VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/2 api 29-31
  • E arueraa anei aore ra e faatiatiaraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E arueraa anei aore ra e faatiatiaraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faataaraa o te arueraa e te faatiatiaraa
  • Te manaˈo o te Bibilia
  • E marei te faatiatiaraa
  • A paruru ia outou i te faatiatiaraa
  • A arue mai te peu e e tia
  • Arue i te Atua ra o Iehova!
    Himene ia Iehova
  • Arue ia Iehova to tatou Atua!
    Himene ma te oaoa ia Iehova
  • E te feia apî, a arue ia Iehova!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • faataa-ê-hia no te riro ei feia arue oaoa na te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/2 api 29-31

E arueraa anei aore ra e faatiatiaraa?

IA PARAU mai te hoê taata ia oe e, “Mea haviti to oe huru faanehenehe rouru i teie nei!” E arueraa anei aore ra e faatiatiaraa? “Ua tano maitai tera ahu pereue i nia ia oe!” E arueraa anei aore ra e faatiatiaraa? “Teie te maa au roa ˈˈe o ta ˈu i amu aˈenei!” E arueraa anei aore ra e faatiatiaraa? Ia haapopou-anaˈe-hia tatou mai teie te huru, e uiui paha tatou e parau mau anei e te tia, aore ra ua parau mai te taata ra no te faaoaoa noa ia tatou ma te ore oia e tiaturi roa.

Nafea tatou e ite ai e e parau arueraa anei aore ra e parau faatiatiaraa? Mea faufaa anei ia ite? Eita anei ta tatou e nehenehe e farii noa ˈtu i tei parauhia mai e e oaoa i te reira? E o tatou ïa ia arue anaˈe tatou ia vetahi ê? Ua hiˈopoa ê na anei tatou i te mau tumu e turai ra ia tatou ia arue? E nehenehe te feruriraa i nia i teie mau uiraa e tauturu ia tatou ia noaa te ite maite e ia faaohipa i to tatou arero no te arue i te Atua ra o Iehova.

Te faataaraa o te arueraa e te faatiatiaraa

Te faataa ra te hoê titionare (Webster’s Dictionary) i te arueraa mai te hoê faaiteraa i te farii maitai aore ra i te haapopouraa, e e nehenehe atoa te taˈo e taaihia i te haamoriraa aore ra i te faahanahanaraa. Papu maitai e e tano noa na auraa hopea e piti no te arueraa ˈtu i te Atua ra o Iehova. Te reira te hoê tuhaa rahi o te haamoriraa mau, mai ta te papai salamo faauruahia i aˈo e: “E mea maitai . . . , e mea popou ïa; e au hoi te [“arue,” MN] ra.” “O tei huti i te aho ra ia [“arue,” MN] anaˈe ïa ia Iehova.”—Salamo 147:1; 150:6.

Teie râ, e ere ïa te auraa e eita e nehenehe e arue i te taata. E nehenehe, na roto i te haapopouraa, te farii-maitai-raa, aore ra te manaˈo maitai. I roto i te hoê parabole o ta Iesu i horoa, teie ta te hoê fatu i parau i ta ˈna tavini: “Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore.”—Mataio 25:21.

I te tahi aˈe pae, te faataahia ra te faatiatiaraa mai te arueraa haavare, rotahi ore aore ra faarahi, i reira te taata e faatiatia ˈi i te tahi no to ˈna mau hinaaro miimii. E horoahia te haapopouraa aore ra te faahanahanaraa haavarevare no te fanaˈo mai i te haamaitairaa aore ra te mau faufaa materia a vetahi ê aore ra no te aratai ia vetahi ê ia manaˈo e e hopoia ta ratou i mua i te taata e faatiatia maira ia ratou. No reira, na te miimii e turai nei i te taata faatiatia ia vetahi ê. Ia au i te Iuda 16, ua “ineine [ratou] i te faatiatia ia vetahi ê ia ite anaˈe ratou e e faufaa ta ratou e noaa mai.”—Bible de Jérusalem.

Te manaˈo o te Bibilia

Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te arueraa i te taata? Ua horoa mai Iehova i te hoê hiˈoraa ia pee tatou i roto i teie tuhaa. Te parau maira te Bibilia ia tatou e e aruehia tatou mai te peu e e rave tatou i te hinaaro o Iehova. Ua parau te aposetolo Paulo e ‘e noaa i te taata atoa te [“arueraa,” MN] no ǒ mai i te Atua ra.’ Te faaite maira o Petero ia tatou e “ia riro” te huru i tamatahia o to tatou faaroo “ei [“arueraa,” MN].” No reira, i te mea e e arue o Iehova i te taata, e tapao faaite ïa e te horoaraa i te arueraa mau, e ohipa maitai ïa, te here, e te faufaa, te hoê ohipa eiaha ia tâuˈa ore.—Korinetia 1, 4:5; Petero 1, 1:7.

Ia au i te Bibilia, e nehenehe atoa te mau mana faatere e arue ia tatou, te hiˈopoa nei ratou i to tatou haerea maitai e te haapopou nei ratou ia tatou ma te haavare ore. “A rave [noa] na i te parau maitai,” o tei faauehia mai ïa ia tatou, “e e [aruehia] oe i reira.” (Roma 13:3; MN) E nehenehe atoa tatou e aruehia e te feia e tiaturi mau nei i ta ratou e parau ra e e na reira ra ma te manaˈo maitai. Te na ô ra te mau Papai faauruahia i roto i te Maseli 27:2, e: “Na te tahi ê oe e [“arue,” MN], eiaha na to oe iho vaha.” Te faaite maira te reira e aita e ino ia farii i te arueraa a te taata.

Area no te faatiatia ˈtu aore ra no te farii i te faatiatiaraa ra, e mea ino ïa. No te aha e mea au ore roa na Iehova te parau faatiatia? Na mua, e parau haavare ïa, e te faahapa ra Iehova i te haavare. (A faaau e te Maseli 23:6, 7.) Hau atu, e ere i te mea tia. Teie ta te papai salamo i parau no te faataa i te feia e tia i te Atua ia patoi atu: “E parau haavare ta ratou e parau nei te tahi i te tahi, te parau nei te mau arero faatiatia ma te mafatu piti. Ia faaore mai ïa Yahvé i te mau arero faatiatia atoa.”—Salamo 12:2, 3, Jérusalem.

Hau roa ˈtu â, e mea aroha ore te faatiatiaraa ia vetahi ê. Te turaihia ra oia e te miimii. I muri aˈe i te paraparauraa no nia i te feia faatiatia ia vetahi ê, teie ta te papai salamo ra o Davida i parau no nia ia ratou: “E tupu ta to tatou arero e parau nei, no tatou iho to tatou vaha, o vai tei hau i nia ia tatou nei?” Te faataa ra Iehova i teie feia miimii mai ‘te feia hamani ino i te taata rii ra.’ Ua faaohipa ratou i to ratou arero faatiatia, eiaha no te faaitoito ia vetahi ê, no te hamani ino râ e no te haamauiui ia ratou.—Salamo 12:4, 5.

E marei te faatiatiaraa

“[Te hoê taata pautuutu i faatiatia i] to ˈna ra taata tupu; ua hohora oia i te upeˈa ei faafifi i tana avae.” O ta te Arii paari ra ïa o Solomona i parau, e e parau mau iho â! (Maseli 29:5; MN) Ua tamata te mau Pharisea i te hohora i te hoê marei no Iesu ma te faatiatia ia ˈna. Teie ta ratou i parau: “E Rabi, ua ite matou e, e taata parau mau oe, e te haapii nei oe i te parau a te Atua ma te tia, ma te hirahira ore i te taata atoa; aore hoi oe e haapao i te tino o te taata nei.” Auê te haavarevare e! Aita râ o Iesu i vare i ta ratou parau aminamina. Ua ite oia e aita ratou i tiaturi i ta ˈna haapiiraa mau, tera râ, te hinaaro noa ra ratou e râmâ ia ˈna no nia i ta ˈna parau e aufau i te tute ia Kaisara ra.—Mataio 22:15-22.

Mea taa ê roa atoa te Arii o te senekele matamua, o Heroda ia faaauhia ia Iesu. I to Heroda oreroraa i mua i te taata i te oire no Kaisarea, ua na ô maira te taata e: “E reo ïa no te Atua, e ere ïa i to te taata.” Aita oia i aˈo atu i te feia no teie arueraa rahi e te hape, ua farii o Heroda i te faatiatiaraa. I reira, ua faatae maira te melahi a te Atua i te utua, inaha, pau atura o Heroda i te amuhia e te toˈe, e pohe atura.—Ohipa 12:21-23.

E ara ïa te hoê Kerisetiano paari ia ite e eaha te faatiatiaraa. E tia iho â râ i te mau matahiapo o te amuiraa ia haapao maitai ia haapopou rahi anaˈe te hoê taata i roto i te hoê ohipa haavaraa, o te faaau roa ˈtu paha te hoê matahiapo i te tahi atu, e o te parau e mea maitai aˈe e mea taa aˈe oia i te huru o vetahi ê i te tahi atu.

Te faaite maitai maira te Bibilia i te tahi atu marei o te faatiatiaraa i to ˈna faataaraa e mea nafea to te hoê tane apî faahemaraahia e te hoê vahine haavarevare ia taiata. (Maseli 7:5, 21) Te tano maitai ra teie faaararaa i nia i te huru tupuraa i teie nei tau. I rotopu i te feia tei tiavaruhia i rapaeau i te amuiraa kerisetiano i te mau matahiti atoa, o te haerea taiata ïa te tumu no te rahiraa. Ua nehenehe anei te toparaa i roto i teie hara rahi e haamata ma te faatiatiaraa? I te mea e mea au na te taata te mau haapopouraa e te roo maitai, e nehenehe te mau parau aminamina o te hoê vaha faatiatia e faaiti mai i te puai o te hoê Kerisetiano no te patoi atu i te haerea tano ore. Ia ore anaˈe te reira e haapao-maitai-hia, e nehenehe te mau faahopearaa iino e tupu mai.

A paruru ia outou i te faatiatiaraa

Te haamâha ra te faatiatiaraa i te here ia ˈna iho aore ra te teoteo o te taata e faatiatiahia ra. Te turai ra te reira i te hoê taata ia manaˈo e mea faufaa o ˈna, e mai te huru ra e to nia ˈˈe o ˈna ia vetahi ê. Ua faaau te philosopho ra o François de La Rochefoucauld i te faatiatiaraa mai te moni haavare, “o te ore râ e faaohipahia ahiri e mea faufaa oia.” No reira, no te paruru ia ˈna, e pee ïa te hoê taata i te faaueraa papu a te aposetolo Paulo: “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe, . . . eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra: e haapao maite râ i te manaˈo, ia au i te huru o te faaroo i tufahia e te Atua i te taata atoa ra.”—Roma 12:3.

Noa ˈtu e e hinaaro iho â tatou e faaroo i te mea e auhia e to tatou tariˈa, te mea râ o ta tatou e hinaaro mau ra i te rahiraa o te taime, o te mau aˈoraa ïa i niuhia i nia i te Bibilia e te faatitiaifaroraa. (Maseli 16:25) Ua hinaaro te Arii ra o Ahaba e faaroo noa i te mea e auhia e ana; ua ani roa ˈtu ta ˈna mau tavini i te peropheta ra o Mikaia ia “faafaito” ta ˈna parau “i ta ratou [te mau peropheta faatiatia ia Ahaba], ei parau maitai anaˈe â.” (Te mau arii 1, 22:13) Ahiri o Ahaba i hinaaro e faaroo i te parau haavare ore, e e taui i to ˈna mau haerea patoi, e nehenehe ïa oia e ape i te tamaˈi riaria tei haapau ia Iseraela, e e ore atoa oia e pohe. No to tatou maitai i te pae varua, e tia ia tatou ia farii oioi i te mau aˈoraa papu, e te here, a te mau matahiapo kerisetiano i nominohia, o te hinaaro ra e tauturu ia tatou ia haere noa na nia i te eˈa afaro o te parau mau, e eiaha ia imi i te feia o te parau noa mai ia tatou e e taata faahiahia tatou, ma te faanavenave i to tatou tariˈa i te parau faatiatia!—A faaau e te Timoteo 2, 4:3.

E ore roa ˈtu te mau Kerisetiano, no te tahi aˈe tumu, e hinaaro e faatiatia ia vetahi ê. Te pure nei ratou ma te papu, mai te taata haapao maitai ra o Elihu, e: “E ore au e haapaia noa ˈtu i te taata i teie nei, e ore au e parau faaahaaha noa ˈtu i te taata. Aore hoi au i mataro i te faaiˈoa faaahaaha, a riro vau i te hopoi-ê-hia e tei hamani ia ˈu ra.” No reira, mai ia Paulo, e nehenehe ratou e parau e: “Aore roa hoi a matou e parau haapaia . . . aita hoi e huna i te nounou taoˈa.”—Ioba 32:21, 22; Tesalonia 1, 2:5, 6.

A arue mai te peu e e tia

Te faaite ra te maseli i faauruahia e e nehenehe te arueraa e ohipa mai te hoê ofai tamataraa, o te na ô ra e: “Mai te pani e tamata i te ario, e te umu i te auro; ua tamata-atoa-hia te taata e te vaha e arue mai ia ˈna ra.” (Maseli 27:21) Oia, e nehenehe te arueraa e faatupu i te mau manaˈo faateitei aore ra teoteo, o te faaino i te hoê taata. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te arueraa e faaite i to ˈna ieie ore e to ˈna haehaa mai te peu e e farii oia e o Iehova te tia ia ˈna ia haamauruuru no te mau mea atoa o ta ˈna i rave i aruehia ˈi oia.

Te faaitoito ra te arueraa haavare ore no te haerea maitai aore ra no te mau mea i ravehia, i te taata arue e te taata atoa e aruehia ra. Te faatupu ra te reira i te mauruuru mahanahana e te maitai i te tahi e te tahi. Te faaitoito ra te reira ia titau i te mau fa maitatai. E nehenehe te arueraa e tano e turai i te feia apî ia hinaaro e rohi atu â. E tauturu te reira ia tarai i to ratou huru a tutava ˈi ratou i te faaohipa i te mau aveia i faataahia no ratou.

No reira, e ape tatou i te faatiatia—na tatou anei e faatiatia ra aore ra na vetahi ê e na reira maira. Ia riro tatou ei taata haehaa ia farii anaˈe tatou i te arueraa. E ia horoa maitai tatou e ma te nephe taatoa i te arueraa—tamau ia Iehova i roto i ta tatou haamoriraa e ma te haavare ore ia vetahi ê na roto i te haapopou-maitai-raa e te haamauruururaa, ma te haamanaˈo “e maitai rahi hoi to te parau ia au te parauraa.”—Maseli 15:23.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono