Eaha te tumu o te ereraa i te tiaturi?
‘E NEHENEHE mau anei e tiaturi i te mau taata atoa i to tatou nei mahana?’ Peneiaˈe ua faaroo aˈena outou ia ui te tahi mau taata i inoino i teie uiraa. Aore ra peneiaˈe ua ui aˈena atoa outou iho i teie uiraa i to outou farereiraa i te ahoaho no te hoê ohipa i tupu i roto i to outou oraraa.
Ma te feaa ore, na te ao atoa nei, te ere ra te tiaturi i te mau faanahonahoraa e i te tahi atu mau taata. Mea pinepine, ua tano iho â teie ereraa i te tiaturi. E tiaturi mau anei te mau taata atoa e e tapea te rahiraa o te feia politita i te mau parau ta ratou i tǎpǔ hou a maitihia ˈi ratou? Ua faaite mai te hoê uiuiraa manaˈo i na tamarii haapii 1 000 no Helemani i te matahiti 1990 e 16,5 % o ratou te tiaturi e e nehenehe ta te feia politita e faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei, ua tataipiti râ tei faaite e te feaa rahi ra ratou. Ua parau te rahiraa e aita ratou e tiaturi ra e mea aravihi te feia politita no te faatitiaifaro i te mau fifi e te hinaaro mau ra ratou e na reira.
Te autâ ra te vea ra Stuttgarter Nachrichten e: “Mea rahi roa te feia politita e feruri na mua i to ratou iho mau maitai e i muri iho, mai te peu e e nehenehe, i to te feia i maiti ia ratou.” Hoê â manaˈo to te mau taata no te tahi atu mau fenua. Ua parau te vea ra The European no nia i te hoê fenua e: “Mea tano mau to te feia apî faaite-tahaa-raa i to ratou manaˈo no nia i te feia politita, hoê â hoi te manaˈo o te feia paari aˈe.” Ua tapao te vea ra e ‘mea pinepine te feia maiti i te maiti eiaha te mau pǔpǔ politita ia faatere faahou.’ Ua parau te vea ra i muri aˈe e: “E ite oioi te mau taata atoa e faaea maa taime rii i rotopu i te feia apî [i taua fenua ra] e ua erehia ratou i te tiaturi e ua painu roa ratou.” Teie râ, aita anaˈe te huiraatira e tiaturi faahou ra, mea iti roa ta te hoê faatereraa hau manahune e nehenehe e rave. Ua tapao te Peretiteni tahito no te mau Hau Amui no Marite o John F. Kennedy i te hoê mahana e: “Te niu e manuïa ˈi te faatereraa, ia tiaturi ïa te huiraatira.”
No nia i te tiaturiraa i te ao o te imiraa moni, e rave rahi taata teie e haamarirau nei no te topa-taue-raa te ohipa faanavairaa faufaa e te inoraa te mau tabula ia noaa oioi te moni. I to te mau faufaa a te ao nei tauiui-noa-raa i te avaˈe Atopa 1997, ua faahiti te hoê vea i “te hoê ereraa i te tiaturi rahi mau e i te tahi taime i feruri-ore-hia” e no nia i “te maˈi pee o te tiaturi-ore-raa.” Te parau atoa ra te vea ra e “no te ereraa rahi i te tiaturi [i roto i te hoê fenua i Asia], e au ra e te haamǎtaˈuhia ra . . . te faatereraa iho.” Ei haapotoraa, te parauhia ra teie manaˈo papu mau: “Te niu o te ohipa faanavairaa faufaa, o te tiaturi ïa.”
Aita atoa te haapaoraa i manuïa i te faatupuraa i te tiaturi. Ua parau te vea faaroo Helemani ra Christ in der Gegenwart ma te peapea e: “Te tamau noa ra te faito tiaturi o te taata manahune i te Ekalesia i te topa.” I rotopu i na matahiti 1986 e 1992, ua topa te numera o to Helemani e tiaturi rahi aore ra ma te faito au noa i te ekalesia mai te 40 % i raro i te 33 %. I Helemani Hitia o te râ, inaha, ua topa roa i raro mai i te 20 %. I te tahi aˈe pae, ua maraa te numera o te feia e tiaturi rii aore ra aita roa ˈtu i te ekalesia mai te 56 % i nia i te 66 % i Helemani Tooa o te râ e i nia i te 71 % i Helemani Hitia o te râ.
Ua topa atoa te tiaturi i roto i te tahi mau tuhaa ê atu i te politita, te faanavairaa faufaa, e te haapaoraa—na pou e toru o te totaiete taata nei. Te tahi atu â hiˈoraa, o te faaohiparaa ïa i te ture. Ua aueue maitai te tiaturi o te taata no te mau aperaa e vai ra i roto i te pǎpǎ ture no nia i te mau ohipa ino, te mau fifi no te faaohipa i te ture ma te parau-tia, e te mau faaotiraa tia ore a te tiribuna. Ia au i te vea ra Time, “no te inoino o te huiraatira e o te mau mutoi, aita ratou e tiaturi faahou ra i te hoê faanahonahoraa o te tamau noa i te tuu i te mau taata ohipa ino atâta i rapae.” No te mau pariraa e ua petahia te mau mutoi e ua hamani ino ratou i te taata, ua topa taue atoa te tiaturi i te mutoi.
No nia i te polititaraa e te tahi mau nunaa, ua faaore te mau oreroraa parau no te hau manuïa ore e te mau tǎpǔraa e faaea i te tamaˈi aita i faaturahia, i te tiaturi. Ua faataa maite o Bill Richardson, tia no te mau Hau Amui no Marite i te mau Nunaa Amui, i te tumu o te fifi no te haamau i te hau i te pae Hitia o te râ no Ropu, na roto i te parau-noa-raa e: “Te ere ra te tiaturi.”
I taua noâ taime ra, i te faito o te taata taitahi, e rave rahi taata te erehia ra i te tiaturi tae noa ˈtu i te fetii piri e te mau hoa, te feia iho ta te taata e imi ia taahia mai e ia tamǎrûhia ratou ia fifihia ratou. E au maite te reira i te huru tupuraa ta te peropheta Hebera o Mika i faataa: “Eiaha outou e tiaturi noa ˈtu i te taua; eiaha outou e vare i te aratai: tapiri maite i to vaha i tei taoto i roto i to ee ra.”—Mika 7:5.
Te hoê tapao no te anotau hopea
Aita i maoro, ua faahitihia te mau parau a te taata Helemani tuatapapa i te feruriraa o Arthur Fischer: “Ma te peapea mau, i te mau paeau atoa, ua topa roa te tiaturi i te haereraa i mua o te totaiete e i to te taata iho oraraa no a muri aˈe. Te feaa nei te mau taurearea e e nehenehe te mau faanahonahoraa a te totaiete e tauturu ia ratou. Ua ore roa to ratou tiaturi, i te politita anei, te haapaoraa, aore ra i te tahi atu â faanahonahoraa.” E ere i te mea maere ia faahiti te taata tuatapapa i te oraraa totiale o Ulrich Beck no nia i te hoê “peu tumu o te feaaraa” i te mau mana, te mau faanahonahoraa e te feia ite i vai maoro.
I roto i te hoê peu tumu mai teie, e fariu ê e e faarue te taata i te mau huru mana atoa e e ora ratou ia au i ta ratou iho mau ture, a rave ai i te mau faaotiraa ma te ore e tâuˈa i te mau manaˈo aore ra i te aratairaa a vetahi ê. E riro te tahi pae ei mea manaˈo ino, peneiaˈe ei mea faatura ore ia ohipa ratou e te feia ta ratou e manaˈo ra e eita e nehenehe e tiaturi-faahou-hia. E faaitoito teie huru feruriraa i te hoê huru tupuraa maitai ore, mai tei faataahia i roto i te Bibilia: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:1-5; Maseli 18:1) Oia mau, te ereraa i te tiaturi i teie mahana, e tapao ïa no ‘te anotau hopea nei.’
I roto i te hoê ao e erehia ra i te tiaturi, i î i te taata mai tei faataahia i nia ˈˈe, eita e nehenehe e fanaˈo maitai i te ora. Mea tano anei ia manaˈo e e taui te mau mea? E nehenehe anei e faaruru i te ereraa i te tiaturi? Mai te peu e e, nafea ïa e afea?