Te hoê huriraa Bibilia tei taui i te ao
I to Mose, te peropheta a te Atua haamataraa i te papai i te Bibilia hau atu i te 3 500 matahiti aˈenei, hoê noa nunaa nainai tei nehenehe e taio i te reira. (Deuteronomi 7:7) No te mea ïa e te vai ra te mau Papai i roto noa i te reo tumu o taua nunaa ra. E taui râ te reira ia tae i te hoê mahana.
I TE faito rahi, auaa te huriraa matamua—te Septante—i parare ai te poroi a te Bibilia e to ˈna ohiparaa maitai i nia i te taata i te roaraa o te mau senekele. No te aha te reira i ravehia ˈi? E e nehenehe mau anei e parau e o te hoê Bibilia teie i taui i te ao?
E huriraa i faauruahia anei?
I muri aˈe i to ratou hopoi-tîtî-raahia i Babulonia i te senekele 7 e te 6 H.T.T., e rave rahi mau ati Iuda tei faaea i rapae i te fenua o Iseraela e o Iudea tahito ra. No te mau ati Iuda i fanauhia i roto i te faatîtîraa, ua riro te reo Hebera ei piti o te reo. Fatata i te senekele 3 H.T.T., te vai ra te hoê amuiraa ati Iuda i Alesanederia, i Aiphiti—te hoê pu rahi o te peu tumu a te Hau emepera Heleni. Ua itea i taua mau ati Iuda ra te faufaaraa o te huriraa i te mau Papai Moˈa na roto i te reo Heleni, o tei riro i taua taime ra ei reo tumu no ratou.
Tae roa mai i taua taime ra, ua papaihia te poroi a te Bibilia i faauruahia na roto i te reo Hebera, e te tahi mau tuhaa nainai na roto i te reo Aramea piri roa. E faaiti anei te huriraa i te Parau a te Atua na roto i te hoê reo ê i te ohiparaa puai o te faauruaraa a te Atua, e peneiaˈe ma te aratai i te mau tatararaa hape? E nehenehe anei ta te mau Ati Iuda, tei ia ratou ra hoi te horoaraahia te Parau i faauruahia, e farii e ia faahuru ê noa ˈtu ratou i taua poroi ra na roto i te huriraa i te reira?—Salamo 147:19, 20; Roma 3:1, 2.
Ua faatupu teie mau tumu parau fifi i te taiâ. I te pae hopea râ, ua upootia te haapeapearaa e eita te mau ati Iuda e taa faahou i te Parau a te Atua i nia i te mau haapeapearaa ê atoa. Ua ravehia te faaotiraa e faaineine i te hoê huriraa o te Torah—na buka matamua e pae o te Bibilia i papaihia e Mose—na roto i te reo Heleni. Ua faarirohia te tupuraa mau o te huriraa ei aai. Ia au i te Rata a Aristée, te hinaaro ra te taata faatere Aiphiti o Ptolémée II (area 285-246 H.T.T.) i te hoê papai-apî-raa o Na Buka e pae a Mose (aore ra, Torah) i hurihia na roto i te reo Heleni no te fare vairaa buka a te arii. Ua nomino oia i te hoê pǔpǔ feia ite ati Iuda e 72 i haere mai i Aiphiti mai Iseraela mai e i faaoti i te huriraa i roto e 72 mahana. Ua taiohia ˈtu teie huriraa i mua i te amuiraa ati Iuda tei parau e mea nehenehe roa e mea tano roa te reira. Ua parau te tahi mau aamu no muri aˈe mai i faaunaunahia e ua tuuhia te feia huri parau taitahi i roto i te mau piha taa ê, e ua riro noa râ ta ratou mau huriraa ei hoê â roa, te tahi reta i te tahi reta. No te tutuu no nia i na feia huri parau e 72, ua matauhia teie huriraa Bibilia na roto i te reo Heleni o te Septante, “Hitu ahuru” ïa ia au i te taˈo Latino.
Te farii ra te rahiraa o te feia ite no teie tau e e papai apokiripha te Rata a Aristée. Te tiaturi atoa ra ratou e e ere te manaˈo matamua no te huriraa no Ptolémée II, no te feia aratai râ o te amuiraa ati Iuda no Alesanederia. Te faaite ra râ te mau papai a te philosopho Philon no Alesanederia e a te taata tuatapapa aamu ati Iuda o Josèphe e oia atoa te Talmud, i te hoê tiaturiraa i rotopu i te mau ati Iuda no te senekele matamua e mea faauruahia te Septante mai te mau Papai tumu atoa ra. Ma te feaa ore, te tumu o teie mau tutuu, te tutavaraa ïa ia fariihia te Septante e te mau ati Iuda no te ao atoa.
Noa ˈtu e o na buka e pae noa a Mose tei huri-na-mua-hia, ua faaau-atoa-hia te iˈoa ra Septante i te taatoaraa o te mau Papai Hebera i hurihia na roto i te reo Heleni. Ua hurihia te toea o te mau buka i te roaraa hau atu i na hanere matahiti i muri mai. Aita roa ˈtu i rave-amui-hia te ohipa, ua rave-tatuhaa-hia râ te ohipa taatoa o te Septante. Mea taa ê roa te feia huri parau te tahi i te tahi i te pae o te aravihi e o te ite i te reo Hebera. Ua hurihia te rahiraa o te mau buka ia au noa iho â i te reo tumu, i te tahi taime ma te ore e taui i te hoê noa ˈˈe parau, area te tahi mau huriraa ra, e au noa ïa i te manaˈo o te taata huri parau. Te vai ra te mau huriraa roa e te mau huriraa poto atoa o te tahi mau buka. Fatata i te hopea o te senekele 2 H.T.T., e nehenehe e taiohia te taatoaraa o te mau Papai Hebera na roto i te reo Heleni. Noa ˈtu te mau faahopearaa taa ê, ua hau ê roa te ohiparaa o te huriraa i te mau Papai Hebera na roto i te reo Heleni i ta te feia huri i tiaturi na.
O Iapheta i roto i te mau tiahapa o Sema?
No nia i te Septante, te faahiti ra te Talmud i te Genese 9:27: ‘E parahi . . . Iapheta i roto i te mau tiahapa o Sema.’ (Meguilla 9b, Talmud no Babulonia) Te parau ra te Talmud ma te faaauraa parau e na roto i te nehenehe o te reo Heleni o te Septante, ua parahi o Iapheta (te metua tane o Iavana no roto mai hoi ia ˈna te mau Heleni) i roto i te mau tiahapa o Sema (te metua tupuna o te nunaa Iseraela). Teie râ, e nehenehe atoa te reira e parau e na roto i te Septante, ua parahi o Sema i roto i te mau tiahapa o Iapheta. Nafea hoi?
I muri aˈe i te mau haruraa fenua a Alesanedero Rahi, i te pae hopea o te senekele 4 H.T.T., ua ravehia te hoê tutavaraa rahi no te haaparare i te reo e te peu tumu Heleni i roto i te mau fenua i haruhia. Ua parauhia teie polititaraa Hellénisation. Ua farerei atoa te mau ati Iuda iho i te mau faaûûraa tamau o te peu tumu. Ia upootia te peu tumu e te philosophia Heleni, e inohia te haapaoraa iho a te mau ati Iuda. Eaha te nehenehe e tapea i te parareraa o teie faaûûraa?
No nia i te hoê tumu i turai i te mau ati Iuda ia huri i te Septante, te parau ra te taata huri Bibilia ati Iuda o Max Margolis e: “Mai te peu e e faˈi tatou e na te amuiraa ati Iuda i opua i te reira, te vai ra te tahi atu â tumu i turai ia ratou, oia hoi, te vauvauraa ïa i te Ture ati Iuda i mua i te huiraatira Etene e te haapapuraa i to te ao e te vai ra ta te mau ati Iuda peu tumu o te nehenehe e faatitiaua i te paari o Heleni.” E nehenehe ïa te horoaraa i te mau Papai Hebera na te ao e paraparau i te reo Heleni e riro ei parururaa ia ratou iho e ei patoiraa atoa.
Ua faariro te polititaraa no te Hellénisation a Alesanedero i te reo Heleni ei reo no te mau nunaa atoa o te ao nei. Noa ˈtu e ua riro ta ˈna basileia i to Roma, ua tamau noa te reo Heleni o te nunaa (aore ra, Koïné) ei reo i te pae tapihoo e te mau taairaa i rotopu i te mau nunaa. Ei faahopearaa anei no te hoê tutavaraa mau aore ra ei tupuraa mau noa anei, mea oioi roa te huriraa Septante o te mau Papai Hebera i te ôraa ˈtu i roto i te mau fare e te mau mafatu o te mau taata e rave rahi e ere i te ati Iuda aita i ite aˈenei i te Atua e te Ture a te mau ati Iuda. Mea maere mau te mau faahopearaa.
Te mau peroseluto e te feia e mǎtaˈu i te Atua
Fatata i te senekele matamua o to tatou tau, ua papai Philon e “ua haafaufaahia te nehenehe e te tura o te ture a Mose eiaha noa i rotopu i te mau ati Iuda, i roto atoa râ i te mau nunaa ê atoa.” No nia i te mau ati Iuda e ora ra i rapae ia Paletetina i te senekele matamua, te parau ra te taata tuatapapa aamu ati Iuda o Joseph Klausner e: “Mea fifi roa ia tiaturi e ua haaputuputu teie rahiraa mirioni ati Iuda ia ratou iho na roto i te reva-ê-raa mai te fenua nainai no Paletetina noa mai. E tia ia faˈihia e no roto atoa mai teie maraaraa rahi i te fariiraa i te mau tane e te mau vahine peroseluto e rave rahi.”
Teie râ, aita teie mau manaˈo horuhoru e faaite roa maira i te taatoaraa o te aamu. Te parau ra te taata papai buka o Shaye J. D. Cohen, orometua haapii i te aamu o te mau ati Iuda e: “E rave rahi mau etene, tane e vahine atoa, tei riro i te haapaoraa ati Iuda i roto i te mau senekele hopea hou to tatou tau e na senekele matamua o to tatou tau. Mea rahi roa ˈtu â râ te mau etene tei farii i te tahi mau tuhaa o te haapaoraa ati Iuda ma te ore râ e riro i te reira.” Te faahiti ra o Klausner e o Cohen atoa i teie feia i ore i riro i te haapaoraa ati Iuda mai te feia e mǎtaˈu i te Atua, te hoê parau e ite-pinepine-hia i roto i te mau papai Heleni no taua tau ra.
Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te hoê peroseluto e te hoê taata e mǎtaˈu i te Atua? E feia i riro i te haapaoraa ati Iuda te mau peroseluto, i hiˈohia ei ati Iuda i te mau paeau atoa no te mea ua farii ratou i te Atua o Iseraela (a faarue ai i te mau atua ê atoa), i peritomehia, e i amui mai i roto i te nunaa Iseraela. Area râ, no nia i te feia e mǎtaˈu i te Atua, te parau ra Cohen e: “Noa ˈtu e te haapao ra teie mau etene i te tahi pae o te mau peu ati Iuda e te haamori ra ratou na roto i te hoê ravea aore ra i te tahi i te Atua o te mau ati Iuda, aita ratou i hiˈo ia ratou iho ei mau ati Iuda e aita atoa ratou i hiˈohia e vetahi ê ei mau ati Iuda.” Te faataa ra Klausner ia ratou mai “tei tia noa ra i rotopu i na pae e piti,” no te mea ua farii ratou i te haapaoraa ati Iuda e “te haapao ra ratou i te hoê tuhaa o te mau peu, aita râ . . . ratou i riro roa ei mau ati Iuda.”
Peneiaˈe ua anaanatae te tahi pae i te Atua no te mau tauaparauraa e te mau ati Iuda i rave i te ohipa mitionare aore ra no to ratou iteraa e mea taa ê roa to ratou haerea e ta ratou mau peu. Teie râ, o te Septante te mauhaa rahi roa ˈˈe i tauturu i teie feia e mǎtaˈu i te Atua ia haapii no nia i te Atua ra o Iehova. Noa ˈtu e aita e ravea no te ite i te numera tia o te feia e mǎtaˈu i te Atua i te senekele matamua, ma te feaa ore, ua haaparare te Septante i te tahi maa ite no nia i te Atua na roto haere i te Hau emepera Roma. Na roto i te Septante, ua haamauhia te hoê niu faahiahia.
Ua tauturu te Septante ia faaineine i te eˈa
Ua ohipa maite te Septante i roto i te haaparareraa i te poroi o te Kerisetianoraa. E rave rahi mau ati Iuda reo Heleni i roto i te feia e vai ra i te haamauraahia te amuiraa Kerisetiano i te Penetekose o te matahiti 33 T.T. Tei roto atoa te mau peroseluto i te feia i riro mai ei mau pǐpǐ a te Mesia i taua taime matamua ra. (Ohipa 2:5-11; 6:1-6; 8:26-38) No te mea te opuahia ra te mau papai i faauruahia a te mau aposetolo a Iesu e a te tahi atu mau pǐpǐ matamua no te feia taio rahi roa ˈˈe, ua papaihia te reira na roto i te reo Heleni.a No reira, e rave rahi mau faahitiraa i te mau Papai Hebera i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, no roto mai ïa i te Septante.
Taa ê atu i te mau ati Iuda tumu e te mau peroseluto, te vai ra atu â o tei ineine i te farii i te poroi o te Basileia. “E taata paieti [te Etene ra o Korenelio], e te mǎtaˈu hoi i te Atua, e to ˈna atoa ra fetii, e te horoa hoi i te taoˈa e rave rahi na te taata, e e ore hoi e faaea i te pure i te Atua.” I te matahiti 36 T.T., o Korenelio, to ˈna utuafare e te tahi atu â i putuputu i roto i to ˈna fare, te mau Etene matamua i bapetizohia ei pǐpǐ a te Mesia. (Ohipa 10:1, 2, 24, 44-48; a faaau e te Luka 7:2-10.) Ia ratere haere te aposetolo Paulo na Asia Iti e na Heleni, ua poro oia i te mau Etene e rave rahi o tei mǎtaˈu aˈena i te Atua e oia atoa i “to te Heleni haamori Atua.” (Ohipa 13:16, 26; 17:4) No te aha Korenelio e te tahi atu mau Etene i ineine ai i te farii i te parau apî maitai? Ua tauturu te Septante ia faaineine i te eˈa. Te manaˈo ra te hoê taata ite e ua riro te Septante “ei buka faufaa roa e aita anaˈe te reira eita e nehenehe e ferurihia te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te peu tumu no te pae tooa o te râ atoa.”
Te erehia ra te “faauruaraa” o te Septante
I te pae hopea, ua faatupu te faaohipa-rahi-raahia te Septante i te hoê tauiraa rahi roa i rotopu i te mau ati Iuda. Ia tauaparau ratou e te mau Kerisetiano, ei hiˈoraa, e parau te mau ati Iuda e e huriraa hape te Septante. Fatata i te piti o te senekele o to tatou tau, ua faarue ê roa te amuiraa ati Iuda i te huriraa tei faateiteihia na ei mea faauruahia. Ua faarue te mau rabi i te aai o na feia huri e 72, ma te parau e: “Ua tupu te reira i te hoê mahana i reira to na matahiapo e pae i papairaa i te Torah na te Arii Ptolémée na roto i te reo Heleni, e hoê â inoraa taua mahana ra no Iseraela e te mahana i hamanihia ˈi te kafa auro, no te mea eita te Torah e nehenehe e hurihia ma te tano.” No te haapapu e e au maite aˈe te reira i te mau manaˈo o te mau rabi, ua faatia aˈera ratou i te hoê huriraa apî na roto i te reo Heleni. Ua ravehia te reira i te piti o te senekele o to tatou tau e te hoê peroseluto ati Iuda o Aquila te iˈoa, te hoê pǐpǐ a te rabi Aqiva.
Aita te Septante i faaohipa-faahou-hia e te mau ati Iuda, ua riro mai râ ei “Faufaa Tahito” tumu o te Ekalesia Katolika e haamata maira e tae roa i te taime a monohia ˈi te reira e te Vulgate Latino a Jérôme. Noa ˈtu e eita roa ˈtu te hoê huriraa e nehenehe e mono i te papai tumu, ua rave te Septante i te hoê tuhaa rahi i roto i te haaparareraa i te ite no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Basileia na roto ia Iesu Mesia. Oia mau, ua riro te Septante ei huriraa Bibilia o tei taui i te ao.
[Nota i raro i te api]
a Peneiaˈe ua papai-na-mua-hia te Evanelia a Mataio na roto i te reo Hebera, e i muri iho, ua hurihia na roto i te reo Heleni.
[Hohoˈa i te api 31]
Ua maramarama te mau taata e rave rahi ta Paulo i poro no nia i te “Septante”
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 29, 30]
Courtesy of Israel Antiquities Authority