VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/2 api 24-28
  • “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapiiraa no te taviniraa
  • Te haamataraa i te hoê toroa no te oraraa taatoa
  • Te mau haamaitairaa taa ê o te taviniraa
  • I Kanada e i Beletita
  • Ua rahi te ohipa i muri aˈe i te tamaˈi
  • Te faaauraa ˈtu i te mau huru tupuraa
  • Ua haapii mai to matou mau metua ia matou ia here i te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Haamaitai-rahi-hia no ta ˈu faaotiraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Te hoê tufaa kerisetiano varavara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • To ˈu peeraa i te mau taahiraa avae o to ˈu nau metua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/2 api 24-28

“E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora”

Faatiahia e Calvin H. Holmes

Tei te avaˈe Titema 1930, e no oti noa ˈtura vau i te faate i te mau puaatoro ufa i to Papa taeraa mai i te fare na ǒ mai i te hoê taata tapiri. “Na Wyman Tane i horoa mai i teie buka,” o ta ˈna ïa i parau a tatara mai ai oia i te hoê buka ninamu mai roto mai i to ˈna pute ahu. Teie to ˈna upoo parau Faaoraraa, tei neneihia e te Watch Tower Bible and Tract Society. Ua taio o Papa, mea varavara hoi oia i te taio, i taua buka ra e tae noa ˈtu i te maororaa po.

I MURI iho, ua rave maira o Papa i te tahi atu â mau buka mai te Maramarama e te Faahau-faahou-raa, tei neneihia e taua noâ Taiete ra. Ua itea mai ia ˈna te Bibilia tahito a Mama, e ua ara noa oia e tae noa ˈtu i te maororaa po no te taio i pihai iho i te hoê mori teitei. Ua tupu atura te hoê tauiraa rahi i nia ia Papa. I taua tau toetoe ra, ua paraparau mai oia ia matou tau hora te maoro—i to ˈu metua vahine, to ˈu na tuahine apî aˈe e toru, e ia ˈu—a tamahanahana noa ˈi matou ia matou ati aˈe i ta matou umu tahuhia e te vahie.

Ua parau o Papa e ua piihia te feia i nenei i teie mau buka, te Feia Haapii Bibilia e ia au i ta ratou i parau, te ora ra tatou i te “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5) Ua faataa mai oia e ore te fenua e haamouhia i te hopea o te ao nei, i raro aˈe râ i te Basileia o te Atua, e riro mai oia ei paradaiso. (Petero 2, 3:5-7, 13; Apokalupo 21:3, 4) Ua anaanatae mau â vau i teie mau parau.

Ua haamata ˈtura o Papa i te paraparau mai ia ˈu a rave ai mâua i te ohipa. Te haamanaˈo ra vau e te hohore ra mâua i te to papaa i reira to ˈna parauraa mai e o Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) No reira, i te tau uaaraa tiare o te matahiti 1931, 14 matahiti noa ïa to ˈu, ua faaoti atura vau e turu ia Iehova e i to ˈna Basileia. Ua pure atura vau ia Iehova i roto i te faaapu apara tahito i muri mai i te fare e ua tǎpǔ roa ˈtu vau e e tavini au ia ˈna e a muri noa ˈtu. Ua putapû ê na to ˈu mafatu i te hamani maitai o to tatou Atua faahiahia.—Salamo 63:3.

Ua faaea na matou i roto i te hoê fare faaapu, tau 30 kilometera te atea mai St Joseph, i te hau no Missouri, i Marite, e e iti mai i te 65 kilometera te atea mai Kansas City. Ua fanauhia o Papa i roto i te hoê fare raau nainai o ta to ˈna papa ruau i hamani i roto i te fare faaapu i te tuhaa matamua o te senekele 19.

Te haapiiraa no te taviniraa

I te tau veavea o te matahiti 1931, ua faaroo to matou utuafare na roto i te radio i te oreroraa parau ra “Te Basileia, te tiaturiraa o te ao nei,” ta Joseph Rutherford, te peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua tau ra, i hohora i te hoê tairururaa i Columbus, i te hau no Ohio. Ua putapû roa to ˈu mafatu, e ua oaoa vau i te haereraa na muri iho ia Papa e opere na te feia ta matou i matau i te buka iti ra to roto te papairaahia teie oreroraa parau huiraatira faufaa.

I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1932, ua haere au i ta ˈu putuputuraa matamua a te mau Ite no Iehova. Ua ani maira to matou taata tapiri ia mâua Papa ia haere e faaroo i te hoê oreroraa parau i St Joseph e vauvauhia e George Draper, te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova. I to matou taeraa ˈtu, tei te afaraa te putuputuraa, e ua itea mai ia ˈu te hoê parahiraa vata i muri mai i te tua pautuutu e te aano o J. D. Dreyer, o tei hauti i te hoê tiaraa faufaa i roto i to ˈu oraraa.

I te avaˈe Setepa 1933, ua haere mâua Papa i te hoê rururaa i Kansas City, i reira to ˈu apiti-matamua-raa i roto i te pororaa i mua i te taata. Ua horoa mai o Papa e toru buka iti na ˈu e ua haapii mai e ia parau vau e: “E Ite no Iehova vau o te poro nei i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Eita e ore e ua faaroo oe i te Haava ra o Rutherford i roto i te radio. Te haapurorohia ra ta ˈna mau oreroraa parau i roto hau atu i te 300 pu radio i te mau hebedoma atoa.” I muri iho, ua pûpû vau i te hoê buka iti. I taua po ra, a faate ai au i te mau puaatoro ufa i to ˈu hoˈiraa ˈtu i te fare faaapu, ua manaˈo atura vau e teie te mahana faahiahia roa ˈˈe o to ˈu oraraa.

Ua tae maira te tau toetoe, e ua taotiahia to matou mau tere. Ua haere mairâ o Taeae Dreyer e ta ˈna vahine e farerei ia matou e ua ani mai ia ˈu e eita anei au e hinaaro e haere i ǒ raua ra i te po Mahana maa e e faaea ˈtu i tena po. Ua hoona maitai te tutavaraa e haere na raro 10 kilometera te atea i ǒ Dreyer ma, no te mea ua nehenehe au e apee ia raua i roto i te taviniraa i te mahana i muri iho, e e haere i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa i St Joseph. Mai reira mai, mea varavara vau i te mairi i te taviniraa i te mau Sabati. Ua riro te haapiiraa e te mau aˈoraa a Taeae Dreyer ei mea faufaa.

I te 2 no Setepa 1935, ua nehenehe atura vau e faataipe i to ˈu pûpûraa ia ˈu no Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape i te hoê rururaa i Kansas City.

Te haamataraa i te hoê toroa no te oraraa taatoa

I te omuaraa o te matahiti 1936, ua ani au e ia riro mai ei pionie, aore ra ei tavini ma te taime taatoa, e ua tapaohia ˈtura vau i nia i te tabula o te feia e imi ra i te hoê hoa pionie. I muri iti noa ˈˈe, ua tae maira ta ˈu rata na Edward Stead no te oire no Arvada, i te hau no Wyoming. Ua faataa mai oia e e parahi noa oia i nia i te hoê parahiraa huira, e te hinaaro ra oia i te tauturu no te tavini ei pionie. Ua farii oioi atura vau i ta ˈna aniraa, e riro atura vau ei pionie i te 18 no Eperera 1936.

Na mua ˈˈe au e reva ˈi i ǒ Taeae Stead, ua paraparau maira to ˈu metua vahine o mâua anaˈe. “E ta ˈu tamaiti, ua papu anei ia oe e tera iho â ta oe e hinaaro?” o ta ˈna ïa i ani mai.

“E faufaa ore te oraraa ia ore oia ia orahia mai teie te huru,” o ta ˈu ïa i pahono. Ua taa ia ˈu e mea faufaa aˈe te hamani maitai o Iehova i te tahi atu mau mea.

Ua riro te taviniraa ei pionie na muri iho ia Ted, mea na reira hoi matou ia pii ia Taeae Stead, ei haapiiraa maitai roa. E taeae itoito roa oia e mea anaanatae roa ta ˈna huru faaiteraa i te poroi o te Basileia. Te mea noa râ ta Ted e nehenehe e rave, o te papairaa ïa e te paraparau; eita to ˈna mau puoiraa ivi e hauti faahou no te maˈi rumati. E tia na ïa vau i nia i te poipoi roa e e faahopu ia ˈna i te pape e e hahu i to ˈna taa, e faaineine i te taofe, e e faatamaa ia ˈna. I muri iho, e faaahu vau ia ˈna e e faaineine ia ˈna no te taviniraa. I taua tau veavea ra, ua tavini mâua ei pionie i Wyoming e i Montana, ma te puhapa i rapae i te po. E taoto na o Ted i roto i te piha iti taa ê i hamanihia i nia i to ˈna pereoo camionnette, e o vau, i raro ïa. I muri iho i taua matahiti ra, ua haere au i te pae apatoa no te tavini ei pionie i te mau hau no Tennessee, no Arkansas, e no Mississippi.

I te avaˈe Setepa 1937, ua haere au i ta ˈu tairururaa rahi matamua i Columbus. I reira, ua ravehia te mau faanahoraa no te haamata i te faaohipa i te matini faataˈi pehe i roto i te ohipa pororaa. Ua pii na matou i te mau taime atoa e faaohipa ˈi matou i te matini faataˈi pehe, te hoê faaineineraa. I te hoê avaˈe, ua rave au hau atu i te 500 faaineineraa, e hau atu i te 800 taata i faaroo. I muri aˈe i te pororaa i roto e rave rahi oire i te pae hitia o te râ no Tennessee, Virginia, e no Virginia Tooa o te râ, ua anihia mai ia ˈu ia tavini ei pionie taa ê i roto i te hoê tuhaa taviniraa apî, oia te apitiraa ˈtu e te tavini no te tuhaa fenua, te iˈoa ïa o te mau tiaau ratere i taua tau ra.

Ua tere au na te mau amuiraa e te mau pǔpǔ moemoe i Virginia Tooa o te râ—e piti e tae atu e maha hebedoma te maoro i roto hoê amuiraa aore ra pǔpǔ—e ua aratai au i te ohipa i roto i te aua taviniraa. I muri iho, i te avaˈe Tenuare 1941, ua nominohia vau ei tavini no te tuhaa fenua. I taua taime ra, ua faaoti na ïa o Mama e to ˈu na tuahine e toru—o Clara, o Lois, e o Ruth—e turu i te Basileia. No reira, ua tae to matou utuafare taatoa i te tairururaa rahi i tupu i St Louis i taua tau veavea ra.

I muri iti noa ˈˈe i te tairururaa, ua faaarahia te mau tavini no te tuhaa fenua e e hope te ohipa tuhaa fenua i te hopea avaˈe Novema 1941. I te avaˈe i muri iho, ua faaô atura te mau Hau Amui no Marite i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi. Ua faauehia ˈtura vau ia rave i te taviniraa pionie taa ê, 175 hora tei titauhia i te avaˈe i roto i te taviniraa.

Te mau haamaitairaa taa ê o te taviniraa

I te avaˈe Tiurai 1942, ua tae mai ta ˈu rata tei ani mai e ua ineine anei au i te haere e tavini na te ara. I muri aˈe i te pahonoraa ˈtu e e, ua anihia mai ia ˈu ia haere i te Betela, te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i New York. Tau 20 taeae faaea taa noa tei piihia no te fanaˈo i te hoê haapiiraa taa ê i te hoê â taime.

Ua faataa mai o Nathan H. Knorr, te peretiteni o te Taiete Watch Tower i taua taime ra, e ua iti te ohipa pororaa, e e haapiihia matou no te haapuai i te mau amuiraa i te pae varua. “Aita matou e hinaaro ra e ite noa i te mau fifi i roto i te amuiraa,” o ta ˈna ïa i parau, “tera râ, eaha ta outou i rave no te faaafaro i te reira.”

I to matou faaearaa i te Betela, ua horoa o Fred Franz, o tei mono ia Taeae Knorr ei peretiteni i te matahiti 1977, i te hoê oreroraa parau i reira to ˈna parauraa e: “E hope te Piti o te Tamaˈi Rahi, e e matara te hoê ohipa pororaa rahi. Eita e ore e e putuputu mai â e mau mirioni taata i roto i te faanahonahoraa a Iehova!” Ua faataui roa taua oreroraa parau ra i to ˈu huru feruriraa. I te faanahoraahia te mau tuhaa taviniraa, ua ite au e e haere au e farerei i te mau amuiraa atoa i te mau hau no Tennessee e no Kentucky. Ua piihia matou te mau tavini no te mau taeae, te hoê ïa iˈoa tei monohia e tiaau haaati.

Ua haamata vau i te tavini i te mau amuiraa i te 1 no Atopa 1942, e 25 matahiti noa ïa to ˈu. I taua taime ra, mea na raro noa aore ra na nia i te puaarehenua ia haere i te tahi mau amuiraa. I te tahi mau taime, e taoto na vau i roto i te hoê â piha e te utuafare i farii mai ia ˈu.

I to ˈu taviniraa i te Amuiraa no Greeneville i Tennessee i te avaˈe Tiurai 1943, ua anihia mai ia ˈu ia apiti i roto i te piti o te pǔpǔ o te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower. I Gileada, ua haapii au e eaha mau na te auraa ‘ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau i faaroohia aˈenei’ e “ia rahi [noa] â te rave i te ohipa a te Fatu.” (Hebera 2:1; Korinetia 1, 15:58) Ua mairi oioi noa na avaˈe haapiiraa e pae, e ua tupu te faatuiteraa i te 31 no Tenuare 1944.

I Kanada e i Beletita

E rave rahi o matou tei tonohia i Kanada, no faaore-noa-hia ˈtura te opaniraa i reira i nia i te ohipa a te mau Ite no Iehova. Ua faauehia vau ia rave i te ohipa tiaau, e mea atea roa hoi ia haere i te tahi mau amuiraa. I roto i to ˈu mau tere, e mea oaoa ia faaroo i te mau faatiaraa e mea nafea te raveraahia ta matou ohipa pororaa i te roaraa o te opaniraa i Kanada. (Ohipa 5:29) E rave rahi tei faahiti i te mea i piihia na te opereraa rahi, oia hoi ua operehia te hoê buka iti i te hoê noa po fatata i te mau fare atoa mai te hoê pae e tae atu i te tahi pae o Kanada. Auê te oaoa i te faarooraahia i te avaˈe Me 1945 e ua hope te tamaˈi i Europa!

I taua tau veavea ra, a tavini ai au i roto i te hoê amuiraa i te oire iti no Osage, i Saskatchewan, ua tae mai ta ˈu rata na Taeae Knorr, e na ô ra e: “Te horoa ˈtu nei au i te tahi atu haamaitairaa e haere i Beletita. . . . E mea rahi te ohipa e rave i taua fenua ra. E fenua tei vavahihia i te tamaˈi, e te hinaaro ra to tatou mau taeae i te tauturu, e te manaˈohia ra e mea maitai ia tono i te tahi taeae no Marite no te horoa ˈtu i te tauturu e au e te tamahanahanaraa ta ratou e hinaaro ra.” Ua pahono oioi atura vau e e farii au.

I te avaˈe Novema 1945, tei te Betela vau i Brooklyn, e haapii ra i te reo Farani e o Charles Eicher, te hoê taeae ruhiruhia no Alsace. Ua haapii-oioi-atoa-hia vau i te tereraa o te amaa. Na mua ˈˈe au e reva ˈi i Europa, ua haere au e farerei poto noa i to ˈu utuafare e to ˈu mau hoa i St Joseph.

I te 11 no Titema, ua faarue maira vau ia New York na nia i te pahi ra Queen Elizabeth, e e maha mahana i muri iho, ua tapae au i Southampton, i Beretane. Ua faaea vau hoê avaˈe i te amaa no Beretane, i reira to ˈu fanaˈoraa i te tahi atu haapiiraa. I muri aˈe i te reira, i te 15 no Tenuare 1946, ua tere au na roto i te Ava Beretane e ua tapae atu i Ostend, i Beletita. Mai reira ua tere atu vau na nia i te pereoo auahi i Bruxelles, i reira to te fetii taatoa o te Betela farereiraa mai ia ˈu i te vahi tapearaa pereoo auahi.

Ua rahi te ohipa i muri aˈe i te tamaˈi

Ta ˈu hopoia, o te tiaauraa ïa i te ohipa o te Basileia i Beletita, aita râ vau i nehenehe atura e paraparau i te reo. I roto e ono avaˈe, ua ite rii au i te paraparau i te reo Farani. Ua riro ei haamaitairaa taa ê e tavini na muri iho i te feia i ineine i te pûpû i to ratou ora no te rave i te ohipa pororaa i te roaraa e pae matahiti faatereraa Nazi. Ua matara mai vetahi o ratou, aita i maoro aˈenei, mai te mau aua tapearaa.

Ua hinaaro oioi te mau taeae e ia nahonaho te ohipa e e faaamu i te feia e poia ra i te parau mau a te Bibilia. No reira, ua faanahohia e faatupu i te mau rururaa e ia haere te mau tiaau ratere na te mau amuiraa. Ua haere atoa mai o Nathan Knorr, Milton Henschel, Fred Franz, Grant Suiter, e o John Booth—e mau tia paatoa ratou no te pu i Brooklyn—e farerei ia matou no te faaitoito mai. I taua mau mahana matamua ra, ua tavini au ei tiaau haaati, tiaau mataeinaa, e ei tiaau no te amaa. I te 6 no Titema 1952, i muri aˈe fatata e hitu matahiti taviniraa i Beletita, ua faaipoipo vau ia Emilia Vanopslaugh, o tei rave atoa na i te ohipa i te amaa no Beletita.

Tau avaˈe i muri iho, i te 11 no Eperera 1953, ua titauhia mai au e te fare mutoi no reira, e ua faaarahia mai au e mea atâta to ˈu parahiraa i reira no te vai-maitai-raa o Beletita. Ua haere atura vau e tiai i Luxembourg a tuuhia ˈi to ˈu tupuraa i mua i te Apooraa a te Hau.

I te avaˈe Febuare 1954, ua turu te Apooraa a te Hau no Beletita i te ture e mea atâta to ˈu parahiraa i reira no te fenua. Te tumu i faaitehia mai, oia hoi mai to ˈu taeraa ˈtu i Beletita, ua maraa rahi roa te numera o te mau Ite i reira—mai i te 804 i te matahiti 1946 i te 3 304 i te matahiti 1953—e i te pae hopea, ua fifihia te vai-maitai-raa o Beletita no te mea e rave rahi taurearea Ite tei tapea maite i te tiaraa amui ore kerisetiano. No reira, ua tonohia ˈtura mâua Emilia i Helevetia, i reira to mâua haamataraa i te tavini i roto i te ohipa haaati i roto i te tuhaa reo Farani.

Ua haamauhia te Haapiiraa o te Taviniraa o te Basileia—te hoê haapiiraa no te faaineine atu â i te mau matahiapo kerisetiano—i te matahiti 1959, i South Lansing, i New York. Ua anihia mai ia ˈu ia haere i reira no te haamataro ia ˈu ia haapii atu i te mau pǔpǔ o teie haapiiraa i Europa. I to ˈu taeraa ˈtu i te mau Hau Amui no Marite, ua haere au e hiˈo i to ˈu utuafare i St Joseph. Te reira ïa te taime hopea to ˈu iteraa i to ˈu metua vahine here. Ua pohe oia i te avaˈe Tenuare 1962; area o Papa ra, i te avaˈe Tiunu 1955 ïa.

Ua haamata te Haapiiraa o te Taviniraa o te Basileia i Paris, i Farani, i te avaˈe Mati 1961, e ua haere atoa mai o Emilia na muri iho ia ˈu. Ua haere mai te mau tiaau mataeinaa, te mau tiaau haaati, te mau tiaau no te amuiraa, e te mau pionie taa ê, no Farani, Beletita, e no Helevetia, i teie haapiiraa. I te roaraa 14 avaˈe i muri iho, ua haapii au 12 pǔpǔ o teie haapiiraa e maha hebedoma. I muri iho, i te avaˈe Eperera 1962, ua ite atura mâua e ua hapû o Emilia.

Te faaauraa ˈtu i te mau huru tupuraa

Ua hoˈi mâua i Genève, i Helevetia, e parau faatia hoi ta mâua no te faaea roa i reira. Teie râ, e ere i te mea ohie ia imi i te hoê vahi faaearaa, no te mea aita i rahi te fare. E ere atoa i te mea ohie ia imi i te ohipa. I te pae hopea, ua noaa mai ia ˈu te hoê ohipa i roto i te hoê fare toa rahi i ropu ia Genève.

E 26 matahiti te maoro to ˈu taviniraa ma te taime taatoa, no reira, ua tia ia faatano i to mâua huru tupuraa apî. I te roaraa e 22 matahiti to ˈu raveraa i te ohipa i roto i te fare toa e to ˈu tauturu-atoa-raa ia rave i ta mâua na tamahine e piti, o Lois e o Eunice, ua tuu noa to matou utuafare i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua. (Mataio 6:33) I muri aˈe i to ˈu faatuhaaraahia i ta ˈu ohipa i te matahiti 1985, ua tavini au ei mono tiaau haaati.

Ua maˈimaˈihia na o Emilia, tera râ, te rave ra oia i te maraa ia ˈna i roto i te taviniraa. Ua tavini o Lois ei pionie hoê ahuru matahiti te maoro. Ua riro ei taime faufaa i te pae varua i te haereraa e o ˈna i taua tairururaa nunaa faahiahia roa ˈˈe ra i Moscou i te tau veavea o te matahiti 1993! I muri iti noa ˈˈe, i roto i te hoê tere faafaaearaa i Senegala, i Afirika, ua pohe o Lois i to ˈna au-haere-raa i roto i te miti. Ua riro te here e te maitai o to matou mau taeae no Afirika e o te mau mitionare ei tamahanahanaraa rahi no ˈu i to ˈu haereraa i Senegala no te faanaho i to ˈna hunaraa. Te hiaai rahi nei au e farerei ia Lois ia faatiahia mai oia!—Ioane 5:28, 29.

Te mauruuru nei au i te fanaˈoraa hau atu i te maha ahuru matahiti, i te turu taiva ore a te hoê hoa here. Oia mau, noa ˈtu to ˈu oto e te fifi, ua riro te hamani maitai o Iehova ei mea haumǎrû e tei faariro i te oraraa ei oraraa hoona. Te turaihia nei to ˈu mafatu ia faahiti i te mau parau a te papai salamo, no nia i to tatou Atua ra o Iehova, e: “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora; e teie nei, e haamaitai tau vaha ia oe.”—Salamo 63:3.

[Hohoˈa i te api 26]

Ua haamata matou i te faaohipa i te matini faataˈi pehe i roto i te ohipa pororaa

[Hohoˈa i te api 26]

To ˈu mau metua i te matahiti 1936

[Hohoˈa i te api 26]

Te faaiteraa na te aroâ i Beletita i te matahiti 1948

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono