VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/4 api 27-29
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Papai tei tuea
  • Te haamanaˈo ra anei outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • A faahoˈi i ta Kaisara ra, ia Kaisara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/4 api 27-29

Mau uiraa a te feia taio

Nafea te hoê Kerisetiano ia titauhia mai oia no te hopoia tia haava?

I roto i te tahi mau fenua, te maiti nei te pu haavaraa i te mau tia haava i rotopu i te huiraatira. I te vahi mai te reira ra, e tia i te hoê Kerisetiano ia faaoti e, eaha ta ˈna e rave ia titauhia mai oia ia tia ˈtu no te hopoia tia haava. E rave rahi Kerisetiano o tei faaoti ma te haava manaˈo tia e, aita te mau faaueraa tumu a te Bibilia e opani ra ia haere atu, mai ia Sedaraka, o Meseka, e o Abede-nego, i auraro i te faaueraa a te hau no Babulonia e haere atu i te vahi papu no Dura, e mai ia Iosepha raua o Maria i haere i Betelehema na nia i te faaueraa a te mau mana Roma. (Daniela 3:1-12; Luka 2:1-4) Te vai nei râ te tahi mau tuhaa te tia i te mau Kerisetiano mau ia feruri maitai.

E ere te raveraa i te mau tia haava i te peu matauhia na te ao atoa nei. I te tahi mau fenua, na te hoê haava faatoroahia aore ra na te tahi pǔpǔ haava e faaoti i roto i te mau haavaraa tivila e to te mau hara rahi. I te tahi atu vahi, na te ture tutuu e faatere nei, e e apiti atoa mai te mau tia haava i roto i te tereraa o te haavaraa. Noa ˈtu râ, aita te rahiraa o te taata e papu maitai nei e, mea nafea te mau tia haava ia maitihia e eaha mau na ta ratou ohipa. Ia maramarama tatou, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou, noa ˈtu e e titauhia mai tatou ei tia haava aore ra eita.

Te farii nei te nunaa a te Atua e, o Iehova te Haava Teitei roa ˈˈe. (Isaia 33:22) I Iseraela i tahito ra, ua tavini te mau taata aravihi, e feia tia hoi e te pae tahi ore, ei mau haava no te faaafaro i te mau peapea e no te faaoti i roto i te mau aimârôraa i te pae no te ture. (Exodo 18:13-22; Levitiko 19:15; Deuteronomi 21:18-21) I te tau a vai ai o Iesu i nia i te fenua nei, na te Sunederi, oia hoi te tiribuna rahi ati Iuda, i haapao i te toroa haavaraa. (Mareko 15:1; Ohipa 5:27-34) Aita i faanahohia e ia tia mai te hoê melo huiraatira ati Iuda ei tia haava tivila i roto i te hoê haavaraa.

Te faaohipa nei vetahi mau fenua i te mau pǔpǔ tia haava no roto i te huiraatira. Ua haavahia o Socrate na e 501 tia haava. E rave-atoa-hia na te haavaraa e te pǔpǔ tia haava i te Repubilita Roma, noa ˈtu e ua faaorehia teie raveraa i raro aˈe i te mau emepera. I muri aˈe, ua faanaho te Arii Henri III no Beretane e ia haavahia te taata parihia na to ˈna iho mau taata tapiri. Ua manaˈohia hoi e, i te mea e ua matau maitai ratou i te taata parihia, e aifaito aˈe ta ratou haavaraa i te mau haavaraa i reira te taata parihia e tamata ˈi i te haapapu i to ˈna tiaraa hapa ore, na roto i te hoê aroraa aore ra na roto i te faaoromairaa i te tahi rave-ino-raa. A mairi ai te tau, ua taui atoa ˈtura te faanahoraa tia haava, e riro mai nei ei raveraa i reira te hoê pǔpǔ taata tivila e faaroo ai i te hoê haavaraa e e rave ai i te hoê faaotiraa niuhia i nia i te mau haapapuraa. Na te hoê haava faatoroahia e huti i to ratou ara-maite-raa i nia i te mau haapapuraa.

Ua rau te huru o te mau pǔpǔ tia haava, te rahiraa tia haava, e te mea i titauhia ia ravehia te faaotiraa. Ei hiˈoraa, i te mau Hau Amui no Marite, na te hoê pǔpǔ tia haava rahi e tahoê ra 12 tae atu i te 23 melo, e faaoti e ua navai anei te mau haapapuraa ia parihia te hoê taata i te hara rahi; e ere râ na ratou e faaoti e ua hapa anei aore ra aita. Oia atoa, i roto i te hoê pǔpǔ tia haava maimi, e hiˈopoa te mau tia haava i te mau haapapuraa no te faaoti e ua ravehia anei te hoê hara rahi.

Ia feruri anaˈe te rahiraa o te taata no nia i te hoě pǔpǔ tia haava, e manaˈo ratou i te hoê pǔpǔ 12 feia tivila i roto i te hoê haavaraa—e peapea tivila anei aore ra e haavaraa no te hoê hara rahi—o te faaroo i te mau faaiteraa no te faaoti e ua hara anei aore ra aita. E pǔpǔ tia haava iti ïa teie, tei taa ê i te pǔpǔ tia haava rahi. Mea pinepine, e hapono atu te tiribuna i te mau parau titauraa ia haere mai no te hopoia tia haava, i te tahi mau taata i maitihia i roto i te mau tabula feia maiti, te feia e parau faatia ta ratou no te faahoro i te pereoo, aore ra vetahi atu. Eita iho â vetahi e ravehia, mai te feia faautuahia i te ohipa ino, e te feia eita e tano i te pae feruriraa. Ia au i te ture o te fenua, e nehenehe vetahi atu—mai te mau taote, te mau ekalesiatiko, te mau paruru, aore ra te mau fatu tapihooraa iti—e ani ia haapaehia ratou. (E nehenehe vetahi e haapaehia, no te mea te ofati ra te hopoia tia haava i to ratou haava manaˈo.) Teie râ, te faaiti rahi nei te mau tia mana i te mau haapaeraa e no reira ˈtura, te titauhia nei te taatoaraa ia haere atu no te hopoia tia haava, peneiaˈe e rave rahi taime i te roaraa o te mau matahiti.

Eita te taatoaraa o te feia i haere mai no te hopoia tia haava e ravehia no te parahi i roto i te hoê haavaraa. I roto i te hoê tabula taata i titauhia no te hopoia tia haava, e maiti-noa-hia te tahi ei mau tia haava e nehenehe e ravehia no te hoê haavaraa. I muri iho, na te haava e faataa i te pae horo e te pae patoi, e ta raua mau auvaha paruru, e te huru atoa o te haavaraa. Na ˈna e na te mau auvaha paruru e hiˈopoa i te tia haava tataitahi. Tera ïa te taime tano no te faaite e aita te hoê taata e hinaaro ra e riro ei tia haava no to ˈna haava manaˈo, no te huru hoi o taua haavaraa ra.

E tia ia faaitihia te pǔpǔ ia naeahia te numera e parahi atu i roto i te haavaraa. Na te haava e faahoˈi i te taata atoa te feaahia ra to ratou faaotiraa pae tahi ore, peneiaˈe e taairaa taa ê to ˈna i roto i teie nei haavaraa. Oia atoa, e tiaraa to te mau auvaha paruru o na pae e piti, no te faahoˈi i te tahi mau tia haava. E tuu-faahou-hia ˈtu ïa te feia i faahoˈihia i taua taime ra, i roto i te tabula tia haava a tiai atu ai i te tahi atu maitiraa no te tahi atu mau haavaraa. Ua faaohipa vetahi mau Kerisetiano i farerei i teie huru tupuraa i taua taime ra, no te poro i te taime faanaho-ore-hia. I muri aˈe i te tahi tau mahana, ua faaî ïa te hoê taata i ta ˈna hopoia tia haava, noa ˈtu e ua parahi roa oia ei tia haava i roto i te haavaraa, aore ra aita.

Te tutava nei te mau Kerisetiano i te ‘haapao i ta ratou iho ohipa,’ ma te ore e faaô atu i roto i “ta vetahi ê ra ohipa.” (Tesalonia 1, 4:11; Petero 1, 4:15) I te taime a ani mai ai te hoê ati Iuda ia Iesu ia faaafaro i te hoê fifi no nia i te tufaa aiˈa, ua pahono atu oia e: “E tera ra taata e, na vai au i faariro ei tufa taoˈa, ei auvaha i ǒ outou nei?” (Luka 12:13, 14) Ua haere mai o Iesu no te faaite i te parau apî maitai o te Basileia, eiaha râ no te faaafaro i te mau fifi i te pae no te ture. (Luka 4:18, 43) Ua turai paha te pahonoraa a Iesu i taua taata ra, ia faaohipa i te ravea faatitiaifaroraa i te mau peapea i faanahohia i roto i te Ture a te Atua. (Deuteronomi 1:16, 17) Noa ˈtu te faufaa o teie mau manaˈo atoa, te auraroraa i te faaueraa e haere atu no te hopoia tia haava, e ere ïa hoê â huru e te faaôraa ˈtu i roto i te ohipa a vetahi ê. Fatata râ hoê â huru e te huru tupuraa i farereihia e Daniela e to ˈna e toru hoa. Ua faaue mai te hau no Babulonia ia ratou ia haere atu i te vahi papu no Dura, e ua haere atu ratou, no te mea aita te reira i ofati i te Ture a te Atua. Te ohipa râ i tupu i muri iho, e ohipa ê ïa, mai ta te Bibilia e faaite ra.—Daniela 3:16-18.

I te faaoreraahia te Ture a Mose, ua titauhia te mau tavini a te Atua ia auraro i te mau tiribuna a teie nei ao i tera e tera fenua. Ua faaue te aposetolo Paulo i “te feia moˈa” no Korinetia ia faaafaro i te mau fifi i roto i te amuiraa. Noa ˈtu e ua pii oia i te mau tiribuna a teie nei ao e “feia parau-tia ore,” aita oia i patoi e e tiaraa atoa to te mau tiribuna a teie nei ao, no te faatitiaifaro i te mau fifi a teie nei ao. (Korinetia 1, 6:1) Ua paruru oia ia ˈna iho i roto i te haavaraa Roma, e ua tiaoro atoa ˈtu oia ia Kaisara. E ere ïa te mau tiribuna a teie nei ao i te mea ino.—Ohipa 24:10; 25:10, 11.

Te mau tiribuna a teie nei ao, e tuhaa ohipa ïa na “te feia mana toroa.” ‘Te vai nei ratou ma te haapaohia e te Atua,’ e na ratou e haamau nei e e rave nei ia aurarohia te mau ture. Ua papai o Paulo e: “E tavini hoi oia no te Atua ia maitai oe. I rave râ oe i te parau iino ra, a mǎtaˈu; aore hoi oia i mau faufaa ore noa i te ˈoˈe: e tavini hoi oia no te Atua, ei tahoo e ei tuu i te pohe i te taata i rave i te ino ra.” Eita te mau Kerisetiano e “mârô atu i te toroa” ia rave anaˈe oia i teie mau tuhaa ohipa i te pae no te ture, no te mea aita ratou e hinaaro ra e “mârô atu” e noaa ˈi te faahaparaa.—Roma 13:1-4; Tito 3:1.

Ia hiˈopoa ratou i teie mau manaˈo atoa, e tia i te mau Kerisetiano ia feruri e e tia anei ia ratou ia auraro i vetahi mau titauraa a Kaisara. Ua aˈo o Paulo e: “E tuu atu i te mea e au i te [feia mana toroa] atoa ra, e taoˈa aufauhia ta ˈna ra, e aufau atu â ïa; e telo ta ˈna ra, ei telo ïa; o tei mǎtaˈuhia ra, e mǎtaˈu atu â ïa.” (Roma 13:7) E mea papu maitai te reira no te tute moni. (Mataio 22:17-21) Ia ani mai o Kaisara e ia horoa te feia tivila i to ratou taime e te mau tutavaraa no te tamâ i te mau purumu, aore ra no te rave i te tahi atu ohipa i rotopu i te mau tuhaa ohipa a Kaisara, na te Kerisetiano tataitahi e faaoti e auraro anei oia.—Mataio 5:41.

Ua faariro vetahi mau Kerisetiano i te taviniraa tia haava mai te faahoˈiraa i ta Kaisara ra, ia Kaisara. (Luka 20:25) Te hopoia tia haava, o te faarooraa ïa i te mau haapapuraa e te horoaraa i to ˈna manaˈo haavare ore i nia i te mau tupuraa aore ra te ture. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê pǔpǔ tia haava rahi, e faaoti te mau tia haava e te faatia ra anei te mau haapapuraa e ia afaihia te hoê taata i mua i te tiribuna; e ere na ratou e faaoti e ua hapa anei oia. Eaha ïa no te hoê haavaraa matauhia? I roto i te hoê haavaraa tivila, na te pǔpǔ tia haava paha e faataa i te mau faainoraa aore ra te aufauraa. I roto i te hoê haavaraa hara rahi, na ratou e faataa e te turu ra anei te mau haapapuraa i te faaotiraa faahaparaa. I te tahi mau taime, na ratou e parau e eaha te utua a te ture e tia ia horoahia. I reira ïa te hau e faaohipa ˈi i to ˈna mana “ei tuu i te [“riri,” MN] i te taata i rave i te ino ra,” aore ra “ei tahoo atu i te feia i rave i te ino ra.”—Petero 1, 2:14.

Eaha ïa mai te peu e te manaˈo ra te hoê Kerisetiano e aita to ˈna haava manaˈo e faatia ra ia ˈna ia riro ei tia haava? Aita te Bibilia e faahiti ra i te parau no te hopoia tia haava, no reira eita ta ˈna e nehenehe e parau e, ‘Te opani ra ta ˈu haapaoraa ia ˈu ia riro ei tia haava.’ Ia au i te huru haavaraa, e nehenehe paha oia e parau e, no teie huru haavaraa taa ê, aita to ˈna haava manaˈo e faatia ra ia ˈna ia riro ei tia haava. Peneiaˈe o te hoê ïa haavaraa i te ohipa tia ore i te pae taatiraa, te haamaruaraa tamarii, te taparahiraa taata, aore ra te tahi atu ohipa i reira ua arataihia to ˈna manaˈo na te ite no nia i te Bibilia, e ere noa râ na te ture a teie nei ao. Oia mau râ, e ere paha te haavaraa o ta ˈna e tia ˈtu no nia i teie mau huru ohipa.

E feruri atoa te hoê Kerisetiano paari e e tia anei ia ˈna ia amo i te tahi hopoia i roto i te utua e faaotihia e te mau haava. (A faaau e te Genese 39:17-20; Timoteo 1, 5:22.) Mai te peu e ua hape te faaotiraa, e e faaotihia te utua pohe, e amo atoa anei te tia haava kerisetiano i te utua toto i roto i teie ohipa? (Exodo 22:2; Deuteronomi 21:8; 22:8; Ieremia 2:34; Mataio 23:35; Ohipa 18:6) I te haavaraahia o Iesu, ua hinaaro o Pilato e eiaha ta ˈna e “hara i te toto o teie nei taata.” Ua pahono oioi atura te mau ati Iuda e: “Ei nia ia matou to ˈna toto e ei nia i to matou tamarii.”—Mataio 27:24, 25.

Mai te peu e e haere atu te hoê Kerisetiano ia titauhia mai oia e te hau no te hopoia tia haava, tera râ, no to ˈna haava manaˈo, eita oia e farii i te tia ˈtu i roto i te hoê haavaraa taa ê, noa ˈtu e e onoono mai te haava, e tia ïa i te Kerisetiano ia ineine i te faaruru i te mau faahopearaa—peneiaˈe e utua moni aore ra e utua fare auri.—Petero 1, 2:19.

I te pae hopea, na te Kerisetiano tataitahi tei titauhia ia riro ei tia haava, e faaoti eaha ta ˈna e rave, ia au i to ˈna ite no nia i te Bibilia e to ˈna iho haava manaˈo. Ua haere atu vetahi mau Kerisetiano no te hopoia tia haava, e ua parahi roa ˈtu ratou i roto i te tahi mau pǔpǔ tia haava. Area vetahi ra, ua faaoti ratou eiaha e farii i te reira noa ˈtu te faautuaraa. Na te Kerisetiano tataitahi e faaoti no ˈna iho eaha ta ˈna e rave, e eiaha roa ˈtu vetahi ê ia faahapa i ta ˈna faaotiraa.—Galatia 6:5.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono