VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/11 api 8-13
  • Te mau Kerisetiano e te ao o te huitaata nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau Kerisetiano e te ao o te huitaata nei
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hiˈoraa o Iesu
  • Te haerea o Paulo i nia i te feia “i rapae au ra”
  • Te tautururaa i te feia faaroo e ere i te ati Iuda
  • Te pororaa i “te feia faaroo ore”
  • Te tamataraa i te faaora i “te mau huru taata atoa” i teie nei tau
  • Ia rave anaˈe na tatou i te mau mea atoa no te parau apî maitai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te hoê huriraa Bibilia tei taui i te ao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A haere i mua i te pae varua ma te pee i te hiˈoraa o Paulo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Mea nafea outou ia hiˈo i ta outou tuhaa fenua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/11 api 8-13

Te mau Kerisetiano e te ao o te huitaata nei

“Ei haerea haapao maitai to outou ia ratou i to rapae au ra.”—KOLOSA 4:5.

1. Eaha ta Iesu i parau no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e te ao nei?

I ROTO i te hoê pure ta ˈna i faatae i to ˈna Metua i te raˈi ra, ua parau o Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Te riri nei to te ao nei ia ratou, no te mea e ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao ra.” E ua ani oia i muri iho e: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [r]atou eiaha ei ino.” (Ioane 17:14, 15) Aita te mau Kerisetiano i titauhia ia faataa ê tino roa mai ia ratou i teie nei ao—ei hiˈoraa, na roto i te faaea-moemoe-raa i roto i te mau fare monahi. Area râ, ‘ua tono [te Mesia] ia ratou i teie nei ao’ ia riro ratou ei mau ite no ˈna “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ioane 17:18; Ohipa 1:8) Noa ˈtu râ, ua ani oia i te Atua ia tiai ia ratou no te mea e rave o Satani, oia “te arii o teie nei ao,” e ia ririhia ratou i te iˈoa o te Mesia.—Ioane 12:31; Mataio 24:9.

2. (a) Mea nafea te Bibilia ia faaohipa i te taˈo ra “ao”? (b) Eaha te haerea aifaito o Iehova i nia i te ao nei?

2 I roto i te Bibilia, e pinepine te taˈo ra “ao” (Heleni, koʹsmos) i te faataa i te totaiete taata paieti ore, o “te vai noa nei . . . i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) No te mea e te auraro nei te mau Kerisetiano i te mau ture a Iehova, e te haapao atoa nei ratou i te faaueraa ra e poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te ao nei, i te tahi mau taime, ua tupu te mau fifi i rotopu ia ratou e teie nei ao. (Timoteo 2, 3:12; Ioane 1, 3:1, 13) Teie râ, i roto i te mau Papai, te faaohipa-atoa-hia ra te taˈo ra koʹsmos no te fetii taata nei i roto i te taatoaraa. O te auraa ïa ta Iesu i faahiti, ia ˈna i parau e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore. Aore hoi te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia ˈna.” (Ioane 3:16, 17; Korinetia 2, 5:19; Ioane 1, 4:14) No reira, noa ˈtu e te riri nei oia i te mau huru o te ao ino a Satani, ua faaite o Iehova i to ˈna here no te huitaata nei, na roto i to ˈna tonoraa mai i ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua nei, ia ora te feia atoa ‘e noaa [ia ratou] te tatarahapa.’ (Petero 2, 3:9; Maseli 6:16-19) E tia i te haerea aifaito o Iehova i nia i te ao nei, ia aratai i te feia e haamori ra ia ˈna.

Te hiˈoraa o Iesu

3, 4. (a) Eaha te tiaraa o Iesu no nia i te faatereraa? (b) Eaha te huru o Iesu i nia i te ao o te huitaata nei?

3 Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua parau atu o Iesu ia Ponotio Pilato e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.” (Ioane 18:36) Ia au maite i teie mau parau, ua patoi o Iesu na mua ˈtu i te pûpûraa a Satani, oia hoi e horoa na ˈna i te mana i nia i te mau basileia o te ao nei, e ua patoi atoa na oia e ia faaarii te mau ati Iuda ia ˈna. (Luka 4:5-8; Ioane 6:14, 15) Teie râ, ua faaite o Iesu i te here rahi no te ao o te huitaata nei. Ua faatia mai te aposetolo Mataio i te tahi hiˈoraa: “Ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” No to ˈna here, ua poro oia i te taata i roto i to ratou mau oire e mau oire iti. Ua haapii oia ia ratou e ua faaora i to ratou mau maˈi. (Mataio 9:36) Ua haapao maite atoa oia i te mau hinaaro i te pae tino o te feia i haere mai e faaroo i ta ˈna haapiiraa. Te taio nei tatou e: “Ua parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e haere mai ia ˈna ra, ua na ô atura, Te aroha nei au i teie nei feia rahi, i te mea a rui toru aˈenei ratou ia ˈu nei e aita a ratou maa ia amu: e ore au e tuu porori noa ia ratou, oi paruparu noa ratou i te aratia.” (Mataio 15:32) Auê ïa manaˈo tapitapi aroha e!

4 Mea hiˈo ino roa te mau ati Iuda i te mau ati Samaria, tera râ, ua paraparau maoro o Iesu i te hoê vahine Samaria, e e piti mahana to ˈna pororaa i roto i te hoê oire no Samaria. (Ioane 4:5-42) Noa ˈtu e ua tono te Atua ia ˈna ‘i te mau mamoe i moe i te utuafare ra o Iseraela,’ i te tahi mau taime, ua pahono o Iesu i te mau faaiteraa faaroo a te tahi atu feia e ere i te ati Iuda. (Mataio 8:5-13; 15:21-28) Oia mau, ua haapapu o Iesu e e nehenehe e riro ei taata “e ere i to teie nei ao,” e i te hoê â taime, e faaite i te here no te ao o te huitaata nei, oia no te mau taata. Te faaite atoa ra anei tatou i te aroha no te mau taata i te vahi ta tatou e faaea ra, e rave ra i te ohipa, aore ra e hoohoo haere ra? Te faaite ra anei tatou i te tapitapi no to ratou maitairaa—eiaha noa no to ratou mau hinaaro i te pae varua, no te tahi atoa ˈtu râ mau hinaaro, mai te peu e tei to tatou nei mana i te tautururaa ˈtu ia ratou? O ta Iesu ïa i rave, e i to ˈna na reiraraa, ua iriti oia i te eˈa no te haapii i te taata no nia i te Basileia. Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e faatupu i te mau semeio mau mai ta Iesu i rave na. E pinepine râ, e nehenehe te hoê ohipa hamani maitai e rave i te mau semeio, na roto i te faaoreraa i te mau manaˈo iino.

Te haerea o Paulo i nia i te feia “i rapae au ra”

5, 6. Eaha te huru o te aposetolo Paulo i nia i te mau ati Iuda “i rapae au ra”?

5 I roto e rave rau o ta ˈna mau rata, ua faahiti te aposetolo Paulo i “to rapae au ra” aore ra te feia “i rapae au ra,” oia hoi te feia e ere i te Kerisetiano, e mau ati Iuda anei aore ra e mau Etene. (Korinetia 1, 5:12; Tesalonia 1, 4:12; Timoteo 1, 3:7) Eaha to ˈna huru i nia ia ratou? ‘Ua faaau oia ia ˈna iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei, ia ora te tahi pae ia ˈna i taua mau ravea atoa nei.’ (Korinetia 1, 9:20-22) Ia tapae anaˈe oia i te hoê oire, te mea matamua o ta ˈna e rave, o te haereraa ˈtu ïa e poro i te mau ati Iuda e parahi ra i reira. Mea nafea oia ia paraparau atu ia ratou? Ma te mǎrû e ma te faatura, e vauvau na oia i te mau haapapuraa Bibilia ohie ia tiaturi e, ua haere ê na mai te Mesia, ua pohe oia ei tusia, e ua faatiahia mai oia.—Ohipa 13:5, 14-16, 43; 17:1-3, 10.

6 Na roto i teie nei ravea, e faaohipa na o Paulo i te ite o te mau ati Iuda i te Ture e te mau peropheta, no te haapii atu ia ratou no nia i te Mesia e te Basileia o te Atua. Ua manuïa oia inaha ua tiaturi vetahi. (Ohipa 14:1; 17:4) Noa ˈtu te patoiraa a te mau raatira ati Iuda, ua faaite o Paulo i te aau mahanahana no to ˈna mau hoa ati Iuda ia ˈna i papai e: “E au mau taeae e, teie hoi te hinaaro mau i tau aau, e ta ˈu nei pure i te Atua [i te mau ati Iuda], ia ora ratou. O vau te ite ia ratou, e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite [“papu,” MN].”—Roma 10:1, 2.

Te tautururaa i te feia faaroo e ere i te ati Iuda

7. Mea nafea to te mau peroseluto e rave rahi fariiraa i te parau apî maitai ta Paulo i poro?

7 Te mau peroseluto, e feia ïa e ere i te ati Iuda, o tei riro mai râ ei feia peritomehia haapao i te faaroo ati Iuda. E au ra e, i vai na te mau peroseluto ati Iuda i Roma, i Anetiohia i Suria, i Etiopia, e i Anetiohia i Pisidia—oia mau, i te fenua atoa i faaeahia na e te mau ati Iuda. (Ohipa 2:8-10; 6:5; 8:27; 13:14, 43; a faaau e te Mataio 23:15.) Taa ê atu i te mau faatere ati Iuda e rave rahi, e ere te mau peroseluto i te feia teoteo, e eita hoi ta ratou e nehenehe e faaahaaha e e huaai ratou no Aberahama. (Mataio 3:9; Ioane 8:33) Teie râ, ua faarue na ratou i to ratou mau atua etene e ua fariu maira i nia ia Iehova ma te haehaa, ma te haapii i te tahi ite no nia ia ˈna e i ta ˈna mau ture. E ua farii atoa ratou i te tiaturiraa ati Iuda no nia i te Mesia e haere mai. I te mea e ua faaite ê na ratou e ua ineine ratou i te taui na roto i to ratou maimiraa i te parau mau, e rave rahi ïa o tei ineine atoa i te taui faahou atu â ma te farii i te pororaa a te aposetolo Paulo. (Ohipa 13:42, 43) Ia riro anaˈe mai te hoê peroseluto o tei haamori na mua ˈˈe i te mau atua etene, ei Kerisetiano, e mea ohie atura ïa no ˈna ia poro atu i te mau Etene o te haamori noa râ i taua mau atua ra.

8, 9. (a) Taa ê atu i te mau peroseluto, o vai te tahi atu pǔpǔ feia Etene o tei umehia mai i roto i te haapaoraa ati Iuda? (b) Mea nafea e rave rahi feia peritome-ore-hia mǎtaˈu i te Atua, i te fariiraa i te parau apî maitai?

8 Taa ê atu i te mau peroseluto peritomehia, ua ume-atoa-hia mai vetahi feia e ere ratou i te ati Iuda, i roto i te haapaoraa ati Iuda. Te taata matamua i rotopu ia ratou o tei riro mai ei Kerisetiano, o Korenelio ïa, e noa ˈtu e e ere oia i te peroseluto, “e taata paieti [oia], e te mǎtaˈu hoi i te Atua.” (Ohipa 10:2) I roto i ta ˈna tatararaa no nia i te buka Ohipa, ua papai te Orometua F. F. Bruce e: “Te pii-noa-hia ra taua mau Etene ra e ‘feia mǎtaˈu i te Atua’; e ere ïa i roto i te auraa mau, tera râ, e iˈoa teie e tano ia faaohipa. E rave rahi mau Etene i taua tau ra, noa ˈtu e aita ratou i ineine no te farii taatoa i te faaroo ati Iuda (ua riro hoi te titauraa e ia peritomehia ratou ei faaturoriraa rahi no te mau tane), ua umehia râ ratou na roto i te haamoriraa ohie i te hoê Atua otahi i roto i te sunago ati Iuda, e na roto i te mau ture morare o te huru oraraa ati Iuda. Ua haere vetahi i te sunago e ua ite roa ratou i te mau pure e te mau haapiiraa irava, o ta ratou i faaroo na roto i te tatararaa Heleni.”

9 Ua farerei te aposetolo Paulo e rave rahi o te feia mǎtaˈu i te Atua i to ˈna pororaa i roto i te mau sunago i Asia Iti e i Heleni. I Anetiohia i Pisidia, ua paraparau atu oia i te feia o tei putuputu mai i te sunago, e ua na ô atu oia “e te mau taata Iseraela nei, e te feia atoa e mǎtaˈu i te Atua ra.” (Ohipa 13:16, 26) Ua papai o Luka e, i muri aˈe i to Paulo pororaa e toru Sabati i roto i te sunago i Tesalonia, “ua faaroo maira e tahi pae [te mau ati Iuda, e ua riro mai ei Kerisetiano], e ua amui atoa maira ia Paulo raua o Sila, e to te Heleni haamori Atua e rave rahi, e te mau vahine mana hoi e ere i te mea iti.” (Ohipa 17:4) E au ra e, e feia peritome-ore-hia mǎtaˈu i te Atua vetahi o te mau Heleni. Te vai nei te haapapuraa e e rave rahi o teie mau Etene o tei amuimui atu i roto i te mau huiraatira ati Iuda.

Te pororaa i “te feia faaroo ore”

10. Mea nafea to Paulo pororaa i te mau Etene o tei ore i ite i te mau Papai, e eaha ˈtura te faahopearaa?

10 I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, te faaohipahia ra te parau ra “te feia faaroo ore” no te mau taata i rapae au i te amuiraa kerisetiano. E pinepine, o te mau etene ïa. (Roma 15:31; Korinetia 1, 14:22, 23; Korinetia 2, 4:4; 6:14) I Ateno, e rave rahi feia faaroo ore o tei haapiihia i te haapiiraa philosopho Heleni e aita roa ˈtu ratou i ite i te mau Papai. Ua haaparuparu anei te reira ia Paulo i te pororaa ˈtu ia ratou? Aita. Ua faatano mau râ oia i ta ˈna huru paraparauraa. Ua faataa oia ma te aravihi i te mau manaˈo Bibilia, ma te ore râ e faahiti roa mai i te mau Papai Hebera, o tei ore hoi i matauhia e to Ateno. Ma te ite, ua faaite oia i te mau tuearaa i rotopu i te parau mau a te Bibilia e vetahi mau manaˈo i faaitehia na e te mau rohipehe Setoiko no tahito ra. E ua vauvau oia i te parau no te hoê Atua mau hoê roa no te huitaata atoa nei, e Atua o te haava ˈtu ma te parau-tia na roto i te hoê taata o tei pohe e o tei faatia-faahou-hia mai. No reira, ua poro o Paulo i to Ateno no nia i te Mesia ma te faatano i ta ˈna parau. Eaha ˈtura te faahopearaa? Noa ˈtu e ua faaooo te rahiraa ia ˈna e aita ratou i tiaturi, “ua faaroo mai râ te tahi pae taata e ua amui maira ia ˈna; Dionusio Areopago [t]e tahi, e te hoê vahine o Damarisi te iˈoa, e o e toofanu mau taata iho hoi.”—Ohipa 17:18, 21-34.

11. Mai te aha te huru o te oire no Korinetia, e eaha ˈtura te faahopearaa i to Paulo pororaa i reira?

11 I Korinetia, i vai na te huiraatira ati Iuda huru rahi, no reira o Paulo i haamata ˈi i ta ˈna taviniraa i reira na roto i te pororaa i roto i te sunago. Tera râ, i to te mau ati Iuda patoiraa mai, ua haere atura o Paulo i te huiraatira Etene ra. (Ohipa 18:1-6) E huiraatira taa ê mau! E oire ohipa roa o Korinetia, ua rau te nunaa, e e oire tapihoo atoa, tei tui te roo na te ao Heleni-Roma taatoa no to ˈna taiata. Oia mau, ia parauhia na e “e rave i te peu Korinetia” oia ïa te auraa e rave i te peu taiata. Teie râ, i muri aˈe i to te mau ati Iuda patoiraa i te pororaa a Paulo to te Mesia faraa mai ia ˈna e ua na ô maira: “Eiaha e mǎtaˈu, e parau â, . . . e rave rahi hoi to ˈu taata i teie nei oire.” (Ohipa 18:9, 10) E aita iho â i hape inaha, ua haamau o Paulo i te hoê amuiraa i Korinetia, noa ˈtu e ua pee vetahi o to ˈna mau melo na mua ˈˈe i te hoê oraraa “Korinetia.”—Korinetia 1, 6:9-11.

Te tamataraa i te faaora i “te mau huru taata atoa” i teie nei tau

12, 13. (a) Nafea ta tatou tuhaa fenua i teie nei tau ia faaauhia i to te tau o Paulo? (b) Eaha to tatou huru ia poro tatou i roto i te mau tuhaa fenua e mea maoro to te mau haapaoraa o te Amuiraa faaroo kerisetiano haamauraahia, aore ra i reira e rave rahi o te ore e tiaturi faahou nei i te haapaoraa faanahohia?

12 I teie nei tau, mai i te senekele matamua ra, “o te aroha mau o te Atua e ora ˈi te [“mau huru,” MN] taata atoa ra.” (Tito 2:11) Ua aano atu â te tuhaa fenua no te pororaa i te parau apî maitai, e ati aˈe te mau fenua atoa e te rahiraa o te mau motu o te moana. E, mai i te tau o Paulo ra, te farerei nei tatou i “te mau huru taata atoa.” Ei hiˈoraa, te poro nei vetahi i roto i te mau fenua mai te mau senekele mai â to te mau ekalesia o te Amuiraa faaroo kerisetiano haamauraahia i reira. Mai te mau ati Iuda o te senekele matamua ra, te tapea maite noa ra paha to ratou mau melo i ta ratou mau tutuu faaroo. Noa ˈtu râ, te oaoa nei tatou i te imiraa i te feia mafatu maitai e i te faaohiparaa i to ratou ite, noa ˈtu eaha te faito, no nia i te Bibilia. Eita hoi tatou e faahaehaa aore ra e hiˈo ino ia ratou, noa ˈtu e e patoi mai e e hamani ino atoa mai to ratou mau raatira faaroo ia tatou i te tahi mau taime. Maoti râ, te taa ra ia tatou e te vai ra vetahi i rotopu ia ratou, “e itoito to ratou i ta te Atua,” ua erehia râ ratou i te ite papu. Mai ia Iesu e ia Paulo, te faaite nei tatou i te here mau no te taata, e e hiaai uˈana to tatou e ia ora ratou.—Roma 10:2.

13 Ia poro tatou, e rave rahi o tatou o te farerei nei i te mau taata o te ore e tiaturi faahou nei i te haapaoraa faanahohia. Teie râ, e feia mǎtaˈu noâ paha ratou i te Atua, te tiaturi noa nei â ratou i te Atua e te tamata nei ratou i te ora ma te tia. I roto i teie ui piˈo e te paieti ore rahi, aita anei tatou e oaoa ra i te farerei i te mau taata o te tiaturi noa nei â i te Atua? E aita anei tatou e hinaaro mau ra e aratai ia ratou i te huru haamoriraa tei ore i poraohia i te haavare e te hape?—Philipi 2:15.

14, 15. Mea nafea te hoê aua rahi i te matararaa no te pororaa i te parau apî maitai?

14 I roto i ta ˈna parabole o te upeˈa, ua tohu o Iesu e e tuhaa fenua rahi te tia ia porohia. (Mataio 13:47-49) Ma te faataa i teie parabole, ua parau Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1992 i te api 20 e: “I roto i te mau senekele, ua hauti te mau melo o te Amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê tiaraa faufaa roa i te pae no te huriraa, te papai-faahou-raa, e te opereraa i te Parau a te Atua. I muri iho, ua faanaho aˈera aore ra ua turu atu te mau ekalesia i te mau totaiete Bibilia, o tei huri i te Bibilia na roto i te mau reo o te mau fenua atea. Ua tono atoa ratou i te mau mitionare toroa taote e te mau orometua haapii, o tei faariro i te taata ei Kerisetiano na roto i te horoaraa ˈtu i te maa e te faufaa materia. Ua haaputu mai teie mau ohipa e rave rahi mau iˈa tano ore, o tei ore i fariihia e te Atua. Teie râ, ua naeahia i te mau mirioni taata e ere i te Kerisetiano ia ite i te Bibilia e te tahi huru o te Kerisetianoraa, noa ˈtu e mea ino.”

15 Ua manuïa iho â râ te faariroraa te Amuiraa faaroo kerisetiano i te taata ei Kerisetiano, i Marite Apatoa, i Afirika, e i te tahi mau motu o te moana. I to tatou nei tau, e rave rahi feia haehaa tei itehia mai i taua mau vahi ra, e e nehenehe tatou e tamau noa i te rave i te ohipa maitai, mai te peu e e huru feruriraa itoito e te aroha to tatou i nia i taua mau taata haehaa ra, mai ta Paulo atoa i rave i nia i te mau peroseluto ati Iuda ra. I rotopu i te feia e hiaai nei i ta tatou tauturu, te vai atoa ra te mau mirioni taata tei pii-noa-hia e “feia farii maitai” i te mau Ite no Iehova. Mea au roa na ratou ia ite mai ia tatou ia haere anaˈe tatou i to ratou fare. Ua haapii vetahi i te Bibilia na muri ia tatou e ua haere mai i ta tatou mau putuputuraa, i te oroa matahiti iho â râ o te Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Aita anei teie mau taata i riro ei aua rahi no te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia?

16, 17. (a) Eaha te mau huru taata o ta tatou e afai atu nei i te parau apî maitai? (b) Nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo ia poro tatou i te mau taata huru rau?

16 E te feia ïa no roto i te mau nunaa ê atu i te Amuiraa faaroo kerisetiano—o ta tatou e farerei i to ratou fenua aore ra o tei haere mai e faaea i te mau fenua no te pae Tooa o te râ ma? E te mau mirioni taata o tei faarue roa i te haapaoraa, tei riro mai ei feia tiaturi ore i te Atua aore ra o te feaa no nia i te Atua? E te feia atoa o te pee nei ma te itoito rahi i te haapiiraa philosopho no teie nei tau e vauvau ra i te mau ravea arairaa i roto i te mau rahiraa buka e hoohia nei? E tia anei ia tatou ia tuu ia ratou i te hiti, ma te manaˈo e eita ratou e ora? Eita tatou e na reira, mai te peu e e pee tatou i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo.

17 I to ˈna pororaa i Ateno, aita o Paulo i topa i roto i te marei o te tataˈuraa no nia i te haapiiraa philosopho, e te feia e faaroo maira ia ˈna. Ua faatano râ oia i ta ˈna haaferuriraa i te feia o ta ˈna e paraparau ra, e ua vauvau oia i te mau parau mau a te Bibilia ma te maramarama e te feruri-maitai-hia. Oia atoa, aita e faufaa e ia riro roa tatou ei feia aravihi i te pae no te mau haapaoraa aore ra te mau haapiiraa philosopho a te feia o ta tatou e poro atura. Teie râ, e tia ia tatou ia faatano i ta tatou huru paraparauraa ia manuïa ta tatou pororaa, ma te ‘faaau ia tatou iho i te mau mea atoa i te mau [“huru,” MN] taata atoa nei.’ (Korinetia 1, 9:22) Ia ˈna i papai i te mau Kerisetiano no Kolosa, ua parau o Paulo e: “Ei haerea haapao maitai to outou ia ratou i to rapae au ra, ma te faaherehere hoi i te taime. Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.”—Kolosa 4:5, 6.

18. Eaha ta tatou hopoia, e eaha te ore roa ˈtu e tia ia moehia ia tatou?

18 Mai ia Iesu e te aposetolo Paulo, e faaite anaˈe i te here i nia i te mau huru taata atoa. Oia iho â râ, ia imi tatou i te mau ravea atoa no te tufa i te parau apî maitai o te Basileia na vetahi ê. I te tahi aˈe pae, eiaha roa ˈtu ia moehia i ta Iesu i parau no nia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ere ratou i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Eaha te auraa no tatou nei, e tuatapapahia ïa te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

Ei faahaamanaˈoraa

◻ A faataa mai na i te haerea aifaito o Iesu i nia i te ao nei.

◻ Mea nafea to te aposetolo Paulo pororaa i te mau ati Iuda e te mau peroseluto?

◻ Mea nafea to Paulo pororaa ˈtu i te feia mǎtaˈu i te Atua e te feia faaroo ore?

◻ Nafea tatou ia ‘faaau ia tatou iho i te mau mea atoa i te mau huru taata atoa nei’ i roto i ta tatou ohipa pororaa?

[Hohoˈa i te api 10]

Na roto i te hamani-maitai-raa i to ratou taata-tupu, e pinepine te mau Kerisetiano i te faaore i te mau manaˈo iino

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono