Te tahoêraa na te ao nei—Nafea te reira ia tupu?
MAI te hoê fare paparari i vavahihia e te feia tarahu haapao ore, aita ˈtu ravea faahou no teie nei ao maoti râ te vavahiraa e te monoraa ia ˈna. E ere teie i te tohu faariaria. Ia au i te Bibilia, tera anaˈe te ravea papu e vai nei. No te aha?
Mea papu ore roa te mau niu o te faanahonahoraa o teie nei ao. Mai te mea ra e, ua pau te paturaa taatoa i te ro amu raau e ua pê roa ino. Ua tutae-auri-hia te mau pou auri. Fatata roa to ˈna mau pǎpai turu i te parari. Ua apoohia te tafare. Ua puta te mau auri pape. Ua ino te mau reni uira e mea atâta roa. E tatamaˈi noa te feia tarahu e ua faaino ratou ma te opua mau i te fare taatoa. Ua î roa te aua e te mau vahi tapiri i te mau manumanu iino e e nehenehe te taata e pohe aore ra e pepe.
‘Te ori ra na te hiti o te menema’
No te mau aroraa politita hau ore, te nounou, te hamani-ino-raa, e te mau feiiraa hohonu i rotopu i te mau opu e te mau fetii taata, te na ô ra o Gwynne Dyer e, “te ori ra te huitaata taatoa na te hiti o te menema.” Na te ao atoa nei, te vai nei te tahi mau pǔpǔ o tei opua papu—mai te mau pǔpǔ faahepo i te faatereraa, te feia e aro nei no te tiamâraa, te mau pǔpǔ ohipa ino, te feia totoa na te ao nei, e vetahi atu â—e tapapa i ta ratou iho mau fa miimii e e au ra e, e nehenehe ta ratou e vavahi i te mau ravea atoa no te hau na te ao nei, mai ta ratou e hinaaro ra. Mai te feia tarahu fare faahuehue, e nehenehe ratou e faaino roa i te oraraa o vetahi ê.
Ia au râ i te feia tatara parau e rave rahi, e ere te mau pǔpǔ orure aore ra te feia tiarepu anaˈe, o te haafifi nei i te tahoêraa na te ao nei. Te haafifiraa rahi roa ˈˈe, o te hau nunaa iho ïa. Tei roto te mau nunaa tiamâ, o ta te taata papai no nia i te tamaˈi ra o S.B. Payne ïa e parau ra, i “te huenane rahi.” Te rave nei ratou i te mau mea e turu ra i te mau faufaa o to ratou iho nunaa, mea iti roa râ aore ra aita roa ˈtu ratou e tâuˈa nei i te tahi pae. No reira, i te roaraa o te aamu, “ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.”—Koheleta 8:9, MN.
Parau mau, ua ite vetahi mau hau faatere i te tahi manuïaraa i to ratou aroraa i te parau-tia ore e te haavîraa i roto i to ratou iho mau otia fenua e, ia au i te tahi faito, na te ao atoa nei. Ua haamau ratou i te tahoêraa na te ao nei i roto i te tahi faito, i tera e tera tau. Tera râ, noa ˈtu e ua tahoê vetahi mau nunaa no te aro atu i te hoê nunaa enemi, e pinepine aita i papu-maitai-hia e ua ohipa anei ratou no to ratou iho maitai, aore ra no te tauturu mau ia vetahi ê. Te parau mau oia hoi, aita e vai ra i te mau faatereraa taata nei te ravea taatoa e te vai maoro no te faatitiaifaro i te amahamaharaa na te ao nei. Te haapapu ra o Gwynne Dyer e: “Te manaˈo ra e, e tahoê te mau nunaa atoa o te ao nei no te arai aore ra no te faautua i te aroraa a te hoê fenua orure, e manaˈo maitai roa ïa, tera râ, na vai e faataa e e nunaa orure tera, e na vai e aufau i te haamâuˈaraa i te pae moni e e pûpû i te mau ora e titauhia paha no te tapea i taua fenua faaino ra?”
Parau mau, e nehenehe te hoê nunaa e aro atu i te tahi, mai te peu noa e e turu te rahiraa o to ˈna huiraatira i teie nei aroraa. Te faaite pinepine ra hoi te aamu e, e ere noa i roto i te tahi “fenua orure” to te huiraatira tururaa i to ratou mau faatere, tei tano aore ra tei hape. Inaha, ua horoa te rahiraa o te huiraatira o te fenua nei i to ratou turu. Ua apee matapo noa ratou i ta te vea Time e pii ra “te mau haavare, te faaitoitoraa orure, e te mau poroi faahuehue,” a te tahi pǔpǔ politita e te mau raatira faaroo.
Ua uru-roa-hia vetahi i te here aiˈa, e feia feruriraa aifaito e te aroha roa hoi ratou na mua ˈˈe, ua tae roa râ ratou i te rave i te mau ohipa hairiiri i nia i te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii no roto i te tahi atu nunaa. Ei hiˈoraa, no nia i te Tamaˈi Rahi Matamua, te faatia ra te taata tuatapapa aamu ra o J. M. Roberts e: “Hoê o te mau ohipa huru ê roa i itehia i te matahiti 1914 ra, oia hoi, i roto i te fenua tataitahi, e rave rahi mau taata, no te mau pae politita atoa, te mau tiaturiraa e te mau nunaa atoa, e ma te maere mau, ua haere ratou i te tamaˈi ma te aau tae e te oaoa.” Ua huti mai anei te taata i te haapiiraa mai reira mai? Aita! Te tamau noa ra te puaa o “te here aiˈa matapo,” mai ta te papai vea ra o Rod Usher e parau ra, i te vavahi i te mau ravea atoa ia tupu te tahoêraa na te ao nei.
Te ohipa ra te mau puai ê atu
Te vai nei râ te hoê haafifiraa rahi atu â i te tahoêraa na te ao nei. Te faaite ra te Bibilia e te ohipa ra te mau puai ê atu. O te Diabolo ra o Satani ïa e to ˈna mau apee, te mau demoni. Ia au i te Bibilia, o Satani ‘te atua o teie nei ao, o tei haapouri i te aau faaroo ore’ o te taata, “ia ore te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia” ia haaputapû ia ratou.—Korinetia 2, 4:4; Apokalupo 12:9.
Aita râ te reira e faatiamâ nei i te mau taata i ta ratou hopoia no te mau ohipa o ta ratou e rave nei. Tera râ, te faataa ra te reira e no te aha eita roa ˈtu ta te mau faatereraa taata e nehenehe e haamau i te hoê ao tahoê mau. Ia vai noa mai te Diabolo ra o Satani, e turai noa ïa oia i te mau tane e te mau vahine ia rave i ta te Bibilia e parau ra “o ta te tino e rave nei,” mai ‘te tamaˈi, te mârô, te amahamaha, e te feii.’—Galatia 5:19-21.
Te hoê faatereraa otahi no te ao atoa nei
Eaha ïa te ravea? Tau hitu hanere matahiti i teie nei, ua faaite te rohipehe e philosopho Italia tuiroo ra o Dante, i te pahonoraa. Ua parau oia e, na roto i te hoê faatereraa otahi no te ao atoa nei, e noaa mai ai te hau e te tahoêraa no te huitaata nei. E rave rahi mau taata o te manaˈo nei e, e moemoeâ noâ teie huru faatereraa otahi, eita te reira e nehenehe e tiaturi-mau-hia. Te faaoti ra o Payne Tane, te taata papai i faahitihia i nia ˈtu, e: “Eita roa ˈtu te hoê faatereraa otahi e tupu i teie nei tau o te aamu.” No te aha? No te mea, ia manuïa te hoê faatereraa otahi, e titauhia ia haapapu e piti mea o te ore roa ˈtu e tae i te taata ia faatupu, oia hoi “e faaore te hoê faatereraa otahi i te tamaˈi, e eita te hoê faatereraa otahi e riro ei faatereraa haavî.”
E mea papu maitai e eita roa ˈtu te hoê faatereraa taata e manuïa i roto i teie nau tuhaa. Area te Basileia o te Atua i roto i te rima o Iesu Mesia râ, e nehenehe ïa ta ˈna e faaore i te tamaˈi e e na reira mau oia. (Salamo 46:9, 10; Mataio 6:10) Oia mau, e haamou oia i te feia tamaˈi atoa. Te faaite ra te peropheta ra o Daniela e, i te hopea o te tau i faataahia e te Atua no te faatereraa mai te taata i te fenua nei, “e amaha” te mana taata nei mai “te auri i anoˈi-atoa-hia i te araea tararapu ra.” (Daniela 2:41-43) E faatupu te reira i te amahamaharaa politita e te aroraa o te ore e mau ia tapea. Teie râ, te na ô ra o Daniela e “e hope roa hoi taua mau basileia ra [aore ra mau faatereraa here aiˈa e te amahamaha] i te parari e e pau” i te Basileia o te Atua, e e monohia ratou e ta ˈna Basileia tiai-maoro-hia i roto i te rima o Iesu Mesia.—Daniela 2:44.
Aita e faufaa ia faatupu i te hoê vahi nohoraa au maitai no te taata, mai te peu e e faaea mai te mau taata taehae i nia i te fenua nei, ma te faaino noa i te oraraa o vetahi ê. Teie râ, ‘e riro te feia hamani ino i te tâpû-ê-hia.’ (Salamo 37:1, 2, 9, 38; Maseli 2:22) No reira, e faaore te Mesia i te feia atoa e patoi nei i te mau faaueraa a te Atua aore ra e turu nei i te mau mana faahuehue o te ao nei. E haamou oia i te feia atoa e vavahi nei i teie palaneta. Te tǎpǔ nei te Atua ‘e haamou oia i te feia e faaino ra i te fenua nei.’—Apokalupo 11:18, MN.
E ere râ i te faatereraa haavî. E ohipa hoi o Iesu Mesia ma “te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia” ia faataa ê oia i te maitai e te ino. (Salamo 45:3, 4; Mataio 25:31-33) E ere teie i te hoê ohipa tia ore e te ino, aore ra i te ohipa haavî. Eita! E ere hoi mai te mea ra e e haamouhia te hoê fare tahito nehenehe roa na te hoê fatu ona fenua nounou. E au râ i te haamouraa o te hoê fare pê i ino roa no te tamâ e no te faanehenehe i taua vahi ra.
E te mau puai ê atu o tei faatupu na i te amahamaharaa rahi i mutaa iho? E vaiiho-noa-hia anei ratou ia ô i roto i teie faanahoraa apî ia haamata faahou to ˈna mau taata i te haamou, e ia tamaˈi ratou te tahi e te tahi ma te faaino i te oraraa o vetahi ê? Eita roa ˈtu ïa. Teie tiahiraa e teie faaapîraa, e ohipa hopea ïa e te taatoa. “E ore e [t]apiti mai te ati i te tupuraa.”—Nahuma 1:9.
Te faahohoˈa nei te Bibilia i te haamouraa o Satani i te taninaraa te pehu i te auahi. Te na ô ra oia e, “i hurihia ˈtura te diabolo i haavare [i te mau taata o te fenua nei] i roto i te roto auahi e te gopheri.” (Apokalupo 20:10) Auê ïa taipe puai mau e! A feruri na, e haamouraa teie o tei faahohoˈahia, eiaha noa i te tahi vahi taninaraa iti taotiahia, i te hoê râ roto auahi taatoa, o te haapau e o te faaore roa i te mau mea iino e te viivii. Eita hoê, e taata anei aore ra e demoni, e faatiahia ia tamau noa i te rave i te mau mea o te faaino i te nahonaho-maitai-raa o te ao taatoa nei, o te ofati i te mau ture a te Atua no nia i te mea tia e te mea hape, aore ra o te haamauiui atu i to ˈna taata-tupu. E mou roa te feia atoa e vavahi nei i te tahoêraa!—Salamo 21:9-11; Zephania 1:18; 3:8.
Te hoê nunaa tahoêhia no te mau fenua atoa
E riro te feia e ora ˈtu i taua tamâraa rahi ra ei “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) Eita te mau taa-ê-raa i rotopu i te nunaa e te opu e faaamahamaha ia ratou. E haapii hoi ratou i te ora amui ma te au maite e te hau. (Isaia 2:2-4) Te mea faahiahia roa ˈtu â, e apitihia mai ratou e te feia i faaea na i nia i te palaneta, o te ora faahou i nia i te hoê fenua mâ na roto i te ravea faahiahia o te tia-faahou-raa.—Ioane 5:28, 29.
E hinaaro anei outou e ora i roto i teie huru ao? O te feia anaˈe o te pee maite i te mau titauraa a te Atua o te ora ˈtu i reira, e ua faataa-papu-hia ta ˈna mau titauraa i roto i te Bibilia. (Ioane 17:3; Ohipa 2:38-42) E oaoa roa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou ia haapii eaha ta te Atua e titau ra ia nehenehe atoa outou e fanaˈo i te ora mure ore i roto i te hoê ao tahoê mau.
[Hohoˈa i te api 7]
Na te faatereraa i roto i te rima o Iesu Mesia e haamau papu i te hoê ao tahoêhia