi ia Iehova, o to ˈna ïa uruairaa mau o Iehova.”
Parau mau, e ere i te mau taime atoa mea hape te tiaturiraa i te taata. Te haapapu noa ra teie mau irava e eita roa ˈtu e hape te tiaturiraa i te Atua, i te tahi râ taime e nehenehe te tiaturiraa i te taata hara e aratai i te ati. Ei hiˈoraa, te taata e tiaturi ra i te taata no te faatupu i te mau mea o te Atua anaˈe te nehenehe e rave—faaora i te taata e hopoi mai i te hau taatoa e te ino ore—te arataihia ra ïa ratou i te inoino.—Salamo 46:9; Tesalonia 1, 5:3.
Oia mau, e au te taata e te mau faanahonahoraa a te taata ia tiaturihia mai te peu noa e ohipa ratou ia au i te opuaraa e te mau faaueraa tumu a te Atua. No reira, mai te peu e titau tatou ia tiaturi vetahi ê ia tatou, e tia ia tatou ia parau i te parau mau, ia riro ei taata tia e te afaro. (Maseli 12:19; Ephesia 4:25; Hebera 13:18) Mea na roto noa i te peeraa i te haerea e au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e tano ai ia tiaturi vetahi ê ia tatou e ia riro te reira ei faaitoitoraa te tahi i te tahi.
Te haamau-faahou-raa i te tiaturi
E tumu papu ta te mau Ite no Iehova no te tiaturi i te Atua e no te faaitoito ia vetahi ê ia na reira atoa. E Atua haapao maitai o Iehova, e nehenehe e tiaturi noa e e rave oia i ta ˈna i parau, no te mea ‘e ore e tia i te Atua ia haavare.’ Eita roa ˈtu te tiaturi i te Atua î i te here e aratai i te inoino.—Hebera 6:18; Salamo 94:14; Isaia 46:9-11; Ioane 1, 4:8.
Te mau taata i tahoê maite i roto i te tiaturiraa ia Iehova e o te ora ia au i ta ˈna mau faaueraa tumu, te turai-puai-hia ra ïa ratou ia tiaturi te tahi i te tahi. I roto i te hoê ao e erehia ra i te tiaturi, auê ïa te oaoa ia ite mai i te mau taata e nehenehe e tiaturihia! A feruri na i te taa-ê-raa o te ao ahiri e e nehenehe tatou e tiaturi roa i ta te mau taata atoa e parau aore ra e rave! I roto i te ao apî e fatata maira ta te Atua i tǎpǔ, te reira mau â te tupu. Eita roa ˈtu e ite-faahou-hia te ereraa i te tiaturi!
Te hinaaro ra anei outou e ora i reira? Mai te peu e e, te titau atu nei te mau Ite no Iehova ia outou ia haapuai i to outou tiaturi i te Atua e i ta ˈna mau tǎpǔ na roto i te haapii-hau-atu-â-raa i ta ˈna mau titauraa no te ora. E horoa mai te hoê haapiiraa i te Bibilia i te haapapuraa e te vai mau ra te Atua, e te tâuˈa maira oia i te vai-maitai-raa o te huitaata, e fatata roa oia i te faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei na roto i ta ˈna Basileia. Tau mirioni taata tei haapii i te tuu i te tiaturiraa i nia i te Atua e ta ˈna Parau, te Bibilia. E oaoa te mau Ite no Iehova i te rave i te faahiˈoraa i mua ia outou no te taviniraa i te huiraatira na roto i te hoê haapiiraa Bibilia ta ratou e pûpû ma te tamoni ore. Aore ra a papai i te feia nenei i teie vea no te mau parau faaite hau.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
E aratai te ereraa i te tiaturi i te Atua i te mau taairaa ino i rotopu i te taata
[Parau iti faaôhia i te api 6]
E nehenehe e tiaturi i te taata mai te peu noa e ohipa ratou ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua