VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/6 api 20-23
  • Te amoraa i te hopoia e haapao i te utuafare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te amoraa i te hopoia e haapao i te utuafare
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E haapao i te pae materia e i te pae varua
  • “Ia parahi noa oe i roto i te fare”
  • A faaau ohie e a tamau maite
  • Te tautururaa i te mau tamaroa e tamahine “otare”
  • Te haamauraa i te hoê utuafare puai i te pae varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E te mau metua, a aupuru i te mau hinaaro o to outou utuafare
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • A haapii i ta orua mau tamarii ia here ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • A haapii tamau i te Parau a te Atua e te utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/6 api 20-23

Te amoraa i te hopoia e haapao i te utuafare

“E TE [mau] metua [tane] ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo [e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa].” (Ephesia 6:4; MN) Na roto i teie mau parau faauruahia, te tuu nei te aposetolo Paulo ma te maramarama i te hopoia e haapao i te utuafare i to ˈna vahi mau—i nia i te tapono o te metua tane.

I roto i te rahiraa o te mau utuafare, e ere o te metua tane anaˈe te haapao i ta ˈna mau tamarii. Te amo atoa ra ta ˈna vahine, te metua vahine o ta ˈna mau tamarii, ma te oaoa i te hopoia e ta ˈna tane. No reira te Arii ra o Solomona i parau ai e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te [“ture,” MN] a to metua vahine ra.”—Maseli 1:8.

E haapao i te pae materia e i te pae varua

Eita te mau metua o te here nei i ta ratou mau tamarii, e tâuˈa ore ia ratou ma te opuahia. Oia mau, ia na reira te mau Kerisetiano, mai te mea ra ïa e te faarue ra ratou i to ratou faaroo, o ta tatou ïa faaotiraa ia au i ta Paulo i parau atu ia Timoteo e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8; MN) Te taa ra i te mau Kerisetiano e no te rave i te mau tamarii i roto i “te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa,” eita ïa e navai noa te horoaraa i te mau mea materia e hinaarohia e ratou.

A hiˈo na i te faaueraa ta Mose i horoa i te nunaa Iseraela, i to ratou puhaparaa i te mau peho no Moabi, na mua iti noa ˈˈe ratou a tomo ai i roto i te Fenua Tǎpǔhia. I reira, ua faahiti faahou oia i te mau ture a te Atua e ua faaue atura ia ratou e: “E vaiiho outou i taua mau parau na ˈu nei i roto i to outou [mafatu], e i roto i to outou [nephe].” (Deuteronomi 11:18; MN) Na mua ˈtu, ua faahaamanaˈo oia ia ratou e e tia ia ratou ia here ia Iehova ma to ratou mafatu, to ratou nephe, e to ratou puai atoa, ia ˈna i parau e: “Teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to [“mafatu,” MN] e vai ai.” (Deuteronomi 6:5, 6) E mea faufaa roa no te mau metua ati Iseraela ia faaô i te mau parau o te Ture a te Atua i roto i to ratou mafatu. Ua nehenehe mau â te mau metua ati Iseraela, ma te mafatu tei î i te mauruuru no te mau mea i te pae varua, e faaroo i te mau parau a Mose i muri iho e: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei [a te Ture a te Atua]; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.”—Deuteronomi 6:7; 11:19; a faaau e te Mataio 12:34, 35.

A tapao na e e tia i te mau metua tane ia “haapii tamau maite” e ia “parau” i taua mau parau ra i ta ratou mau tamarii. Te faataa nei te Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary i te parau ra “haapii tamau maite” e “haapii e e faaô ma te na nia iho noa aore ra ma te aˈo pinepine.” Ia paraparau anaˈe te mau metua no nia i te Ture a te Atua i te mau mahana atoa—i te poipoi, te avatea, e te po—e ite rahi ïa ta ratou mau tamarii i te reira. Ia ite anaˈe te mau tamarii i te here o to ratou mau metua no te Ture a te Atua, e turai-atoa-hia ratou ia faatupu i te hoê taairaa piri e o Iehova. (Deuteronomi 6:24, 25) Te vahi anaanatae, ua faaue taa ê o Mose i te mau metua tane ia haapii i ta ratou mau tamarii ‘ia parahi noa ratou i roto i te fare.’ Teie huru haapiiraa, e tuhaa ïa no te haapao i te utuafare. Eaha râ ïa i teie mahana?

“Ia parahi noa oe i roto i te fare”

“E ere i te mea ohie,” o ta Janet ïa, te hoê metua vahine kerisetiano e maha tamarii ta ˈna, e faataa ra.a “E tia ia oe ia tamau maite noa,” o ta ta ˈna tane, o Paul ïa e faˈi ra. Mai e rave rahi atu â mau metua Ite, te tutava nei o Paul raua o Janet i te haapii i te Bibilia i ta raua mau tamarii hoê aˈe taime i te hebedoma. “Te tamata nei mâua i te faatupu i ta matou tauaparauraa Bibilia e te utuafare i te mau po Monire atoa i te hora faataahia,” o ta Paul ïa e faataa ra, ma te faˈi atoa e: “Eita râ e tupu noa mai te reira.” I te mea e e matahiapo nominohia oia i roto i ta ˈna amuiraa, e titauhia mai na oia i te tahi mau taime no te haere e faaafaro i te tahi mau fifi ru. Te tavini ra ta ˈna na tamarii matahiapo e piti ma te taime taatoa. Ua ite raua e ua riro taua mau po ra, ei mau taime hotu maitai no te farerei i te taata i roto i te taviniraa. No reira, ei utuafare, ua faaafaro ratou i te hora o ta ratou haapiiraa utuafare. “I te tahi mau taime, e faatere na matou i ta matou haapiiraa i muri iti noa ˈˈe i te tamaaraa i te po,” o ta Paul ïa e faataa ra.

Noa ˈtu e te faaite nei te mau metua ma te paari i te faaau ohie i nia i te taime o ta ratou haapiiraa utuafare, te tutava nei ratou i te tapea tamau i te reira. “Mai te peu e e tia ia taui i te hora o ta matou haapiiraa,” o ta te tamahine ra o Clare ïa e parau ra, “e tuu noa na o Papa i te hora apî i nia i te opani o te faatoetoeraa, ia ite hoi matou pauroa i te reira.”

Te haaputuputuraa no te hoê haapiiraa Bibilia tamau e te utuafare, e taime maitai roa ïa no te mau melo apî aˈe o te utuafare ia faaite i to ratou mau tapitapi e mau fifi i to ratou mau metua. E mea maitai roa teie huru haapiiraa ia ore oia ia faaterehia ma te etaeta roa, oia hoi e taio noa te mau tamarii i te mau pahonoraa o te mau uiraa i uihia i roto i ta ratou buka haapiiraa Bibilia. “Ua riro ta matou haapiiraa utuafare ei putuputuraa no te tauaparauraa,” o ta Martin ïa, e piti tamaiti ta ˈna, e faataa ra. “Ia putuputu anaˈe outou hoê taime i te hebedoma no te tauaparau i nia i te hoê tumu parau Bibilia, e ite outou e eaha te huru o to outou utuafare i te pae varua,” o ta ˈna ïa e parau ra. “E tauaparauhia i nia i te mau huru mea atoa. E ite outou e eaha te tupu ra i te fare haapiiraa, e te mea anaanatae roa ˈtu â, e ite outou e eaha te haerea o ta outou mau tamarii.” O te manaˈo atoa ïa o ta ˈna vahine ra o Sandra, e te oaoa rahi atoa nei oia i te haapiiraa utuafare. “Ia faatere anaˈe ta ˈu tane i te haapiiraa,” o ta ˈna ïa e faatia ra, “e rave rahi mea ta ˈu e haapii na roto i te faarooraa i te huru pahonoraa a ta ˈu nau tamaiti i ta ˈna mau uiraa.” I reira ïa o Sandra e faatano ai i to ˈna mau manaˈo no te tauturu i ta ˈna nau tamaroa. Te oaoa rahi nei oia i te haapiiraa no te mea te apiti atoa maira oia ma te itoito. Oia, i te mau taime o te haapiiraa utuafare, e ite te mau metua i te huru feruriraa o ta ratou mau tamarii.—Maseli 16:23; 20:5.

A faaau ohie e a tamau maite

Ia tae anaˈe i te taime o ta outou haapiiraa utuafare, e ite paha outou e mea oraora e mea anaanatae te hoê tamarii, area vetahi ê ra, e tia paha ia ratou ia faaitoitohia no te haamau i to ratou feruriraa e no te fanaˈo i te haapiiraa. Teie ta te hoê metua vahine kerisetiano e parau ra: “Mai tera iho â te oraraa utuafare! Ua ite oe e eaha te tia ia oe, ei metua, ia rave. Ia onoono râ oe i te faatere i te haapiiraa utuafare, e tauturu mai e e haamaitai mai o Iehova.”

E mea taa ê roa te maororaa e nehenehe ai te hoê tamarii e haamau i to ˈna feruriraa, ia au i to ˈna matahiti. E tâuˈa te metua ite maite i te reira. E pae tamarii ta te tahi nau taata faaipoipo, mai te 6 e tae atu i te 20 matahiti. Te parau nei o Michael, te metua tane, e: “A vaiiho e na te tamarii hopea e pahono i te uiraa matamua. I muri iho, a vaiiho i te mau tamarii paari aˈe ia horoa mai i te mau tuhaa iti e te mau manaˈo o ta ratou i faaineine.” Na roto i teie huru raveraa ma te ite maite i nia i ta ratou mau tamarii, e nehenehe ïa te mau metua e haapii ia ratou i te faufaaraa ia haapao ia vetahi ê. “E taa paha i te hoê o ta mâua nau tamaiti,” o ta Martin ïa e parau ra, “area te tahi atu tamaroa ra, e tia ïa oia ia tauturu-rahi-hia no te taa i te manaˈo. Te ite nei au e ua riro te taime haapiiraa ei taime haamataroraa no te faaite i te faaoromai kerisetiano e vetahi atu mau hotu o te varua.”—Galatia 5:22, 23; Philipi 2:4.

Ia ineine outou i te faaau ohie i te mau aravihi taa ê o ta outou mau tamarii e to ratou faito matahiti. Ua ite o Simon raua o Mark, e mau taurearea raua i teie nei, e i to raua apîraa, ua oaoa mau â raua i te haapii i te buka ra Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei e to raua nau metua. “E faahauti na to mâua metua tane ia mâua i te mau tuhaa taa ê,” o ta raua ïa e haamanaˈo ra. Te haamanaˈo ra to raua metua tane i to ˈna tuturiraa i raro no te hauti i te parabole o te ati Samaria maitai, e ta ˈna nau tamaiti. (Luka 10:30-35) “E hautiraa mau e te arearea roa.”

E rave rahi tamarii o te patoi nei i te tereraa matauhia o te hoê haapiiraa utuafare. E tia anei i te reira ia tapea i te mau metua ia ore e faatere faahou i te haapiiraa ia faanaho-anaˈe-hia? Eita, eita roa ˈtu. “Ua mau roa te maamaa i roto i te [“mafatu,” MN] o te tamarii [tamaroa aore ra tamahine],” o ta te Maseli 22:15 ïa e parau ra. Ua manaˈo te hoê metua vahine faaea hoê noa e eita e maraa ia ˈna ia faatere i te haapiiraa utuafare ia hiˈo anaˈe oia e te tâpû ra te mau haafifiraa e rave rahi taime, i te haapiiraa. Ua tamau maite râ oia. I teie nei, te faatura rahi nei ta ˈna mau tamarii ia ˈna, e te haafaufaa ra ratou i te here e te tapitapi ta ˈna i faaite na roto i te tamau-maite-raa i te faatere i te haapiiraa utuafare.

Te tautururaa i te mau tamaroa e tamahine “otare”

E tia i te mau matahiapo kerisetiano ia “faaamu i te nǎnǎ a te Atua.” (Petero 1, 5:2, 3) Ua riro te mau tere farereiraa tamau i te mau utuafare i roto i ta ratou mau amuiraa, ei mau taime no te haapopou i te mau metua e amo nei i ta ratou mau hopoia kerisetiano. Tei nia i to vai tapono te hopoia e haapii i te mau tamarii a te mau metua faaea hoê noa? Eiaha roa ˈtu e haamoe e na te metua te hopoia e haapii i te mau tamarii.

E tauturu te vai-ara-raa kerisetiano i te mau matahiapo ia ape i te mau huru tupuraa atâta mai te peu e e tia ia ratou ia rave i te tiaraa o te hoê metua tei faarue mai i te utuafare. Noa ˈtu e e nehenehe e piti taeae e haere e farerei i te hoê tuahine kerisetiano, e metua faaea hoê noa oia, e vai ara noa raua i te mau taime atoa, i roto i ta raua faanahoraa no te turu i te haapiiraa utuafare. I tera e tera taime, e riro te titau-manihini-raa i te mau tamarii (e, te metua faaea hoê noa atoa) ia apiti mai i roto i te haapiiraa utuafare a te matahiapo, ei mea faaitoito e te faufaa. Teie râ, eiaha roa ˈtu e haamoe e o Iehova to tatou Metua rahi i nia i te raˈi. E aratai mau â oia e e tauturu oia i te metua vahine ia faatere anaˈe oia i te hoê haapiiraa e ta ˈna mau tamarii, noa ˈtu e e o ˈna anaˈe te na reira ra.

E nafea ïa mai te peu e e mea au na te hoê taurearea te mau mea i te pae varua, aita râ to ˈna mau metua e tapitapi roa ra aore ra aita roa ˈtu, no ta raua mau hopoia i te pae varua? Eiaha roa ˈtu te mau tavini haapao maitai a Iehova e haaparuparu. “E horo tei ati ra ia oe [te Atua ra o Iehova] ei haapuraa,” o ta te papai salamo ïa i himene. “O oe mau te tauturu o te otare ra.” (Salamo 10:14) E tutava râ te mau matahiapo here i roto i te amuiraa, i te faaitoito i te mau metua i te haapao i ta ratou mau tamarii. E ani paha ratou i te faatupu i te hoê aparauraa utuafare e i te apiti atoa mai no te horoa i te tahi mau manaˈo tauturu ohie e nafea ratou paatoa ia haapii. Parau mau, eita ratou e rave i te hopoia a te mau metua, tei nia hoi i to ratou tapono te reira ia au i te mau Papai.

Te hinaaro ra te mau tamarii, aita hoi to ratou mau metua e farii ra i te faaroo, i te turu rahi. E riro te faaôraa mai ia ratou i roto i ta outou haapiiraa utuafare ei mea faufaa roa mai te peu e e farii to ratou mau metua. E haere na o Robert, e taata paari oia i teie nei e e utuafare to ˈna, i te mau putuputuraa kerisetiano e to ˈna nau metua, e toru matahiti noa ïa to ˈna. Te haamanaˈo ra oia i taua mau putuputuraa ma te au i muri aˈe atoa te faarueraa to ˈna nau metua i te amuiraa kerisetiano. I te ahururaa o to ˈna matahiti, ua farerei oia i te hoê tamaroa Ite, o tei afai ia ˈna i te mau putuputuraa. Ua haapao atura te mau metua o te tamaroa Ite ra ia Robert ma te oaoa, ei otare i te pae varua e i muri iho, ua haapii atura ia ˈna. Auaa teie haapaoraa î i te here, ua haere oioi atura oia i mua e i teie nei, te oaoa nei oia i te tavini ei matahiapo i roto i te amuiraa.

Ia patoi atoa anaˈe te mau metua ia haere ta ratou mau tamarii i mua, e ere o te mau tamarii anaˈe. E vai noa o Iehova ei Metua haapao maitai i nia i te raˈi. “Te metua o te mau otare, . . . o te Atua ïa i to ˈna ra parahiraa moˈa,” o ta te Salamo 68:5 ïa e parau ra. Ua ite te mau tamaroa e tamahine otare i te pae varua e e nehenehe ta ratou e huri tia ˈtu ia ˈna ra na roto i te pure, e na ˈna e turu mai ia ratou. (Salamo 55:22; 146:9) Te rohi nei te faanahonahoraa a Iehova e au i te hoê metua vahine ra, i te amo i ta ˈna hopoia e faaineine i te maa au maitai i te pae varua, o te operehia na roto i ta ˈna mau papai e i te mau putuputuraa a na amuiraa kerisetiano e 85 000 tiahapa na te ao nei. No reira, na roto i te tauturu i te pae varua a to tatou Metua ra o Iehova, e ta ˈna faanahonahoraa e au i te hoê metua vahine ra, te fanaˈo atoa nei te mau “otare” i te tahi faito o te haapiiraa Bibilia.

E tia i te mau metua kerisetiano, o te faatere tamau nei i te mau haapiiraa Bibilia utuafare e ta ratou mau tamarii, ia haapopouhia. E tia i te mau metua faaea hoê noa, o te tamau maite nei i te haamataro i ta ratou mau tamarii i roto i te mau raveraa a Iehova, ia haapao-taa-ê-hia e ia haapopouhia no ta ratou mau tutavaraa. (Maseli 22:6) Ua ite te feia atoa o te tapitapi nei no te mau tamarii otare i te pae varua, e te mauruuru ra to tatou Metua ra o Iehova i nia i te raˈi, i te reira. Te haapaoraa i te mau hinaaro i te pae varua o te hoê utuafare, e hopoia teimaha ïa. Teie râ, ‘eiaha e rohirohi, ei te tau mau outou e ooti ai ia ore outou ia toaruaru.’—Galatia 6:9.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 23]

Te hoê haapiiraa utuafare, e taime maitai roa ïa no te mau melo apî aˈe ia faaite i to ratou mau tapitapi i to ratou mau metua

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 20]

Harper’s

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono